Page 75 - 1958-06

N f.1092
S-a constituit
Uniunea regională
a băncilor cooperative
In ?iua de 19 iunie a.c., in sa­
la sfatului popular orăşenesc De­
va, ş-au desfăşurat lucrările con­
ferinţei de constituire a Uniunii
regionale a băncilor cooperative.
La conferinţă au luat parte 32
de delegaţi, reprezentanţi ai ce­
lor 3.4 de bănci cooperative din
regiunea noastră. La fel, au mai
luat parte tovarăşul Eugen Ghi-
şoiu, vicepreşedinte al sfatului
popular regional, Francisc Gaş-
par, adjunct al comisiei econo­
mice a Comitetului regional de
partid, precum şi cite un invitat
din partea băncii de stat, a băn­
cii agricole, I.C.I.L., D.C.A.,
O.R.A.C.A. şi Â.D.Â.S., instituţii
cu care băncile cooperative sint
strinş legate.
Din darea de seamă prezen­
tată de tovarăşul Ion Ştefan,
preşedintele fostului consiliu re­
gional provizoriu al băncilor co­
operative, şi din discuţiile dele­
gaţilor şi invitaţilor a reieşit o
serie de succese. Astfel, s-a ară­
tat că in anul 1955 existau doar
3 bănci cooperative la Săseiori,
Ighip şi Băiţa. Din anul 1956,
cînd s-a ales consiliul regional
provizoriu şi pină în prezent, nu­
mărul băncilor cooperative a
crescut la 34 eu 15.000 de mem­
brii, avind ca părţi sociale în­
scrise valoarea de peste 3 mi­
lioane, din care s-a încasat pes­
te 50 la sută.
Numărul de membri şi su­
mele încasate sint rezultatul
muncii entuziaste a lucrătorilor
băncilor cooperative, precum şi
a marelui interes al oamenilor
muncii de la sate, in avantajul
cărora au fost create aceste
bănci. Aceasta o dovedeşte pe
deplin numărul mare de membri
ai băncilor cooperative. De e-
xerrîpîu, cooperativa din O liţa,
raionul Sebeş, are peste 1.000
de membri.
De la înfiinţare şi piuă în
prezent băncile cooperative din
regiunea noastră au crescut şi
s-au Întărit, devenind mijloace
ideale de intr-ajutorare a săteni­
lor, care dezvoltă spiritul de e-
conomie şi de înfrăţire .} ţărani­
lor.
Oamenii muncii de la sate,
inţelegind avantajele ce le pot
avea de pe urma băncilor co­
operative, pe lingă că au Înscris
fondul social, au depus spre
fructificare sume frumoase, re-
prezentind economiile lor. Dato­
rită acestor încasări, precum şi
creditelor primite de la stat, băn­
cile cooperative au acordat ţără­
nimii muncitoare peste 3.300 de
împrumuturi pe termen lung, în
In ajutorul colectivelor de redacfie ale gazelelor de perefe
Modul de organizare a muncii ia ceiesH e
de redacţie aie gazetelor de perele
(Urmare din pag. l-a).
* să combată anumite lipsuri. Se Intim*
plă de asemenea ca membrii colecti­
velor acestor gazete de perete să se
mulţumească prin a publica în ga­
zeta de perete unele materiale fără
ca apoi să urmărească eficacitatea a-
cestora, măsurile luate de către cei
vizaţi pentru îndreptarea situaţiei.
Rău este de asemenea faptul că mai
găsim, îndeosebi la sate, gazele de pe­
rete care devin nişte table goale sau
aiişiere ale sfaturilor populare, lucru
ce nu este observat şi combătut u-
neori nici de către activiştii de partid, mitetelor de partid de la minele Lu­
care deseori trec pe lingă asemenea
gazete.
Toate aceste lipsuri se datoresc în
primul rînd faptului că unele colective
de redacţie ale gazetelor de perete nu
au fost încadrate cu cei mai cores­
punzători tovarăşi, că cei care fac
parte din aceste colective nu muncesc
in totalitatea lor, în unele cazuri nici
nu sint pregătiţi în mod corespunză­
tor asupra felului cum trebuie să-şi
organizeze activitatea.
Ţinîiid seama de aceste lipsuri exis.- zaţii de bază alcătuind aceste colective
tente din păcate în multe locuri, re­
dacţia ziarului „Drumul socialismului“
cti ajutorul secţiei de propagandă şi
agitaţie a Comitetului regional de
partid, începând cu acest articol, va
publica articole menite să vină în aju­
torul organelor şi organizaţiilor de
partid, în ajutorul colectivelor de re­
dacţie, privind îmbunătăţirea muncii de
valoare de peste 6 milioane Iei.
Din aceşti bani s-au cumpărat
peste 2.200 de animale ele mun­
că şi producţie, s-au cumpărat
unelte agricole pentru viticultu­
ră şi pomicultură. S-a mai a-
cordat peste 3.000.000 lei împru­
muturi pe termen scurt. Astfel
au beneficiat de împrumuturi
peste 30 la sută din membrii
băncilor cooperative din regiune.
Pe lingă succesele obţinute,
darea de seamă şî delegaţii la
conferinţă au arătat lipsurile
care s-au manifestat în activita­
tea iucrătoriloţ din cadrul băn­
cilor cooperative.
Una din lipsuri este aceea că
nu s-au creat bănci cooperative
în toate comunele unde ţăranii
au solicitat acest, lucru. O altă
lipsă este aceea că nu se ‘mun­
ceşte suficient de către fiecare
membru al băncii cooperative
pentru a se mări numărul de
membri, deoarece se ştie că în
medie cele 34 de unităţi au nu­
mai 436 de membri şi că din
cele peste 3 milioane iei sub-
sorişi nu s-a încasat decît pe
juqătate.
Lipsuri au fost arătate şi în
acordarea împrumuturilor date
cu multă uşurinţă de băncile co­
operative, care insă nu au mai
urmărit cum se cuvenea încasa­
rea lor, precum şi alte tinsuri
cu privire la plăţi, încasarea
mandatelor, etc.
Pentru îmbunătăţirea muncii,
băncile cooperative, delegaţii şi
invitaţii au făcut diferite pro­
puneri. Tov. Francisc Gaşpar, ad­
junct al comisiei economice a Co­
mitetului regional de partid,, a
arătat în expunerea făcută im­
portanţa şi rolul educativ al
băncilor cooperative la Sate in
procesul de producţie şi în tran­
sformarea socialistă a agricul­
turii, ajutorul şi îndrumarea ce
trebuie să le dea organele şi or­
ganizaţiile de partid pentru con­
solidarea Şi lărgirea reţelei de
bănci cooperative. La fel, a ară­
tat că noul consiliu şi toţi lucră­
torii băncilor cooperative trebuie
să acorde toată atenţia măririi
numărului de membri coopera­
tori, măririi fondului social şi
de a repartiza în mod just îm­
prumuturi.
După dezbaterea dării de sea­
mă delegaţii la conferinţă au
votat noul statut, au constituit
Uniunea regională a băncilor
cooperative şî au aîes nou! con­
siliu de conducere al Uniunii, în
frunte cu tovarăşul Ion Ştetan.
I. CIMPEANU
partid şi în acest domeniu de acti­
vitate.
Pentru ca gazeta de perele să poa­
tă apare în cele mai bune condiţiunl,
în primul rînd trebuie să aibă un co­
lectiv de redacţie corespunzător, com­
pus din oameni cu nivel politic şi
cultural mai ridicat, capabili să con­
ducă activitatea gazetei de perete şi
să lupte pentru asigurarea continuă a
conţinutului şi eficacităţii ei. Pozitiv
poate fi dată în acest sens activita­
tea unor organizaţii de bază ca cele
de la I.C.S. Hunedoara, secţia cocse-
rie şi laminoare de Ia C.S.H., a co­
peni, Aninoasa, Uzina „Victoria“ Că­
ian, Cugir, din comunele 11ia, Pricaz, Vi­
nerea, S.M.T. Orăştie şi altele, care au
asigurat ca colectivele de redacţie ale
gazetelor de perele să fie . formate din
fruntaşi în producţie, ingineri, tehni­
cieni, traclorişti, brigadieri, colectivişti, zetei de perete un caracter operativ
deputaţi în sfaturile populare, agita­
tori, ţărani muncitori fruntaş; în cam­
paniile agricole, membri şi nemem­
bri de partid.
In formarea colectivelor de redac­
ţie, bine s-au orientat multe organi­
de obkjei din 5—7 sau chiar 9 tpva-
răşi, ţinînd seamă în aceasta de mă­
rimea unităţii sau sectorului respec­
tiv, unde apare gazeta de perete. Jn
formarea colectivelor de redacţie, bună
este orientarea ca în componenţa a.
eestora sa intre şi un membru al bi­
roului organizaţiei de bază.
In ce priveşte repartizarea sarcini­
FRUNTAŞI
AUREL HOZO
electrician mina Vulcan
tSKsşş
VALER FLOREAN
Slat oraş Şlmeria
MATEI S1LV1AN
Filatura Lupeni
S erată
literară
In sala festivă a Sfatului popular al
oraşului Deva va avea loc azi, 22
iunie, la orele 16 o serată literară la
care vor participa tineri poeţi şi pro­
zatori din regiunea noastră. Gu aceas­
tă ocazie vor fi prezentate lucrări ale
tinerilor noştri scriitori.
lor în cadrul colectivului, apreciem ca
bună orientarea acelor colective de
redacţie care au încredinţat conducerea
redacţiei membrului biroului organi­
zaţiei de bază care a intrat în com­
ponenţa colectivului.
Cea mai importantă sarcină a co­
lectivului de redacţie este asigurarea
apariţiei la timp şi în bune condi-
ţiuni a fiecărui număr al gazetei, in
această privinţă procedează bine acele
colective care asigură ca articolele să
se schimbe ia gazetă cel puţin de două
ori pe lună. Acolo însă unde colec­
tivele de redacţie reuşesc să-şi orga­
nizeze bine munca, gazeta de perete
poate apărea din 10 în 10 zile şi chiar
săptămînai. In intervalul care trece
intre apariţia a două numere ale gaze­
tei, colectivul de redacţie poate înlocui vului de redacţie sarcinile să fie re­
o parte din materialele publicate cu
materiale actuale. Această metodă de
a împrospăta nnele materiale, dâ ga­
şi de permanentă activitate.
Sarcina membrilor colectivului de
redacţie este de a veghea ca materia­
lele care apar în gazetă să fie legate
de munca şi viaţa oamenilor muncii
din întreprinderea^ instituţia, unitatea
sau satul respectiv unde apare gaze­
ta, să oglindească frămîntările acestora, singur toate materialele ce urmează a
să nu se piardă în generalităţi, să
nu fie plictisitoare şi să nu aibă con­
fuzii sau inexactităţi. Este de datoria
colectivului de redacţie să vegheze ca
articolele ce se publică la gazeta de
perete să fie scurte, concrete şi scri­
se înlr-un limbaj cît mai simplu. Co­
ornato» sm iA E rsm fiT r ' a *: 3
ÍÉ&:--3gg3BP;K
In Editura Politică au apărui:
!ui Alexandru E. Balaş: Contribuţii mă o interesantă contribuţie persona­
Ia p critică marxistă
lă.
a keynesismuiui
In sfîrşit în ultimul capitol al iu
Scriitor de seamă al secolului XIX, Ciocnirilor sîngeroase dintre familiile crârii, E. Balaş aruncă o privire cri­
figură deosebii de atrăgătoare a gene­ boiereşti, fenomen caracteristic epocii,
raţiei sale, Alexandru (Odobescu a pă­ ott şi prin evocarea relaţiilor sociale a Tema abordată în această lucrare tică asupra principiilor care stau Ia
şit pe calea vieţii odată cu generaţia vremii, graiul personajelor, eic., conţin
de la 1848, hrăninda-şi sufletul cu preţioase elemente realiste. a fost relativ puţin tratată în litera­ baza diferitelor metode de intervenţie
„aspiraţiuniţe oii şi înalte" ale acelui
timp. Elăpuiii de un patriotism cald, 'Anal 1860 este anul in care Odo­ tura marxistă^ deşi keynesismul este cu­ a stalului în economie, preconizate de
s-a îndreptat întotdeauna cu dragoste bescu întreprinde o călătorie pentru
spre ceea ce a fost bun şi frumos In cercetarea monumentelor istorice. Ro- rentul dominant al economiei politice keynesişti şi aplicate astăzi în multe
trecutul ţării şi cu mare încredere tn dai acestei călătorii este un preţios jnr-
viitorul ei. nal de călătorie. De asemenea Odobes­ burgheze contemporane şi, în acelaşi ţări capitaliste.
cu mai publică o serie de articole —
Năşpat la Bucureşti, la 23 iunie 1834, contribuţii importante în cunoaşterea timp, principalul instrument t' teoretic Lucrarea se adresează în primă)
fiu aV coţanelplui Ioan, jQdobescu şi al vechii noflsţşe culturi. In 1861 scoate
Catincăi Caracas, 'Alexandru Odobescu „Revista romlnă pentru ştiinţe, litere al politicii economice practicate de rînd economiştilor şi tuturor acelora
face şcoala la colegiul Sf. Sava, apoi şl arie". '.4c/ publică numeroase stu­
stateie capitaliste. ţ~ care studiază economia politică. Ea
Capitolul 1 conţine critica propriu- este însă nu mai pufin utila pentru
zisă a teoriei folosirii braţelor de mun­ cercetătorii din celelalte domenii ale
că a lui Keynes. Această teorie este ştiinţelor sociale.
expusă în forma în care ea este' accep­ 220 pag. 6 lei. .
tată şi interpretată de către keyne- „110 ani de la revoluţia
din 1848 în
siştii de astăzi, pe baza operei prind-'
Ţările Romîne“
la pensionul lui Monhj, unde funcţio­ dii: „Cîteva ore la Snagoo” ; studii pale a lui Keynes, „Teoria generală a ( fotogazetă )
folosirii braţelor de muncă, a bani­
nau profesori veniţi de la colegiul Rol- edifice despre Vaslle Cîrlooa, Văcă­ lor şi a dobînzii".
lin din Paris. reşti, Bălceşcu, etc. şi studii folclo­ In combaterea teoriei lui Keynes';
autorul s-a străduit să uu alunece în-
In anul 1850 Odobescu pleacă la Pa­ ristice : „Cîntecelc poporane ale Euro­ tr-o negaţie metafizică, ci să reali­ Prin ilustraţii reprezentînd pe prin:
zeze o critică dialectică a operei a- eipalii conducători ai revoluţiei din
ris pentru compleptarea studiilor. Aici pei răsăritene în raport cu ţara, is­ cestui economist burghez. Ga rezultai 1848 din Muntenia, Moldova şi Tran*:
găseşte societatea exilaţilor politici in toria şi daUnele Romînilor", „Răsunete al acestei străduinţe a apărut capito­ silvania, prin reproducerea unor stam­
lul al II-lea al lucrării, în care eoni pe privind momente mai de seamă ale
frunte cu Bolliac, Russo, Alecsandri, ale Pindului în Carpăţi”. Tot prin cluziile criticii făcute în capitolul pre-' luptelor ce s-au dat, ca şi a unor fac*
cedent sînt folosite pentru adîncirea simile de documente din timpul res-’
Bălceşcu, cit şi tineri romîni ‘¦viiţt „Revista romlnă", Odobescu restabileşte unor aspecte ale teoriei marxiste a
aci pentru studii. Toţi erau înflăcăraţi legăturile culturale cu Ardealul. producţiei capitalului social. Autorul pectivelor evenimente, fotogazeta vine
tn sprijinul cunoaşterii principalelor
de ideile revoluţiei care nu fuseseră In 1874, împreună cu ,,istoria arheo­ momente, ale acestei pagini din lupte-'
le revolăţionarS 'ale poporului nostru
traduse în legiuirile ţării... Furat de’ logiei", Odobescu ne dă opera şa de pentru pamînt, libertate şi progres. Ea
constituie un material preţios pentru
curentul general de luptă pentru liber­ seamă Pşeudoţiineghelihos (fals tratat analizează cu mijloacele şi de . pe pozl-1 şcoli, biblioteci, cluburi şi alte insti­
tuţii culturale.
tate, Odobescu face parte din comitetul de vînqloare), operă pe care noi, as­ ţiile economie; politice marxiste facto
Preţul lei 4.
de redacţie al revistei „lifnimea ro- tăzi, am numi-o eseu. rii care determină gradul de folosi­
inînă" în cadrul căreia activează intens, După acest Fals tratat de oinătoare
militînd pentru o Roinînip liberă şl Odobespu reia multe din temele şt re a capacităţilor de producţie în ca:
independentă. preocupările anterioare, pentru ca în pitalism, aducînd în această problei
Prin 1852 Odobescu dă la iveală 1876 să înceapă colaborarea la „Ro-
prima compoziţie In versuri: „Odă mînul" lui C. A. Rosetţi, cu articolele S Y II A Y II ( A . . .
Rominiei", care scoale în evidenţă politice şi culturale publicate mai apoi Ia cele două trageri la sorţi, de bază şi suplimentară, din 30 .iu­
nie a.c., aie obligaţiunilor C.E.C. participă IN MOD EXCEP­
contrastul dintre virtutea străbună şi In ediţia scrierilor istorice şi literare ŢIONAL toate obligaţiunile C.E.C. procurate pînă în prezent
precum şi ceie ce se vor procura pînă Ia 29 iunie inclusiv ?
decadenţa prezentă. Podul care în „Odă din 1877. In acelaşi an se ridică cu
Depuneţi de îndată economiile dvs. pe obligaţiuni C.E.C.
Rominiei" proroceşte c ă : hofqrîre pentru a arăta romînilor dru­ pentru a participa la aceste două trageri la sorţi, cînd veţi pu­
tea cîştiga : 100.000, 75.000, 50.000, 25.000 lei şi alte nume­
„In sinul Rominiei acum va să-niio- mul care trebuie să-i ducă la indepen­ roase cîştiguri. in total, ia ambele trageri se vor atribui cîş-
tiguri în valoare de 2.000.000 lei.
reascii denţa naţională. Cil ţoală participarea
rrOOOOC;
O floare care varsă miros încîrităipr, nţorată ţa evenimentele din 1877, Odo­
A păcii dulce floare, al artelpr izvor“, bescu găseşte timp şi pentru alte tre­
ce întreabă ce îndrumare trebuie dală buri. Se lucra la restaurarea riînăstirii
irtelor, înţrebare la care răşpunţle în Curtea de Argeş — în acest scop el
1851 pfin conferinţa cu tţţlul „Viitorul pregăteşte disertaţia şa „Biserica de la
artelpr în Romînia". Curtea de Argeş şi legenda meşterului
Interesului pentru istorie i se adaugă Manole".
acela pentru literatura veche, Face tra­ Preocuparea lui de căpetenie a ră­
duceri din Horaţţu, Virgiliu, (ţin !!iada mas însă în iot acest timp tezaurul de
şi Odiseea, precum şi un articol asu- la Pietroasa care intră sub tipar la
ora satirei latine pe care Alecsandri îl Paris în 1889 şi apare sub titlul „Le
va pubţica în Romînia liferară din 1855. irâşor de Petrosşa: Historique — Des-
In 1853, Odobescu îşi trece bacalau- cription. Etude sur Iforfevrerie anti-
'reatul şi devine student al Facultăţii que". ¦ - ..............¦•
de litere din Paris. Nu-şi termină stu­
diile şi se întoarce acasă urinînd de la Ultimii ani ai vieţii lui Odobescu
Viejw calea Dunării, fapt consemnat
in „întoarcerea în ţară pe Dunăre" se scurg sub pecetea sărăciei şi a dife­
In ţară începe o carieră funcţionă­ ritelor încercări de a scăpa de ca. Ros
rească i esie şef de masă la Postel­
de sărăcie, în 1895 se sinucide la Bu­
cureşti.
Pentru dezvoltarea culturii romine în
nicie, apoi procuror la Curtea de Apel a doua jumătate a secolului XlX-lea
din Bucureşti, apoi membru al „Co­ Odobescu a avut merite mari. Om de
misiei documentare" şi al celei istorice ştiinţă şi activ, Odobescu a îmbinat
in Ministerul Cultelor. totul de aşa manieră îneît opera lui
In ce priveşte creaţia sa, Odobescu va rămâne veşnic proaspătă şi ilnără. Restaurantele şi grădinile cooperativelor de consum
din Geoagiii Băi, Vata Băi şl Căian sat vă oferă
atinge o nouă etapă; compune Mih- Este opera unui temperament iubitor un bogat sortiment de produse culinare şi băuturi alese
nea Vodă cel Râu urmată ţde Doamna de viaţa, de natură, de oameni, plin
Chiajna, lucrări ce, prin prezentarea de umor şi profund umanist.
lectivul de redacţie nu trebuie să uite corespondenţi sau colaboratori, le îm­ baza unui plan de muncă. Colectivul sarcini fiecare tovarăş în parte. Cei
că forma de prezentare a unui mate­ parte pe probleme, face propuneri pen­ de redacţie trebuie să-şi întocmească mai slabi sînt ajutaţi, iar delăsătorii
rial are un puternic efect asupra ma­ tru cuprinsul gazetei de perete, păs­ un plan de perspectivă pe o perioadă sînt criticaţi pentru lipsurile ce le au.
selor. Oamenii muncii nu citesc cu plă­ trează în ordine dosarele cu articolele de 2—3 luni. In acest plan se prevăd Organizîndu-şi bine munca, aceste co­
cere sau nu citesc deloc articolele publicate şi nepublicate şi răspunde problemele mai importante ce urmea­
lungi, şablonarde sau scrise înir-un de stilizarea articolelor ce urmează a ză să fie tratate în gazeta de perele, lective de redacţie au obţinut frumoa­
limbaj greoi. fi publicate. Secretarul de redacţie con­ pe baza sarcinilor generale ce stau se rezultate în activitatea lor, clasîn-
duce şi răspunde din partea colectivului în faţa organizaţiei de partid, a în­ du-se în fruntea gazetelor de perete
Pentru a-şi putea îndeplini cu suc­ de redacţie de educarea şi folosirea treprinderii, satului sau a instituţiei care au participat la concursul p? re­
ces sarcinile, colectivul de redacţie ai permanentă a colectivului de cores­ respective. In mod obişnuit în acest giune cîştigînd frumoase premii la fi­
gazetei de perete trebuie să pună Ia pondenţi. plan sînt prevăzute pentru fiecare nu­ nalul concursului.
temelia activităţii sale principiul comu­ măr din gazetă ce va apare, două-trei
nist al muncii colective. Acest princi­ Secretarul tehnic se îngrijeşte ca probleme, rezervîndu-sc în acest plan, Printre asemenea colective de redac­
piu cere să se discute în comun toa­ gazeta de perete să apară în condiţii loc şi pentru problemele de actualitate ţie care, datorită bunei organizări a
te problemele importante care privesc grafice bune. El trebuie să-şi organi­ cînd va apare gazeta. muncii şi folosirii cu pricepere a co­
activitatea gazetei de perete şi luarea zeze un colectiv tehnic pentru procu­ lectivului de corespondenţi, au obţinut
hotărîrilor de către întreg colectivul, rarea şi executarea desenelor, a cari­ După apariţia fiecărui număr al ga­ succese însemnate, se numără şi ga­
cu participarea tuturor sau a majo­ caturilor, lozincilor şi fotografiilor ne­ zetei de perete, colectivul de redacţie zetele de perete: „Firul păcii“ de la
rităţii membrilor colectivului de redac­ cesare popularizării celor ce obţin re­ trebuie să facă o şedinţă în care să Filatura Lupeni, „Siderurgistul“ de la
ţie. Dar principiul muncii colective nu zultate însemnate în producţie şi cri­ se analizeze conţinutul materialelor ce C.S. Hunedoara, „Legumicultorul" din
exclude, ci, dimpotrivă, impune şi răs­ ticarea lipsurilor. Secretarul tehnic se au apărut precum şi eficacitatea G.A.C. Miceşti, „Utilajul" de la
punderea personală în ce priveşte în­ preocupă de transcrierea citeaţă a ar­ lor şi să se stabilească planul U.R.U.M. Petroşani, „Înfrăţirea“ de
deplinirea sarcinilor. ticolelor ce urmează a fi publicate, concret al numărului următor. In acest
dîndu-le un aspect tehnic variat şi a- plan concret al fiecărui număr vor fi la U.R.C.C, Alba lulia, şi altele, ale
Aceasta cere ca în cadrul colecti­ irăgător. Tot secretarul tehnic se in­ cuprinse cele 2—3 probleme prevăzufe căror activitate rodnică este bine cu­
teresează ca fondul, şi în general as­ în planul de perspectivă, iar restul noscută de către oamenii muncii din
partizate pe membrii săi. Colectivul de pectul gazetei de perete, să fie cores­ de materiale vor trata problemele ac­ aceste unităţi şi sectoare. Prin arti­
redacţie este condus de către redacto­ punzător şi cu o înfăţişare plăcută, tuale ale locului de muncă. colele publicate Ja gazeta de perete, a-
rul responsabil al gazetei 'de perete. atractivă. ceste colective de redacţie au con­
El răspunde în faţa organizaţiei de Pentru a putea ridica în permanen­ tribuit la mobilizarea muncitori­
bază de întreaga activitate a colecti­ in repartizarea sarcinilor între cei­ ţă conţinutul gazetei de perete, colec­ lor în lupta pentru realizarea sar­
vului de redacţie şi de orice lipsă sau lalţi membri ai colectivului, este bine tivul de redacţie trebuie să analizeze
greşeală manifestată în activitatea de periodic eficacitatea materialelor publi­ cinilor de plan, la combaterea lipsu­
zi cu zi a colectivului de redacţie. ca ei să răspundă fiecare de cîte o cate, ca pe baza concluziilor trase să rilor şi a atitudinii înapoiate faţă de
Rentru a feri materialele publicate de poală pregăti mai bine articolele ce muncă ce se mai manifestă încă la
orice greşeală sau inexactitate, el este rubrică mai importantă a gazetei de vor apare în numerele viitoare. In unii oameni ai muncii.
obligat ca după ce a analizat articole­ perele, cum ar fi de p ild ă: viaţa dc felul acesta şi-a organizat munca co­
le în colectiv, să citească încă odată partid, munca culturală, întrecerea so­ lectivul de redacţie al gazetei de pe­ Pentru îmbunătăţirea activităţii co­
cialistă, etc., iar alţii de cîte un supli­ rete „Să construim Hunedoara“ a lectivelor de redacţie ale gazetelor de
fi publicate. Responsabilul gazetei ment al gazetei de perete c a : foi vo­ i.C.S.H., gazeta de perete „Minerul“ perete, deci pentru asigurarea efica­
coordonează munca colectivului de re­ lante, ediţii speciale, suplimente umo­ cităţii organelor de presă ale orgatji-
dacţie, el convoacă şi pregăteşte şedin­ ristice etc. O astfel de repartizare a din Lupeni şi „Constructorul“ de Ia zaţiilor de parlid, în lumina celor mai
ţele colectivului şi exercită un contrei sarcinilor ajulă colectivul de redacţie Trustul 4 construcţii din Hunedoara. sus arătate, este de datoria organelor
permanent asupra felului cum se achi­ să desfăşoare o activitate rodnică, să In aceste locuri, pe lingă faptul că şi organizaţiilor de partid să dea o
tă de sarcini fiecare membru al co­ se ocupe întotdeauna de cele mai im­ din coleclivul de redacţie fac parte
lectivului de redacţie. portante şi mai actuale probleme, să cei mai corespunzători tovarăşi, fie­ mai mare atenţie ajutorării acestor co­
ridice permanent nivelul gazetelor de care membru din colectiv are sarcini lective de redacţie, pregătirii mai te­
Redactorul responsabil este ajutat în perete. precise şi este controlat în permanen­ meinice a lor, organizînd în acest
munca sa de către un secretar de re­ tă de către redactorul responsabil al scop în primul rînd consfătuirile ra­
dacţie şi un secretar tehnic. Secreta­ O altă cerinţă foarte importantă ionale şi orăşeneşti care au fost pre-
rul de redacţie ţine evidenţa artico­ pentru asigurarea unei rodnice munci gazetei. In şedinţe colectivul de redac- conizale să se facă cu toţi redaclorii
lelor sosite şi a celor cerute de la a colectivului de redacţie este cerin- responsabili în vederea prelucrării şi
[a că activitatea colectivului trebuie să |L analizează felul cum se achită de discutării concluziilor reieşite cu pri­
se desfăşoare nu la înlîmplare, ci pe lejui încheierii concursului regional.