Page 79 - 1958-06
P. 79
Nr. 1093 DRUMUL SO W A U SM nm r Pa a. 3
Scrisoare deschisă Ştiri culturale ATENŢIUNE
— - -, .
tov, Eugen M etea din raionul B rad n o n o p f ia p a rc u lu i M a La 30 iunie a.c. se vor face două Gîştigurl de 100.000, 75.000, 50.005,
Concursul bienal trageri la sorţi ale obligaţiunilor G.BG. 25.000 lei şi alte numeroase cîştiguri
„h L. Caragiale Treoînd sau plimbîndu-vă prin nienţa din sămînţă sau butaşi, — de bază şi suplimentară. în valoare totală de 2.000.000 lei.
director de studii !a şcoala profesională parcul dendrologio din Simeria,
înflorirea şi fructifioaţia. Pen In mod excepţional, la ambele tra-' Procuraţi-vă din timp obligaţiuni
geri participă tcate obligaţiunile GE0 G.E.G. pentru a participa la aceste
de mecanici agricoli — Oră ştie Duminică, 15 iunie, a avut loc în v-aji gîndit vreodată pe lîngă ce tru alte porţiuni din paro s-au procurate pînă în prezent, precum şi două trageri.
chiderea fazei raionale a concursului tel de comori treceai ? V-a|i dat cele ce se vor procura pînă la 29 iu
'' TOVARĂŞE DIRECTOR, bienal „I. L. Caragiale". Echipa că seama că pentru studierea fie întocmit descrieri parcelare de nie inclusiv.
Vă scriu Îndemnat de un sen minului cultural din Ţebea a participai cărui arbore sau arbust, un co
voit, un lucru cu care in fond lectiv de specialişti mic dar har tailate. ;
timent pe care l-am încercat zi nu pot fi de acord. la concurs cu piesa „Noi cei fără de nic şi priceput, duce o muncă a-
lele trecute, cînd, întimplător, Lucrările de cercetări pentru
din gura unui elev de-al dum lată tov. director ce m-a în moarte" de M. Davidoglu. siduă ? Sau v-aţi întrebat vreo
demnat să vă scriu. In primul dată cum au ajuns acolo toate determinarea altor arbori şi ar
neavoastră am aflat că la şcoa rind sentimentul profund uman Prezentîndu-se în faţa unui numeros acele plante, unele atît de neo
la pe care o conduceţi se petrec pe care-l nutresc faţă de copii public din Vaţa de Jos, spectacolul s-a bişnuite ? buşti continuă, căci se crede că PRECIZARE
lucruri cu totul neplăcute. — viitorul patriei noastre, —
indignarea care m-a cuprins bucurat de un bine meritat succes. El în paro se mai găsesc încă va
rietăţi şi forme care n-au fost
încă stabilite precis. Aliniatul trei din articolul intitulat temele: „Importanţa Congresului al
„In preajma încheierii învăţămîntului V-lea al P.G.R.“, consultaţii în legă
Dar, munca colectivului staţi de partid“, publicat în pagina I-a a' nr. tură cu unele teorii neoiobăgiste ale lui
1092 din 22 iunie a.c. se va citi „Au Dobrogeanu Gherea, „Etapele revoluţiei
Mă iertaţi că am ales acest cînd ani auzit această ştire şi a scos în evidenţă dragostea cu care Pentru a lămuri şi pune la unii experimentale silvice dita fost organizate de pildă consultaţii la demoorat-populare în ţara noastră“,...
mijloc de a-mi exprima părerea de-abia în ultimă instanţă obli interpreţii au muncit Ia această reu îndemîna oricui toate acestea, a- Simeria nu se rezumă numai la
intr-un caz pe care, după cîte gaţia profesională. şită şi care s-ar putea să-i ducă spre devărata istorie a parcului, pro atît. Paralel cu aceste lucrări
am aflat îl cunoaşteţi si dum faza regională. venienţa arborilor, munca deo
neavoastră Arătîndu-vâ motivele care sebit de pretenţioasă, minuţioa de întocmire a monografiei pa'r-
m-au îndemnat să vă scriu, sînt La Brad să, dusă în vederea aclimatiză
Sînteţi în cunoştinţă de fap sigur tov. director, că nu v-aţi rii, răspîndirii şi întreţinerii cului, colectivul se străduieşte
tul că la şcoala dumneavoastră supărat pe mine. Dar, veţi gîn- Odată cu înfiinţarea Casei raionale plantelor parcului, într-un cu-
profesorul de educaţie fizică, Ion di probabil, în schimb, că scri de cultură, oraşul şi raionul Brad prin vînt — monografia lui — tova să ăolimatizeze alte plante va
Cacuciu, are condamnabilul o- soarea e cam tardivă; elevii au de pe zi ce trece o mai marş dezvol răşii ingineri I. Dumitru-Tătăra-
plecat in vacanţă şi că pină la tare culturală. nu, cercetător principal al Insti loroase noi şi să le introducă
bicei ăe a bate elevii. Vă rog să toamnă mă puteţi asigura că tutului de cercetări forestiere,
înţelegeţi cuvîntul „bate“.în ac nu se mai poate întîmplă nici Echipele căminelor culturale din ra A. Hulea, cercetător principal în producţie pe cele cu impor
cepţiunea sa cea mai deplină şi un incident de acest gen. ion au participat Ia fazele intercomu al I. G. F. Simeria şi S. Radu,
nale şi raionale ale concursului bienal şef al staţiunii, au hotârît să în tanţă forestieră.
a nu fi diminuat sub nici o al Toate acestea par juste. Dar „I. L. Caragiale". Casa raională din tocmească lucrarea „Arbori şi
tă formulă : „ciocăne", sau „ciu Intrucît bunii gospodari îşi fac Brad pregăteşte „Titanic vals”, iar co arbuşti din parcul Simeria“. O sarcină importantă a colecti
peşte“, spre exemplu. curăţenia în şcoală de pe-acum rul face pregătiri intense pentru „Ziua
pentru toamnă, mă gîndesc că învăţătorului". împărţind lucrarea în capito vului de aici este şi aceea a cul
Nu:, a lovi cu pumnul o ri.cu .n-aţi proceda deloc rău dacă aţi le mai mari — istoricul parcu
palma, pe unde-li vine mai. bi face şi dumneavoastră puţină Salariaţii cooperativei „Grişan” vor lui. cadrul natural, răspîndirea tivării arborilor şi arbuştilor ca
rînduială. In acest caz vă asi prezenta în scurt timp piesa „Icn Ana speciilor, indicaţii privitoare la
ne la mină, nu poate fi o „ciu gur că la toamnă, cînd elevii se poda", a lui G. M. Zamfirescu. răspîndirea speciilor şi compor re apoi să poată fi plantaţi în
peală" (cum se mai întîmplă vor întîlni din nou cu şcoala lor tarea lor — acest colectiv de in
la unii profesori, ce-i drept, mai curată, le veţi face o bucurie, Merită a fi evidenţiată şi echipa de gineri a pornit la lucru. scop decorativ în alte oraşe şi
rar), ci, să mă „ierte" cititorii pentru care, probabil, elevii vă dansuri a cooperativei „Crişan” care,
pedagogi, o evidentă manifes vor mulţumi. sub îndrumarea instructoarei casei de Pînă în prezent s-au realizat parcuri ale ţării.
tare a- incapacităţii pedagogice. cultură, are o vie activitate. în cea mai mare parte lucrările
Pină atunci vă mulţumesc eu, In fiecare primăvară sosesc la
Nu. e locul să dezvălui aici deocamdată, pentru faptul că Ne-ar bucura ca şi celelalte între de teren, s-au stabilit datele ne
desfăşurarea cazului Ioniţă Con aţi avut răbdarea să m-ascultaţi prinderi şi instituţii din oraşul Brad cesare nomenclaturii, descrierea staţiune numeroase plicuri cu
stantin, din anul I B, secretar să formeze echipe artistice, sau cele botanică, exigenţele staţionale,
al organizaţiei. U.T.M. pe clasă pină la capăt. care nu au posibilităţi, să-şi îndrume importanţa economică a diferiţi seminţe de Thuya, palmieri,
(pun această calitate gîndin- ze activiştii spre casa raională de cui lor arbori existenţi în parc, eto.
I. CIOBOTA tură. Au fost determinate pînă acum Secgvoia, stejari de Japonia, eu
du-mă la faptul că C. Ioniţă nu în parc 373 specii de arbori şi
poate fi un băiat nici slab la P.S. — După ce-am terminat ION LIGI arbuşti. Pentru aproape 1.000 calipţi etc., ce vin din cele mai
învăţătură şi nici indisciplinat), scrisoarea, mi-a parvenit ştirea de plante s-a întocmit cîte o fi
că Ion Cacuciu a fost ridicat directorul casei raionale şă în care sînt stabilite preGis diferite colţuri ale lumii —
asupra căruia recent, profesorul în muncă. De I poate organele specia, înălţimea, diametrul,
Cacuciu şi-a încercat tăria pum superioare competente au aflat de cultură Brad vîrsta, starea de vegetaţie, dău- U. R. S. S„ Olanda, Germania,
nului, lungimea braţului şi su nările (dacă prezintă), prove-
prafaţa palmei, comparativ cu că a avut omul „rezultate re Japonia, China etc. — lucru oa
marcabile" în vechiul loc de
faţa elevului timp de aproxima muncă. re face parte din schimbul de
tiv o jumătate de oră. seminţe şi e destinat îmbogăţirii
Am aflat tov. director, că
colecţiei de plante existente.
Ioniţă Constantin nu e singu
Pentru ca toate detaliile des
pre parcul dendrologic din Si
meria să poată fi puse la înde
mîna maselor largi ale popu
laţiei, ar fi bine ca acum, odată
ou întocmirea monografiei par HBdlFEYQJIL EXPRES din Brad şi Sebeş
cului, pe baza datelor stabilite, vă oferă ia orice oră din zi un variat sortiment
de produse culinare şi băuturi alese.
să se întocmească separat şi un
RESTAURANTUL Şi GRĂDINA Cooperativei
ghid al parcului care va fi de de consum din Alba iulia, Ilia, Călan, Orăştie,
Haţeg şi Sebeş nude găsiţi un bogat sortiment
un real folos numeroşilor vizi
de produse culinare şi băuturi alese“
tatori al căror număr creşte an
de an.
ELENA ARMEAN
rul caz in şcoală. In sprijinul -®S-
afirmaţiei adaug cîteva nume Tabere, cluburi, excursii CUMPÂR ATI
de elevi de la şcoala dumnea De mai bine de o lună şi jumătate. rilor, împreună cu directorii de şcoli, cu marT RE-
voastră : Nicolae Aioji, Constan
tin Ipafe, Gh. Georgescu din
anul 1 A, care au simţit pe pie Comitetul raional U.T.M şi secţia de a asigurat baza materială necesară DUCERI D E
lea lor, cum se spune, ceea ce desfăşurării acestor activităţi.
nu ii e permis să facă profesoru învăţămînt şi cultură a sfatului popular PREŢURI diîe-
lui Cacuciu. Pe lîngă celelalte activităţi ce se vor
raional Sebeş au luat o serie de mă desfăşura în tabere şi cluburi, pionie rite sorturi de
V.ă puteţi închipui tov. direc rii şi şcolşpii vor face excursii şi y '- mărfuri la ma-
suri privind buna organizare şi desfă zite la locurile istorice ale raionului gfazinele coopera-
tor ce surprins am rămas la a- şi în ţară. Astfel, cu elevii şcolii me tivelor de ccn-
f.'area acestor „noutăţi" de la şurare a vacanţei pionierilor şi şcolari dii se va organiza o excursie pe o sum din :
şcoala dumneavoastră. Pe mine, durată mai lungă în întreaga ţară, e-
lor din vara acestui a.n. .. ' . | tJ (evii din Petreşti vor vizita muzeul ALBA IULIA
sincer să fiu, m-au tulburat şi Astfel, au fost pregătite un număr de raional din Sebeş, cei din Roşia de
indignat, în timp ce pe dumnea Secaş, G.A.C. din Ungurei şi Păuca, BRAD
voastră, poate — spun poate — tl tabere locale, printre care cele de etc.
nu, intrucît v-aţi obişnuit cu ele, HAŢEG
deşi sint absolut sigur că in Ia Ohaba, Roşia de Secaş, Miercurea, Astfel, vacanţa din acest an va oferi
fond nu vă împăcaţi cu ele. cele mai plăcute şi folositoare clipe ¦ SEBEŞ
un număr de 4 tabere verzi, (Apoldu pionierilor şi şcolarilor din raionul
Mă înţelegeţi deci că faţă de Sebeş. ILIA
o asemenea „noutate" n-am pu de Sus, Gîrbova, Petreşti, etc.) şi un
IULIAN 10NAŞ DEVA (piaţă)
tut. să tac. îmi. era nepermis s-o număr de 17 cluburi ale pionierilor şi corespondent
fac. Dacă aş fi făcut-o, ar fi
însemnat să aprob tacit, ne şcolarilor la Păuca, Sîngătin, Doştat,
Daia, etc. La Sebeş se va organiza o
tabără orăşenească şi un club al ele
vilor şi studenţilor!
Pentru buna funcţionare a acestora
comisia raională de organizare a va
canţei de vară a pionierilor şi şcola-'
!n a ju f o r u l c o i e d i v e l o r d e r e d a c ţ i e a l e g a z e t e l o r d e p e r e t e torilor şl lichidarea lipsurilor, un de jl variat supliment umoristic, gazetă nut bogat şl o justă orientare şi fo către comitetul de partid al întreprin
osebit efect îl are suplimentul umo „Să construim Hunedoara", organul da losire a suplimentelor gazetei de perele. derii respective sau de biroul organi
ii. ristic, care, de asemenea, este folosit presă al comitetului de partid l.C.S, Lipsa cea mai mare în momentul de zaţiei de bază, acolo unde nu avem
cu multă pricepere de către unele ga Hunedoara, olasată pe locul 1 la faţă o constituie faptul că încă nu comitet de partid. Fiecare membru din
Despre suplimentelegazete zete de perete de la oraşe şl sate. recentul concurs organizat de ziarul şe folosesc pe scară largă toate supli colectiv trebuie să-şi aibă colaboratorii
„Drumul socialismului“, gazetă care mentele, deşi practica a dovedit că ele săi din diferite sectoare de la care
(Urmare din pag. l-a). Progresul, Sprijinul minier, Moţul 2. — Un articol despre sarcinile Formele cele mai frecvente folosite prin activitatea sa a adus un însem pot aduce o însemnată contribuţie la să primească informările ce urmează
tractoriştilor în lupta pntru extinderea în editarea suplimentului umoristic nat aport în mobilizarea colectivului mărirea operativităţii, combativităţii, a fi transmise în programul „radiote-
pot fi scoase de oricare gazetă de pe etc.). mecanizării întreţinerii culturilor. sînt: caricaturile, poeziile, epigramele, întreprinderii la realizarea sarcinilor deci a eficacităţii gazetelor de perete. ievizorului”. La această colaborare este
rete, atunci cînd în locul de muncă dialogul, etc. Important este să le ştim de producţie, la combaterea lipsurilor bine să fie atraşi un număr mai mare
respectiv sau pe plan intern şi inter Foaia volantă apare deobicei săp- 3. — Un articol din experienţa unei folosi pe fiecare la timpul şi locul po existente şi la educarea muncitorilor. -k de agitatori şl propagandişti.
naţional şe petrec diferite evenimente tăinînal sau bilunar şi oglindeşte sin brigăzi fruntaşe sau a unui tractorist trivit şi să ie îmbinăm atunci cînd este
de o importanţă mai mare. tetic activitatea întregii întreprinderi, fruntaş, nevoie. Suplimentele gazetelor de perete pot Preocupaţi de găsirea de noi forme „Radiotelevizorul" îşi prezintă pro
S.M.T., G.A.S., sector forestier, coope apare scrise de mînă, bătute la maşi şi mijloace ale muncii politice de ma gramul în unele locuri zilnic, în al
De asemenea, colectivele de redac rative meşteşugăreşti etc., de aceea 4. — Un articol privind rezultatele Cu mult succes foloseşte suplimentul nă, trase la şapilograf sau multiplica să mai atractive şi eficace, organiza tele de două ori pe săptămînă sau
ţie trebuie să cunoască cum că de o- conţine mai multe articole şi apare întrecerii socialiste legat de întreţine umoristic „Ariciul“ gazeta de perete tor. Ele trebuie să poarle acelaşi titlu ţiile de partid de la mina Aninoasa săptămînal, aceasta depinzînd în mare
blcei „ediţia speciala“ poate apare în în 10—15 exemplare, după numărul rea culturilor şl a terminării la timp de la Trustul minier Brad, în lupta ca şl gazeta de perele respectivă, cu au luat în urmă cu cîţiva ani o nouă măsură de activitatea şi operativitatea
mal multe exemplare (5—0), din care locurilor unde se află răspîndiţi mun şi în bune condiţiuni a reparaţiilor pentru lichidarea lipsurilor în produc specificaţia: „Ediţie specială”, „Foaie Iniţiativă care constă în construirea colectivului de redacţie.
unul se afişează lîngă gazeta de pe citorii din întreprinderea respectivă. maşinilor şi a uneltelor agricole. ţie, în combaterea atitudinii înapoiate unui „radiotelevizor“ care: „aude, vede
rete, altele în locurile cele mai frec faţă de muncă şl avutul obştesc etc. volantă", sau „Supliment umoristic” şi spune tot”. In programele prezentate pînă în pre
ventate de muncitori, iar unele se îm Foaia volanfă poate să conţină ar 5. — Un articol despre munca po- De exemplu, merită să fie menţionată (Urzica, Ariciul, Ghimpele etc.), numă zent de „radiotelevizorul” de la mina
part la cei mai buni şi activi agitatori ticole c a : iniţiativa valoroasă a unor litico-eduoativă în brigăzile de tracto caricatura în care este satirizat felul rul şl data apariţiei. Cu prilejul scoa Această iniţiativă, dovedindu-se foar Aninoasa, Uzinele metalurgice Cugir,
care, pe baza aceslui material, pot muncitori sau colective de muncitori, rişti. cum exploatările reuşesc sau nu să terii acestor suplimente, colectivele de te eficace, a fost apoi extinsă în multe C. S. Hunedoara şi în alte întreprin
organiza convorbiri operative cu mun rezultatele obţinute în întrecerea so treacă pe sub arcul de triumf oare redacţie ale gazetelor de perete se vor locuri din regiunea noastră. deri, au fost abordate, oglindite nume
citorii înaintea începerii schimbului, în cialistă, din experienţa pozitivă a u- 6. — Un articol despre cel mal în marchează îndeplinirea planului sută consulta întotdeauna cu secretarii or roase realizări şl criticate, satirizate o
timpul pauzei de masă sau după ter nor muncitori în lupta pentru econo semnat eveniment pe plan internaţio la sută. In caricatură se arată că ex ganizaţiilor de bază. Aceasta, pentru „Radiotclevizorul” este un aparat serie de lipsuri, aducînd astfel o con
minarea lucrului. mii etc., articole critice Ia adresa nal. ploatările fruntaşe merg cu mijloace a asigura un conţinut mai bogat ar mare, asemănător unui aparat de ra tribuţie Ia îmbunătăţirea diverselor do
chiulangiilor, a leneşilor şi a altor rapide — avion, expres, limuzină etc. ticolelor ce vor fi publicate şi a alege dio. Pe ecranul lui se succed desene menii de activitate din aceste sectoare
Unul dintre cele mai răspîndite su oameni oare manifestă lipsuri în pro Un efect mobilizator îl are publica — iar altele cu carul cu hol, roaba cele mai arzătoare probleme ce trebuie şi caricaturi care înfăţişează realizări de muncă.
plimente ale gazetei de perete şi în cesul de producţie, ştiri despre unele rea în foaia volaniă a graficului de sau alte mijloace de transport rudi tratate în suplimentul respectiv. şi lipsuri din toate domeniile de acti
deosebi la sat?, este „foaia volantă“. evenimente mai însemnate, interne şi urmărire a întrecerii. Asemenea grafice vitate ale întreprinderii respective. Rău este însă faptul că avem şl ca
Acest supliment se scoate de către nu trebuie să lipsească niciodată din mentare. Sau caricatura „Camionul In general trebuie ţinut seama că re zuri, ca de pildă, la C.S.H., unde pe
colectivele de redacţie ale gazetelor de internaţionale, etc. Exemplu, foaia vo foaia volantă p unei gazete de perete. rachetă" care se pierde în neant, con dactarea oricărui supliment nu trebuie Principiul acestui aparat conslă din rioade de săptămîni şi chiar luni de
perete din întreprinderi şi de la sate, lanta „Recolta“, supliment al gazetei Un asemenea grafic poate arăta ast dus cu o viteză neîngăduilă de către să ducă la înlocuirea sau la slăbirea două mosoare din lemn, pe care se în zile, „radiotelevizorul” a fost inactiv —
care după specificul lor, au munci de perete din G.A.S. Alba Iulia, cu fel : de pildă, brigada de tractoare şoferul Rogoz. Suplimentul gazetei de activităţii .gazetei de perete, ci la în făşoară o bandă de hîrlie cu desenele din cauza unor defecte tehnice — ale
tori răsfiraţi la mari depărtări. prinde variate aserrrnea articole şl nr. 2 deţine locul 1 în întrecere — va perete a organizaţiei de bază de la tărirea ei. Acest lucru presupune — şi caricaturile care urmează să apară căror reparare a durat mult prea mult,
îndeosebi articole critice la adresa ac purta ca semn pe grafic un avion, fabrica de tricotaje Sebeşul — „Urzi aşa cum am mai arătat şi în primul pe ecran. Invîrtind mosoarele, dese mai ales ţinînd seama de condiţiile
Asemenea cazuri caracteristice avem tivităţii sindicale, a unor tovarăşi care brigada 1 — care deţine locul II. — ca“, are valoroase versuri satirice ca articol — ca gazeta de perete să a- nele se succed unele după altele pe unei asemenea întreprinderi mari.
la S.M.T.-uri, unde în majoritatea in timpul serviciului obişnuiesc să va purta pe grafic semnul bicicletei, „O veche melodie" prin care se cri pară regulat, în mod operativ şl să ecran. In timp ce apar aceste desene
timpului tractoriştii sînt răspîndiţi în joace voley, care lipsesc de la cercul brigada 3-a de pildă, care se clasează tică atitudinea tov. loan Roman, care cuprindă cele mai arzătoare probleme sau caricaturi pe ecran, crainicul care De asemenea, considerăm că faţă de
brigăzi departe de staţiune şi nu se de economie politică, la adresa unor ultima în întrecere poate fi însemnată a neglijat perioadă îndelungată com- din întreprinderea, unitatea, satul sau se află într-o cabină sau cameră a- eficacitatea acestui mijloc de educare
întorc de pe cîrnp aproape toi timpul tractorişti care neglijează întreţinerea cu targa lingă care se vede o trusă pleotarea carnetelor de calificare a mun .instituţia respectivă, chiar dacă se în propială de aparat, transmite prinir-un s-a făcut încă puţin penlru generaliza
anului. Foaia volanfă poate fi folosită tractoarelor sau a unor muncitori ca cu medicamente, iar brigada 4-a care citorilor care au absolvit cursurile de tîmplă ca unele probleme să fi fost microfon, care este cuplat la staţia de rea, extinderea mai largă în toate în
şi de gazetele de perele din întreprin re execută lucrări de proqsiă calitate se claşează, de pildă, codaşă — sub calificare în cadrul întreprinderii, sau tratate şi în unul din suplimentele ga radio-amplificare, texle în versuri sau treprinderile şi chiar comunele regiunii
derile mari, care au diferite secţii ete.j etc. normă — poate să poarte semnul mel poezia „Chefliii de la Sebeşul“, în care zetei de perele. In unele cazuri, cînd proză legate de ceea ce înfăţişează de noastre.
departe una de alia, ca de pildă, sec cului . sînt satirizaţi unii lucrători, care întrec şpariţia foii volante corespunde cu a- senele respective.
ţia C.F.U. a C.S.H., sau, cum este Un colectiv de redacţie bun, de la măsura la băutură şi astfel aduo pre Este de datoria organelor şi organi
cazul în sectorul forestier, în comerţ un S.M.T., de exemplu, Orăştie, ar pu Folosind astfel de grafice sugestive, judicii atît familiei lor, cît şl activi pariţia gazetei de perete, nu este ni Pentru asigurarea materialelor penlru zaţiilor de partid ca pe viitor să dea
unde avem unităţi dispersate, în coc- tea înţocmi în această perioadă o foaie gazetele de perete, prin foile volante, tăţii lor personale în procesul de pro televizor, pentru strîngerea şi redacta mai umilă alenţie şi acestui mijloc în
pera'iveie meşteşugăreşti care au m ul-’ volantă .cu următorul cuprins : pot contribui la mobilizarea brigăzilor, ducţie. mic rău ca în foaia volaniă, în supli rea lor, se formează un colectiv cu semnat al muncii politice de masă,
te ateliere (exemplu Ia noi Igiena, pentru ca nici una să nu rămînă sub componenţă asemănătoare cu al gaze generalizînd mai larg această frumoa
1. — Un articol de fond în care şă sarcinile de plari, sub angajamentele Asemenea suplimenie pot fi date ca mentul satiric, să intre şi un număr telor de perete, avînd în frunte un res să iniţiativă care a luat naştere prima
se analizeze stadiu! pregătirii campa luate în întrecerea socialistă. exemple multe. Trebuie însă să men ponsabil. Sarcinile între membrii co oară în regiunea noasiră, ca urinare
niei agricole ţie vară — sefnnat de ţionăm ca una din cele mai bune ga de articole ce apar şi la gazeta de lectivului se repartizează ia fel ca în a studierii şi aplicării experienţei po
directorul S.M.T.-ului. -k zele de perete care are cel mai activ tre membrii colectivelor de redacţie zitive a organizaţiilor de partid din
perete. ale gazetelor de perele, iar controlul marea ţară a socialismului' — Uniunea
In lupta pentru educarea munci Sovietică.
Birourilor organizaţiilor de bază le activităţii colectivului se asigură de
revine sarcina de a asigura un conţi
