Page 81 - 1958-06

P R r r E i A R l DIN TOATE TARILE T" " T 1 -V A > Succesul J F 15"»

\ PROPAGANDIŞTI

fruntaşi din in Valea Jiului
Îînvăţămîniul de partid'
Anul X Nr. 1094 Miercuri 25 iunie 1958 4 pagini 20 bani In dimineaţa zilei de 24 iu­ La îndeplinirea planului se­
ANDREI GAL1ŢARID1S > mm nie a.c., minerii din bazinul car­ mestrial cu 6 zile înainte de ter­
. propagandist la cercul de întreţinerea cultyriior bonifer al Văii Jiului au adău­ men, o contribuţie importantă
} studiere al Statutului P.M.R. gat la şirul succeselor obţinute au adus-o cele peste 200 brigăzi
( de la Trustul 4 construcţii Condiţiile de climă nefavo­ § c î î mai mare de struguri în cinstea zilei minerului şi a de mineri de la exploatările Văii
rabile din primăvara a.c. au îm­ zilei de 23 August o nouă şi im­ Jiului, care aplică iniţiativa bri­
Hunedoara piedicat în mare măsură efec­ praşila I-a s-a terminat la toa­ Salul Berghin din raionul Alba se a- Străduinţa muncitorilor nu este za portantă victorie. Planul la ex­ gadierului Mihai Tucaciuc. O
tuarea lucrărilor agricole la te culturile, iar praşila II-a s-a fla ascuns undeva printre nişte dea­ darnică. Recolta de struguri se prezintă tracţia cărbunelui pe primul se­ bună parte din aceste brigăzi au
N1G0LAE SUeiU timp. Ploile abundente, precum executat pe 5.100 ha. porumb, luri nu prea înalte. Hărnicia oameni­ bine, specialiştii spun că e mai mare mestru al anului a fost îndepli- realizat randamente de peste o
propagandist la unul din şi umezeala excesivă din sol, au din 6.000 ha., pe 2.410 ha. car­ lor de aici a făcut ca aceste dealuri să ca-n alţi ani. Planul va fi cu siguran­ rit, extrăgîndu-se primele tone Tonă de cărbune în plus pe post.
cercurile de studiere a Isto­ intîrziat mult faţă de anii nor­ tofi din 2.540 ha. şi s-a termi­ nu rămînă părnînt sterp, ci să fie cul­ ţă depăşit simţitor. de cărbune în contul semestru­ Aplicarea cu succes a acestei
riei P.M.R. de la U.M. mali, în special semănatul cul­ nat la floarea-soarelui. Praşila tivate cu diferite culturi. Viţa de vie lui II. iniţiative ca şi noile măsuri teh-
turilor de prăşitoare. Totuşi, cu Il-a la cartofi, floarea-soarelui şi ocupă primul Icc. Şi nu se cultivă ori­ emicocs nico-organizatorice luate de că­
Cugir eforturi mari, colectiviştii, înto- chiar la porumb este avansată ce viţă de vie. Predomină Rieslingul întreţinerea culturilor este o lucra­ tre conducerile minelor, au făcut
vărăşiţii şi ţăranii muncitori din şi în raioanele Sebeş şi Brad. italian. Este cunoscut faptul că furna- re de care depinde în cea mai mare ca în fiecare lună din acest an
S !sassas- regiunea noastră au însămînţat Mult rămase în urmă cu praşi­ liştii de la Combinatul siderur­ parte soarta recoltei. De aceea, planul la cărbune pe bazin să
toate terenurile planificate a se la 11-a sînt raioanele Hunedoa­ Gospodăria de stat din Alba Iulia gic Hunedoara au sarcina de a membrii gospodăriei colective ii a- fie îndeplinit şi depăşit.
IL1E GAŞOTA cultiva cu prăşitoare şi au exe­ ra, Alba şi Qrăştie. Potrivit si­ are aici un trup viticol care este con­ aproviziona în permanenţă ma­ cordă o atenţie deosebită.
propagandist ta cursul de dus de tov. Kast Ioan. An de an a- joritatea oţelăriilor şi turnăto­ Un rezultat valoros a fost ob­
studiere a economiei politice cutat, ce-i drept, în condiţiuni des­ tuaţiei comunicată secţiei agri­ ccst trup viticol reuşeşte să depăşeas­ riilor din ţară cu fontă de cea IM CLIŞEU: membrii gospodă­ ţinut în special datorită activi­
anul II de la B.R.P.R. Deva că planul de producţie la struguri. Care mai bună calitate şi in canti­ riei .colective „Peioji Sandor" din tăţii celor două preparaţii în
tul de grele şi praşila I-a pe cole regionale, pînă la data de este secretul ? Responsabilul trupului îl tăţi sporite. Trebuie pus un ac­ Deva prăşesc pentru a doua oară ceea ce priveşte reducerea pre­
IULIU VERNIGHESGU destăinuic cu multă bunăvoinţă oricui. cent deosebit în afară ele cali­ porumbul. ţului de cost. Numai pe primele
'propagandist la unul din suprafeţe ce reprezintă 98,62 la 22 iunie a.c., în raionul Hune­ tate şi pe creşterea productivi­ 4 luni ale anului curent pe în­
cercurile de economie con­ sută la floarea-soarelui, 95,74 — îngropatul şi dezgropatul la timp, tăţii muncii şi a reducerii preţu­ treg combinatul carbonifer s-a
cretă de la Atelierele G.F.R. la sută la sfecla de zahăr, 99,58 doara s-au prăşit a doua oară săpatul la timp, plivitul, cu alte cu­ lui de cost al fontei; Dar în pri­ realizat o economie la preţul de
numai 1.437 ha. porumb din vinte efectuarea fiecărei lucrări la vre­ mul rind se cere calitate. Cali­ cost de 8.842.000 lei.
Simeria la sută la cartofi şi 97,07 la su­ mea ei, şi... multă, foarte multă grijă tatea fontei este influenţată in
tă la porumb. Suprafeţele ne- 4.585 ha. şi numai 670 ha. car­ şi pricepere la stropit, acesta este secre­ mare măsură de calitatea cocsu­ In luptă neobosită pentru a
SN*»-« ¦>“ #»*»-*'&••»' »0 tul recoltelor bogate la struguri — de lui introdus în furnal. da patriei cărbune mai mult şi
prăşite sînt acelea care au stat tofi din 1.872 ha., iar în raio­ clară tov. Kast, la un preţ de cost sub cel plani­
In anul trecut, cocseria din ficat, s-au evidenţiat în mod deo­
sub apă vreme îndelungată şi nul Alba, din 16.639 ha. po­ In anul acesta muncitorii de la tru Hunedoara intîmpina greutăţi sebit colectivele minelor Uricani
pul vilicol clin Berghin au făcut sapa in ce priveşte calitatea semi- şi Petrila. Aceste harnice colec­
s-au însămînţat ultimele. rumb s-au prăşit a doua oară mare ca şi în alţi ani la timpul ei, cocsului livrat de Călan, care tive au reuşit încă de la 10 şi
de multe ori era necorespunză­ respectiv 18 iunie, să-şi îndepli­
In raioanele în care însămîn- numai '5.331 ha. Deşi în raionul stropitul s-a făcut de două ori fiindcă tor din cauza conţinutului prea nească plănui la cărbune pe pri­
nu a fost nevoie de mai multe stropiri. mare de volatile şi umiditate si mii! semestru al anului. Tot­
ţatul s-a putut executa în condi­ Orăştic s-a prăşit aproape întrea­ a variaţiilor mari ai acestor pa­ odată ele au obţinut o reducere
A început şi praşila I-a, care pînă la rametri. După cercetările efec­ a preţului de cost de 5 lei pe
ţiuni mai bune, lucrările "de în­ ga suprafaţă cultivată cu cartofi tuate de către c.ocsari s-a ajuns tona de cărbune extrasă. Rezul­
1 iulie va fi terminată. Gea de-a doua la concluzia că pentru degresa- tate asemănătoare au obţinut
treţinere sînt mai avansate. Aşa, şi floarea-soarelui, praşila Il-a prâşilă se va face în cursul lunii iu­ rea corectă a cărbunilor de Lu- de asemenea şi colectivele mi­
la porumb este mult rămasă în peni şi obţinerea unui cocs cu nelor Lonea, Vulcan şi Aninoasa.
de exemplu, în raionul Haţeg lie. Experienţa de mulţi ani a viticul­ rezistenţă corespunzătoare, tre­
urmă. Din 10.543 ha. s-au prăşit torilor de aici, dovedeşte că aşa trebuie buie ca semicocsul să aibă con­ însufleţiţi de succesul obţinut,
să se facă şi aşa se face. ţinutul de volatile cuprins între minerii Văii Jiului luptă pe mai
abia 2.001 ha. pînă la 22 iunie 12— 14 la sută fără a depăşi a- departe pentru a da patriei cit
a.e. tov. Emanoil Lakatos şi Gheor- ceste limite, iar umiditatea ma­ mai mult cărbune.
ghe Roman, precum şi o hidro­ ximă să fie de 15 la sută la
centrală electrică a tovarăşului semicocsul din Călan. GH. MATEESGÎ1
11ie Anghel.
1 .0 0 ; Semicocsul livrat de Călan
Premiile aprobate în cursul nu prezenta aceste caracteristici
Creşte sectorul socialist semestrului I se evaluează la şi deci nu putea avea efectul de
7.758 lei.
din agricultură degresare dorit, înrăutăţind re­ secţii, îndrumînd şi controlind
mg. ŞTEFAN EUSEB1U in permanenţă munca oamenilor
corespondent zistenţa şi omogenitatea coc­ şi rezultatele obţinute. Tot aici
s-au făcut unele renovări. Cea
sului. _f mai de seamă pare a fi capta­
rea gazului pentru prefabrica-
întovărăşirea zootehnică „D rum nou a In urma înţelegerii dintre rea gudronului care aduce mari
economii.
conducerea cocseriei din Hune­
Un interes deosebit in obţine­
Cu o săptămînă în urmă, în au intrat un număr de 27 fami­ doara şi secţia de semicocs din rea unui cocs de bună calitate
comuna Ampoiţa, raionul Alba, lii care au înscris o suprafaţă a fost acordat de şeful secţiei,
a fost inaugurată o întovărăşi­ de 148,80 ha,, aducînd de ase­ Călan, s-au stabilit anumite care a dovedit o permanentă
re zootehnică. La scurt interval preocupare în acest sens. Aşa a
după aceasta şi în satul Lunca menea un număr de 296 oi. norme de furnizare a semicoc- ajuns colectivul secţiei din Că­
Ampoiţii, aparţinător comunei Pentru fondul de bază au fost lan să livreze Combinatului si­
înscrise un număr de 72 oi. sului mai ales în ce priveşte ca­ derurgic Hunedoara un semicocs
Ampoiţa, a fost inaugurată o de bună calitate în tot cursul
nouă întovărăşire zootehnică ca­ UVIA POPA litatea acestuia. Astfel s-a sta­ acestui an. Aşa a ajuns ca în
re se cheamă „Drum nou“. Aci corespondentă această perioadă să nu primeas­
bilit ca conţinutul de materii că reclamaţii din partea coc­
seriei.
volatile să fie de 12— 15 la sjt-
Am cercetat rezultatele în ul­
tă, iar umiditatea de 10 la sută. timele luni. Se poate spune pe
drept cuvint că colectivul sec­
Pentru respectarea acestor nor­ ţiei şi-a făcut datoria respectînd
cu stricteţe conţinutul de mate­
me foarte importante, conduce­ rii volatile şi umiditatea.

La Strem f o nouă întovărăşire a g ric o lă rea semicocseriei din Călan a Am cerut şi părerea tovară­
şului Bacnef, şeful cocseriei din
luat unele măsuri care să asi­ Hunedoara, despre felul cum
semicocseria din Călan se achi­
ALBA IULIA (de la subre- alţii. Preşedinte al noii întovă­ gure reuşita angajamentelor. tă de sarcini.
dacţia noastră voluntară). — 21 răşiri a fost ales tov. Sebastian
familii din comuna Stremţ, ra­ Sekereş, iar ca secretar tov. Tra- După cum afirmau mai mulţi — Sîntem mulţumiţi, spunea
ionul Alba, au hotărît să uneas­ ian Fleser. tov. Bacnef. In anul acesta cei
că îa un loc suprafaţa de 53,85 tovarăşi de la Călan, unul din din Călan merg destul de bine.
ha. teren arabil pentru a fi lu­ In semestrul I a. c. la I.F.E.T. Ei respectă normele stabilite şi
Orăştie s-a înregistrat şi s-a a- motivele pentru care semicocsul în special conţinutul de materii
crat în comun. plicat un număr de 4 inovaţii e- volatile.
Duminică, 22 iunie, dorinţa valuîndu-se economii antecalcu- nu era de cea mai bună cali­
late pe un an în sumă de 71.769 V. A.
lor s-a împlinit. întovărăşirea lei. tate se datora şi faptului că

agricolă, cu numele de „Strem- Intre cele mai importante ino­ personalul nu era suficient cali­
vaţii înregistrate se menţionea­
ţana“, a fost inaugurată. ză un cubilou de topit fontă a ficat, neavind o experienţă prea

Primele cereri pentru înfiinţa­ bogată în această muncă. Şi
rea acestei întovărăşiri au fost
depuse de ţăranii muncitori Ni- pentru a remedia această lipsă,

colae Florea, Emilian Domşa şi una din importantele preocupări

a fost aceea de ridicare ă cali­

ficării muncitorilor, de a le ex­

plica pe larg procesul tehnolo­

gic de fabricare a semicocsului.

O altă măsură luată a fost a-

ceea de a interveni imediat cind

se defectează vreun cuptor, a-

cesta fiind pus în funcţiune în

timpul cel mai scurt. Conduce­

rea uzinei „Victoria“ Călan a

dat o atentie deosebită acestei

De la Aninoasa, peste Dilja maistrul Vasile Coteţ. Copiii aulă. Atunci macazul făcut pe lor /rec sutele, miile de tone Haidu, au nişte grădini de toată fru­
şi Petroşani, pînă la Petrila, care păşteau vilele jos in va- „abătută“ trimite cupa la re­ de aur negru extras din a- museţea.
le, au admirat apoi ore in- vizia mai amănunţită. Cei dîncur de harnicii mineri din TATA
I. trec neîntrerupt cupele funicu- tr’egi îndrăzneala cu care te- trei revizori de cupe şi-au mi­ Aninoasa. Drumul cupelor Pe Elena Haidu o cunosc acum ma­ Dar deputata Elena Haidu mai are
nierarii revizori au lucrat la pârţit în aşa ţel munca incit insă nu s-a terminat. înainte joritatea locuitorilor din oraşul Petro­ gti apa Jiului care înainte era nefolo­ şi alte preocupări. In calitate de !.;e
larului de cărbune. înşirate ca şani. Ea s-a făcut cunoscută în spe­ sibil. Nici un cetăţean din circumscrip­ şedinţă a comitetului de luptă pentn
înlocuirea porţiunii de cablu timp de o zi toate cupele vin de a-şi lua din nou calea in­ cial prin munca depusă pe tărîm ob­ ţia deputatei Eiena Haidu nu s-a sus­ pace, discută mereu cu alegătorii des
nişte mărgele negre, ţinute deteriorat. Mai bine de 6 ore verificate la gehenguri. Unul tre cer şi pâmint către Petrila, ştesc în calitate de deputată. Fiind a- tras de la această acţiune. A doua zi, pre mersul evenimentelor interne şi in­
au lucrat oamenii, agăţaţi, de verifică trenul de roţi, altul ele vin prin faţa lui Alexandru leasă pentru a treia oară deputată, E- zeci de femei şi bărbaţi, cu ajutorul ternaţionale, iar ca membră în comi­
doar de firul subţire al cablu­ sistemul de cuplare, iar ulti­ lena Haidu caută să justifice cu cinste căruţelor date de sfatul popular, au cu­ sia de împăciuire se străduieşte să-ş
lui, cupele trec mereu cu zgo- cablu, la peste 100 metri tnâl mul braţele purtătoare. Munteanu şi Nicolae Buja ca­ mandatul încredinţat. răţat terenul şi l-au împărţit în par­ aducă aportul său la rezolvarea căzu
moţul lor caracteristic. De trei ţime. Defectul care ar fi oprit re le face ungerea. Gehengu-i cele. Acum, pe locul viran de altă riior în modul cel mai favorabil.
ori pe zi, printre celelalte cupe drumul cărbunelui din Aninoa­ — Munca de revizie, îmi unealtă pretenţioasă. Alexan­ Preocuparea ei faţă de nevoile gos­ dată, locuitorii din raza circumscripţiei
se dă drumul uneia specială, sa cel puţin pe două zile, a spunea maistrul Vasile Coteţ, dru insă le cunoaşte meteahna. podăreşti ale alegătorilor i-a adus a- Rodnica sa activitate este mult apre­
cupa roşie. Ea poartă peste fost înlăturat. cere multă îndrăzneală şi răs­ Pentru fiecare piesă el dă al­ precierea unanimă din partea acestora. electorale unde este deputată Eiena ciată de alegători.
culmile dealurilor Aninoasei, pundere. Un geheng defect lă­ Mare a fost bucuria cetăţenilor de pe
peste Valea cea mare de la De trei ori pe zi cupa roşie tă ungere. Rulmenţii de la tre­ strada Karl Marx cînd, în urina insis­ MAR IA IORDACHE-DUAHTRESCF
Dilja pe îndrăzneţii revizori ai sat in circulaţie nul de roţi, alunecă mai bine tenţei deputatei lor, pe strada unde
cablului. Aşa l-a purtat la 5 îl poartă fie pe dacă le dai destulă vaselină, locuiesc a fost deschis un magazin
iunie şi pe revizorul Liviu lo- Liviu lovan, poate produce sistemului de cuplare îi place alimentar şi o unitate aprozar. . .
mai mult uleiul special...
van in cursa lui zilnică. Cu fie pe Gavrilă ¦nu mai puţin Consuitîndu-se cu alegătorii, Elena
...De-abia. acum, cupele pli­ Haidu, a ajuns la concluzia că pe stra­
ochii ţintă la cablul negru, Szdke sau pe decit 11 fe- ne ochi cu cărbune pot pleca da Karl Marx pot ti instalate şi difu­
la drum. Şi aici însă trebuie zoare în casele cetăţenilor. Ea a in­
urmărit cu privirea de canto­ Ioan Bogdan, revizorii de ca- luri. de avarii, poate opri pro- păstrată o anumită lege. De a- tervenit la forurile competente şl a
ceea ele sînt lăsate să plece obţinut aprobarea cuvenită, angajîn-
nierii de la staţiile de intim blu, în cursa lor de la Ani- ducţia zile de-a rindul. la distanţe egale pentru a nu du-se ca împreună cu alegătorii să
dere, el verifica starea cablului noasa la Petrila şi înapoi. îngreuna prea mult cablul din­ muncească în mod voluntar pentru rea­
purtător. De odată, aproape Pentru ca aşa ceva să nu tre doi stilpi de susţinere. lizarea acestui lucru.

...In hala funicularului de la fie posibil, veghează atît revi- De la Aninoasa, peste Dilja La una din întîlnirilp sale cu ale­
şi Petroşani, pînă la Petrila, gătorii a discutat cu aceştia şi des­
acolo unde-i valea mai a- 'Aninoasa, munca nu conteneş- zorii, acesteia, cit. şi echipa de cupele funicularului par nişte pre necesitatea grădinăritului. Oamenii
mărgele negre pe firul subţire au fost de acord cu propunerea depu­
dincă, Liviu a observat că te o clipă. In fiecare minut * întreţinere şi reparaţii din ca- al cablului. Trec neîncetat tatei de a-şi amenaja grădini de le­
grosimea cablului nu e la fel trei cupe goale sosesc şi fot e fac parle Todor Ţîrlea, Va­ gume şi zarzavaturi, dar nu aveau
peste tot. Pe dinafară, un ne- atîtea duc cărbunele spre Pe­ sile Moga. Octavian Manea şi străjuite de hărnicia şi price­ teren. Aiunci deputata le-a propus a-
cunoscdtor n-ar fi remarcat trila. Pe Liviu lovan l-am văţ Niculae Zaran, echipă despre perea muncitorilor de la juni- cestora să muncească împreună la a-
mare lucru. Ochiul experimen­ zut deunăzi la muncă. De astă care colectivul funicularului nu cular, muncitori cu care mina
tat al revizorului, a observat dată în hală, la revizia, gehen- are decit cuvinte de laudă. Aninoasa se minclreşte. menajarea unui asemenea teren de lin-
ţestul. Imediat a dat cu fa­ gurilor cupelor. O mişcare a
nionul semnal de oprire. In contragreutăţii... bun... altă ...După revizia tehnică, cu­ GH. DUM1TRESCD

adevăr, se vedea o rupere a. mişcare a sistemului de cupla-in-iyoin v c«- pele trec la încărcare. Aici tre­
¦------------------- -------- - i
firelor interne ale cablului. La re... bun şi asta... altă cupă la 'buie. nsău amintim de—sp/''re mun-
canton a•înştiinţat echipa de ra neobosită a Vioricăi Kar-
intervenţie. Peste vreo 20- de
rind şi tot aşa mereu, la zeci dos, a lui Vasile Gavrău, Ma- Noua conductă dc gaz metan Ndd eş — Oneşli va duce gazul metan din

minute alte' două . cupe .1 roşii . şi sute de cupe. Oiţe una i se rin Gălăbuţ, Gheorghe Clocoiu /Irdeal in Moldova.
aduceau echipa“îti' frunte cu pare revizorului că nu-i in re- şi loan Benea. Prin mîinile IN FOTO": Se lucrează la curbar ea conductei pentru montarea ei in

ieletuiri accidentate.