Page 77 - 1958-06

PROLETARI DIN TOAl c ŢA RILE UNIŢI-VĂ ! Iţi întîmpinarea pritnel
Anul X Nr. 1093
IN AJUTORUL COLECTIVELOR DE REDACŢIE
ALE GAZETELOR DE PERETE
II.
Despre suplimentele
gazetei de perete
In articolul redacţional apărut în gajat să reducă preţul de cost al to­
ziarul nostru nr. 1092 din 22 iunie nei de aglomerat cu 10,10 lei, faţă de
a.c. am arătat modul de organizare planificat; de ziua de 16 iunie cînd
a muncii în colectivele de redacţie ale
gazetelor de perete, considerînd că bu­
na funcţionare a unei gazete de perete
depinde în primul rînd de activitatea
colectivului de redacţie.
In acest articol am amintit de nece­
sitatea folosirii unor genuri variate do
materiale — lucru ce contribuie ca ga­
zeta să fie mai atractivă, mai eficace.
De asemenea, vorbind de repartizarea
sarcinilor în cadrul colectivului de re­
dacţie, am arătat necesitatea ca unul
din membrii colectivului să aibă sar­
cina de a se ocupa de suplimentele ga­
zetei de perete. Deoarece mai mulţi
tovarăşi din colectivele de redacţie ale
gazetelor de perete ne-au întrebat:
care pot fi suplimentele gazetei de pe­
rete ? Care poate fi rolul acestora ?
redacţia ziarului nostru a considerat
necesar să publice acest articol în sco­
pul lămuririi acestor întrebări.
Suplimente ale gazetelor de perele
care pot fi folosite de către colectivele in faţa întregului colectiv al C. S.
de redacţie ale gazetelor de perete
sjn t: ediţia specială, foaia volantă .şi
suplimentul umoristic (Urzica, Ariciul,
Ghimpele, Cuiul lui Pepelea, Te văd
etc.).
Folosind cu pricepere aceste supli­
mente, colectivele de redacţie fac ca
gazetele de perete să devină mai ope­
rative, mai atractive şi mai citite de
mase.
Caracteristica principală a suplimen­
telor gazetei de perete o constituie fap­
tul că ele aduc la cunoştinţa oameni­
lor muncii principalele evenimente ce
au loc între apariţia a două numere
ale gazetei de perete. Ele constituie un
bogat material pe baza căruia agita­
torii pot să organizeze discuţii şi con­
vorbiri cu muncitorii din secţia res­
pectivă. jfc:Cîiv ...... .
Ce pot conţine şi cum
pot să apară aceste
suplimente ?
Să luăm întîi „Ediţia specială“. Ea
conţine în general un singur articol
care descrie pe scurt un eveniment im­
portant petrecut în fabrică, pe plan
intern sau internaţional. Asemenea eve­
nimente pot fi date multe ca exem­
ple. Astfel, să luăm de pildă, rezulta­
tele frumoase obţinute de către minerii
de la mina Uricani, care în ziua de
13 iunie a.c. au realizat angajamentul
luat ca în cinstea Zilei minerului şi
a zilei de 23 August să dea peste
plan 4.800 tone cărbune, dînd pînă la
această dată peste angajamentul luat
710 tone. Un asemenea eveniment în­
semnat era bine dacă era consemnai
de către colectivul de redacţie al ga­
zetei de perete al minei Uricani prin-
tr-o ediţie specială.
Să luăm un alt exemplu. De pildă,
colectivul de redacţie al gazetei de
perete „Siderurgistul" din C.S.H. —
putea să scoată unele „ediţii specia­
le“ foarte sugestive, de pildă, legate
de ziua de 5 mai cînd cuptorul nu­
mărul 1 al noii oţelării Siemens Mar­
tin, a elaborat prima ş a rjă ; de ziua
de 22 mai cînd oţelării hunedoreni au
dat cea de-a 10.000-a tonă de oţel pes­
te p la n ; de ziua de 23 mai, cind oţe-
larii hunedoreni au lansat acţiunea
patriotică de reducere a preţului de
cost la fiecare tonă de oţel cu 40,51
lei ; de ziua de 6 iunie cînd în sala
colţului roşu a fabricii de aglomera­
re colectivul acestei fabrici s-a an-
In Valea 'Jiului au luat ţiinţu nu nierdase case 'de naştere pentru supra­
vegherea gravidelor şi a, naşterilor, care se !ac cu asistenţă medicală ca-
lificată. IN FOTO; Maternitatea „Ele na Favei'' din Petroşani.
Marţi 24 iunie 1958
s-a aprins focul la primul coş al la­
minorului Bluming; sau legate de rea­
lizările obţinute în întrecerea socia­
listă pentru „metal mai mult, mai bun
şi mai ieftin“ în cele două decade aic
acestei luni. In această perioadă pu­
teau fi editate „ediţii speciale“ legate
şi de unele evenimente mai imporlanle
internaţionale, cum au fost de pildă:
Comunicatul cu privire Ia Consfătuirea
reprezentanţilor partidelor comuniste
şi muncitoreşti din ţările participante
la Consiliul de ajutor economic reci­
proc; Declaraţia statelor participante
la Tratatul de la Varşovia; Apelul
Consiliului Mondial al P ăcii; Mesajul
adresat de N. S. Hruşciov lui D. Ei-
senhower etc. De asemenea, se puteau
edita „ediţii speciale“ pe unele eveni­
mente interne c a : „Un deceniu de la
naţionalizarea principalelor mijloace
de producţie“ ; despre „Decada cultu­
rii Republicilor Sovietice Baltice“, des­
pre înapoierea în patrie a trupelor so­
vietice etc.
Asemenea materiale tine întocmite
ar fi contribuit din plin la întărirea
activităţii gazetei de perete, la infor­
marea mai operativă a oamenilor mun­
cii asupra acestor evenimente însem­
nate, la rezolvarea cu mai mult suc­
ces a unor sarcini importante ce stau
Hunedoara.
Este bine ca din aceste lipsuri să
înveţe toate colectivele de redacţie ale
gazetelor de perete, să ţină seamă de
faptul că asemenea „ediţii speciale“
(Continuare în pag. 3-a)
Vara are pretenţiile ei
Zilele călduroase de vară au
sosit. Odată cu ele au sosit şi
pretenţiile sezonului la Îmbrăcă­
minte şi încălţăminte. Pentru
a cunoaşte modul in care orga­
nizaţiile comerţului de stat s-au
îngrijit de aprovizionarea ma­
gazinelor cu mărfuri de sezon,
ziarul nostru a făcut unele son­
daje prin magazinele textile,
confecţii şi încălţăminte din o-
raşele Hunedoara şi Deva. Iată
constatările făcute cu acest pri­
lej :
Mărfuri din abundenţă...
Nu se poate spune că în ma­
gazinele de textile, confecţii şi
îmbrăcăminte, nu se găsesc măr­
furi. Rafturile tuturor magazi­
nelor sînt pline cu diferite ar­
ticole într-un sortiment bogat.
Aşa, de pildă, la magazinul
Textila din Piaţa Unirii din Hu­
nedoara şi cel de pe strada Dr.
Petru Groza din Deva se gă­
seşte stambă, mătăsuri, pînze-
turi diferite, etc. Ele pot satis­
face într-o oarecare măsură ce­
rinţele cumpărătorilor.
La magazinele de confecţii se
găseşte de asemenea îmbrăcă­
minte din stofă kamgar şi se-
mikamgar, rochii şi capoate din
stambă, cămăşi bărbăteşti, eco­
sez, bluze pentru femei, costume
de doc şi alte produse, iar in
magazinele de încălţăminte
încheierea lucrărilor Conferinţei
naţionale a mişcării pentru pace
din R. P. Romînă
Duminică au luat sfîrşit lucrările Conferinţei naţionale a mişcării pen-
tru pace din Republica Populară Ro mîriă.
In continuarea lucrărilor au avut loc discuţii la raportul prezentat în
prima zi de acad. Mihail Ralea.
Din partea Consiliului naţional al femeilor din R.P. Romînă, Conferin-
fa a fost apoi salutată de către pre şedinta Consiliului naţional al Feniei- ¦ mai bun prilej de a vizita
lor, Alaria Rosetti.
In sală au intrat apoi purtătorii 1ştafelei tineretului şi sportivilor din in- ¦ din ţară. IN FOTO : In ex-
treaga ţară, organizată în cinstea Con ferinţei şi adusă la Bucureşti din cele
patru colţuri ale ţării.
Pastorul Erwin Rock a transmis după aceea Conferinţei salutul părti­
zanilor păcii din Austria.
In continuarea lucrărilor, prof. u niv. Jean Livescu, prorectorul univer-
sităţii „C. 1. Parhon“ din Bucureşti, a făcut propuneri pentru noul Comi-
tet naţional pentru apărarea păcii din R.P.R. Noul comitet a fost ales în
unanimitate, într-o atmosferă de ma re însufleţire.
Delegaţii la conferinţă au ales în unanimitate pe reprezentanţii poporu-
lui nostru la marea întilnire a popoa relor care va avea loc luna viitoare,
Delegaţia este alcătuită din 14 perso ane în frunte cu acad. Mihail Ralea,
membru în Consiliul Mondial al Păcii.
Prof. Ion Creangă, rectorul uni versităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, a ros-
lil apoi cuvîntul de închidere.
Realizările sMeriirâişfllor
La furnale
Furnaliştii din cele două sec­
ţii ale combinatului au produs
în primele 22 de zile din luna
aceasta, 1.430 tone fontă peste
prevederile planului. Brigăzile
de furnalişti, conduse de Şte­
fan Domocoş, Ludovic Gsosz şi
Alexandru Gomşa, care deservesc
furnalul de 700 m.G., cel mai tî-
nă. furnal al ţării, au dat peste
plan de la începutul lunii şi pî­
nă acum 670 tone fontă.
Angajamentul furnaliştilor din
secţia I-a privind reducerea pre­
ţului de cost cu 28,50 lei pe fie­ lea oţelului, procentul de rebut
care tonă de fontă, a fost de a-
semenea depăşit. Calculele ope-
rative ale preţului de cost pen-
rovizionarea
cu mărfuri de sezon
cumpărătorii pot găsi pantofi
din piele şi din pînză.
...Dar nu şi de sezon
La prima vedere s-ar părea
că magazinele au mărfuri sufi­
ciente pentru a satisface nevoile
consumatorilor. Totuşi cerinţele
crescînde ale oamenilor muncii
nu sînt pe depjin satisfăcute. In
această perioadă oamenii solici­
tă in mod deosebit mărfurile de
sezon, încălţăminte, textile şi
îmbrăcăminte uşoară de vară.
Dacă ne uităm cu atenţie în
rafturile magazinelor, vom con­
stata cu regret că tocmai aceste
mărfuri lipsesc. De pildă, la
magazinele textile din Piaţa U-
nirii — Hunedoara şi strada Dr.
Petru Groza din Deva, lipsesc
mătăsuri în sortiment bogat şi
în special mătăsuri naturale. De
asemenea, lipsesc imprimeuri
subţiri în sortiment bogat şi cu
desene frumoase, buret alb care
se pretează sezonului de vară
şi este cerut în mari cantităţi
atât de bărbaţi, cît şi de femei.
Mult solicitat pentru * acest
sezon este materialul de cămăşi
ecosez de puplin şi zefir. Din
păcate acest materiali lipseşte
din magazin. Slab' sînt aprovi­
zionate magazinele şi cu mate-
riaje de balonseide'şi doc.
La magazinele de confecţii
situaţia nu este mai bună. Deşi
sînt confecţii, acestea însă nu
sînt adecvate sezonului actual.
Aşa, de pildă; pentru femei lip­
sesc rochii din mătase şi impri­
meuri subţiri, iar cele care e-
xistă,_ puţine ce-i drept, sînt în rimi, m ici. sau mari. Ar fi de
modele vechi, neatrăgătoare. La
magazinul Confecţia de pe stra­
da Mofotov nr. I din Hunedoa­
ra, în acest an nu au fost pri­
mite deloc asemenea rochii. Din
magazine lipsesc cămăşi cu'rhî-
necă scurtă, ecosez, pijamale
din buDlin si zefir, bluze pen­
tru femei' din mătase şi alte
sortimente.
Dacă la' magazinul, de con­
fecţii din Deva există costume
(haine şi pantaloni) din doc şi
material de balonseide, in ele trebuie satisfăcute.
4 pagini 20 bani
ÎOO
tru primele două decade ale lu­
nii, înregistrează o reducere de
44,09 lei pe fiecare tonă de fon­
tă.
In secţia oţelărie
Oţelării de la cuptoarele Sie­
mens Martin vechi au dat peste
planul primelor 22 de zile din
luna aceasta 609 tone oţel M ar­
tin, iar cei de la oţelăria electri­
că au dat în plus peste plan 202
tone oţel special.
Preţul de cost la oţelăria Mar­
tin, în perioada 1-20 iunie, a
fost redus faţă de plan cu 45,70
lei pe fiecare tonă de oţel. In
acelaşi timp a crescut şi călită-,
fiind redus faţă de admis cu 17
la sută.
schimb la magazinul Confecţia
din Hunedoara, acestea lipsesc.
Ceea ce am remarcat la confec­
ţii este faptul că costumele de
doc şi balonseide nu se găsesc
în mărimi diferite, la magazine
sînt numai cîte 1—2 mărimi, ori
prea mari, ori prea m-ioi.
La Hunedoara am vizitat şi
magazinul Copilului. Aici am
constatat că lipsesc aproape cu
desăvârşire articole de vară. Ast­
fel, nu se găsesc pantofi şi san­
dale de toate mărimile şi în spe­
cial mici. De asemenea, lipsesc
costumaşe spilhozene, cămăşi
ecosez subţiri cu mânecă scurtă
etc.
Din magazinele de încălţă­
minte lipsesc pantofi cu talpă de
piele şi sandale, în special nu­
merele de la 37—41 care sînt
mult solicitate.
•k
Am constatat cu această oca­
zie că din partea gestionarilor
există o oarecare preocupare
ia întreţinereapentru aprovizionarea cu m ă r­
furi de sezon. In comenzile lor
ei au solicitat în repetate rîn-
duri asemenea mărfuri. Vina în
slaba aprovizionare cu mărfuri
de sezon revine conducerilor
O.C.L. „Produse Industriale“ ca­
re dovedesc lipsă de interes fa­
ţă de cererile primite de la ma­
gazine. In mod special vinovat
de slaba aprovizionare se face
depozitul central din Petroşani
care dă dovadă de lipsă de in­
teres pentru aprovizionarea cu
mărfuri de sezon şi la timp.
Totodată s-a constatat că exis­
tă lipsă de interes şi la repar­
tizarea judicioasă .a- mărfurilor
pe localităţi. De fiecare dată
cînd se face repartizarea, în spe­
cial a confecţiilor, acestea se
dau numai una sau două mă­
dorit c a . aceste confecţii să fie
repartizate pentru fiecare loca­
litate din toate mărimile.
Totodată, este necesar ca in
cel-măi scurt timp conducerea
depozitului central Petroşani să
ia măsurile necesare, pentru ca
în magazine să se găsească la
dispoziţia consumatorilor mărfu­
rile pe care ei le solicită şi în
primul rînd cele de sezon.
Vara îşi are pretenţiile ei şi
conferinţe sindicale 44
mondiale a tineretului
Sîmbătă după-amiază peste 4.000 de
siderurgişti, constructori şi alţi oa­
meni al muncii din oraşul Hunedoara
s-au adunat în Piaţa Libertăţii din
oraş într-un miting închinat primei 4
conferinţe sindicale mondiale a tinere­
tului muncitor. Cu acest prilej a vor­ 4
bit tov. Mihai Cervencovici, preşedin­
tele Consiliului sindical local din Hu­
nedoara, care, printre altele, a arătat
că tinerii din Combinatul siderurgic
Hunedoara s-au angajat să dea peste
plan în întîmpinarea conferinţei sindi­
cale mondiale a tineretului muncitor,
900 de tone de fontă, oţel şi laminate.
S-a citit apoi şl supus spre aproba­
rea participanţilor ia miting numele
delegaţilor din ţara noastră care vor
participa la Conferinţa Sindicală Mon­
dială de la Praga.
¦4
X Vara, excursioniştii au cel
X cele mai pitoreşti localităţi
X cursie la lacul Porţii din ma-
X sivul Retezat.
¦
>¦4 4 4 4 4 4 4 , 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 0 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 - 4 4 4 4 4 4# 4 4 4 4 # 4 4 4 * 4 4 4 4 4 # ¦ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4^4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
în trecerea celor de Ia turnătorie Ay!
Cu citva timp in urmă cele
două brigăzi de turnători s-au
adunat într-o consfătuire de pro­
ducţie pentru a pune la punct
unele deficienţe ivite intre timp.
Majoritatea sînt tineri şi ei nu
vor ca tocmai aceştia să aducă
greutăţi în îndeplinirea planu­
lui de producţie, in obţinerea a
cit mai multe economii. In ziua
aceea au luat cuvîntul în afară
de cei virstnici şi mulţi utemişti.
Se punea problema găsirii linei
soluţii pentru îndreptarea tine­
rilor Firu Fu-rdui şi Ilie Baneş
care aveau dese lipsuri nemoti-
vate şi care nu aveau o compor­
tare prea bună faţă de muncă
şi faţă de tovarăşii lor. Aproape
toţi au vorbit. Unii ii criticau
cu asprime, alţii — şi aceştia cei
mai mulţi — erau categoric
pentru a fi schimbaţi de la for­
mat şi trimişi ca să muncească
în altă parte.
— Ştiţi bine — s-a adresat
către cei doi unul mic de sta­
tură şi foarte înţepat — că sor­
tul radiatoare mergea destul de
rău cu citva timp în urma. Toc­
mai acum, cind ne aflăm, in
fruntea întrecerii, să ne faceţi
voi greutăţi. Eu aş propune...
Toţi au fost de acord ca cei
doi să fie mutaţi în altă parte.
Şi au fost. Pentru a simţi forţa
colectivului, celor doi li s-au fă­
cut caricaturi şi au fost afişate
la postul U.T.M. de control. A
trecut vreme de atunci. Ambele
brigăzi de turnători de la uzina
„Victoria"-Gălan se află în frun­
tea întrecerii socialiste realizînd
o producţie sporită şi aducind
mari economii la preţul de cost,
realizate prin reducerea rebutu­
rilor cu mult sub cel admis. Se
mai întîmplâ ca să mai lipsească
unii muncitori buni ca Florica
Vînturici, însă este luată ime­
diat la întrebări de cei mai
buni.
Ceea ce a făcut ca muncitorii
de la. sortul radiatoare să fie
consideraţi primii în întrecere,
să oTîinâ rezultate bune, a fost
lupta dusă dintre cele două bri­
găzi. La un moment dat briga­
da I-a se afla în frunte. Fraţii
Marin Budu şi loan Budu, Ioan
fruntaşi
culturilor
Timpul secetos din această vară a
împiedicat pe membrii întovărăşirilor a-
gricole şi pe ţăranii muncitori individ
duali din comuna Hăpria, raionul Al­
ba să facă la timp lucrările de între
ţinerea culturilqr.
Primă praşilă la floarea-soarelui a
fost terminată de mult, iar praşila II-a
e aproape gata şi ea. L'a cartofi a fost
terminată de asemenea praşila I-a cu
aproape două săptămîni în urmă, iar
praşila lî-a s-a făcut pînă acum pe
o suprafaţă ce reprezintă 80 la sută
din cea cultivată.
Porumbul ocupă în comună Hăpria
6 suprafaţă de 1.155 ha. Din aceasta
1.100 ha. au fost prăşite pentru prima
dată. Ţăranii muncitori oare au termi­
nat praşila I-ă" Ia porumb au început |
şi pe a doua. Pînă în ziua de 2 0 1
iunie se prăşise o suprafaţă de peste
200 ha', pentru a doua oară. 'Aceasta
e puţin însă. In comuna Hăpria tre­
buie grăbită praşila Il-’ă la porumb.
Fruntaşe l a . întreţinerea culturilor se
află întovărăşirile agricole Sare au ter­
minat primele pe comune praşila I-ă şi
sînt în curs 'de a termină în oiîrînd
şl praşilă Il-a. Ba mal mult, întovă-,
răşlrea „Brazdă nouă“ din Hăpria â
prăşit pînă acum de trei ori porumbul.
4
4
44
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
44
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
¦4
4
4
4
4
4*
¦4
4
4
4
4
Borgan şi alţii, munceau din pectivă şi numele oamenilor şi
răsputeri pentru a nu fi între­
cuţi. S-au menţinut un timp, se afişează pe peretele de la lo­
însă Suciu Simion, Viorel A-
cul de muncă.
vrarn şi toţi tinerii şi vîrslnicii
din brigada ll-a, conduşi de şe­ Aşa au ajuns cele două bri­
ful Florea Moga, au dat bătălie
pentru a se situa pe primul loc. găzi să devină fruntaşe, aşa au
Şi, totuşi, rebutul era încă ma­
re. !n felul acesta nu puteau să reuşit ca în primele 16 zile ale
cişlige. Au început să analizeze
cauzele. Nisipul de formare nu lunii iunie a. c. să îndeplineas­
era cel mai corespunzător. Au
că planul de producţie în pro­
introdus în el nisip doctin. In­
dicii fontei lichide de asemenea porţie de 132,2 la sută, iar re­
nu erau corespunzători. S-a luat
imediat măsura ca atunci cind butul să fie redus cu 7 la
fonta nu este bună, să '/iu se sută. Cei amintiţi în acest
toarne. Trebuia insă mai mult.
articol au avut in multe
Altfel oamenii ar fi stat degea­
ba, ar fi pierdut timpiel in za­ zile zero rebut. S-ar părea că
dar. Desigur că lucrurile pu­ cifrele date mai sus nu ar fi
teau fi îndreptate. Şi au stat de excepţionale, că s-ar putea face
vorbă cu brigada tinerelului de
la cubilou, a cărui conducător, şi nud mult. De aceeaşi părere
Constantin Pirvulescu, i-a în­
silit şi turnătorii şi după cum
credinţat că se va strădui să-i
ajute in muncă. De atunci Pîr- au afirmat mulţi dintre ei, vor
vulet le irimite numai fontă de
bună calitate. Pentru a stimula reuşi. ¦ ;; .. !. ¦
şi mai bine turnătorii, conduce­
rea celor două brigăzi a hotărît Am stat de vorbă cu mai
ca pe lingă premiile excepţio­
nale în bani, date celor mai mulţi tineri muncitori de la sec­
buni oameni, aceştia să fie sti­
mulaţi şi moral. Cînd unul din ţia turnătorie a uzinei „Victo­
ria" -Gălan. Au vorbit in cuvin­
te simple despre unele greutăţi
pe care le. mai intimpină, despre
gîndurile lor de viitor. Cînd a
venit vorba de rezultate, nici li­
nul n-a scos măcar un cuvint.
Cu o mîndrie justificată au ară­
tat graficele din perete in care
erau trecute în fiecare zi rezul­
tatele, rebuturile, codaşii. Aici
se urmăreşte în special, care
din cele două brigăzi au rezul­
tatele cele mai bune. ’Lupta din­
tre ele continuă. Brigada I-a
şefii, de echipă sau muncitori vrea să fie din nou in. frunte.
are rezultate bune in muncă, se Cei din. brigada ll-a insă, nu
se lasă...
scriu cu creta pe o bucată de
carton depăşirile din ziua res- V. ALBU
L Q v m T ó iM e A & a c N L e
- N1CUTĂ TANASE —
Lucrez la o carte. O carte lică, jurnalistul. La Gazau. Şte­
despre Hunedoara anilor 1947- fan, ia alţi mulţi muncitori hu­
1950. Finisez la ea. Din cind nedoreni. Ştiu cum, au trăit
în cînd vin la Hunedoara să pînă acum cîţiva ani aceşti
reconstitui Hunedoara acelor oameni. Au mînc-at mămăligă
ani. Să-mi reîmprospătez sce­ cu supă de chimen atunci.
nele, momentele de atunci. Gît Dormeau. în cabane in con­
de greu îmi vine. Caut cele diţii de nedescris. Nu s-au
două furnale care funcţionau descurajat. Am fost acum la ei
atunci. Nu le v ă d ; văd doar acasă. Gîtă diferenţă. Stau o-
furnalele acestea mari, moder­ meneşte. Stau cum. trebuie să
ne. Caut ghif- stea un munci-
tarii, pe acei. tor. Vor mai bi-
brigadieri care < ne. O să fie şi
scuipau planii- ' mai bine. Am
rid impingind la ( vizitat complex­
vagoneţi. Nu-i ul restaurant
săsesc. Furnalele sînt mecani- „Oorvinul". ’Atn fost la stadion.
zate. M-am urcat sus la fur­ Am ¦v iz ita t' oraşul tineretului.
nale. ' Au fost oare. acolo ghif- Oraşul' individualilor. <¦;
tarii ? ¦Au ¦trăit acolo ¦ghiftari ? Credeţi-mă dragi cititori,
Parcă nu-mi- vine să. cred. Par­ nu-mi v in e , să cred că asta-i
că sînt basme, poveşti. . M-am Hunedoara. Nu-mi vine să cred
dus la cantină. Arii închis o- că Hunedoara asta acum zece
chii, am. văzut in faţa ghifta- ani era aşa cum. o descriu eu
rului o farfurie cu ciorbă lungă în cartea la care lucrez. Dvs.
şi o bucată de mămăligă. Am care trăiţi aci în Hunedoara
deschis ochii. Pe masă pu e ori în apropierea, ei nu vi se
ciorba ' lungă. Nu e mămăligă pare de. loc curios. Creşte, se
dezvoltă sub ochii dumneavoa­
de mincare .
Am căutat prima casă a ora­ stră. . ¦¦¦¦
şului nou. Abia am găsit-o Cum ai reu şit,tu omule, să
faci atitea doar in zece ani.?
printre .sutple de case şi blocuri
care au'răsărit- pe 'dealul Chi- Guririd o să termin¦o carte.
zidului.. Dacă îmi spunea, cine­ O carte a Hunedoarei a agilor
1947— 1950. In cartea asta
va atunci, că in 1958 o să fie descriu Hunedoara şi oamenii
acolo pe dealul Chizidului. un
oraş, nu-i, credeam- ¦Nu era de aşa cum au fost în acea 'peri­
crezut. ¦Am colindat ¦oraşul oadă. Nu exagerez cu nimic.
Da, despre Hunedoara-care am
nou. Am .intrat¦An magazin. cunoscut-o, în care am trăit a-
Am. văzut teatrul. Oţelăria no­ cum zece.ani.
uă, Biumingul. Am fost pe şan­ O să mă creadă cititorii mei
tierul noului club in construc­ care n-au cunoscut •Hunedoara
ţie. Am vizitat bibliotecile din acelor ani ? O să creadă că a
Hunedoara. Zeci 'de mii de fost aşa cum o s-o descriu eu ?
cărţi, mii de cititori, zeci de O, muncitorul^ hunedorean,
mii: de cărţi citite. m-ai pus întifo mare încurcă­
¦¦Am fost acasă la- Ion Hău-. tură.« .' ; ; ; ‘ ’
y v i e —/Vv’v .,