Page 82 - 1958-06
P. 82
Fag. 2 'dr u m ü i s n r . i A r j S M U i m Nr. 1094
Srljâ Ssfi ic ciicarca „Descurcăreţul“
îîsicrcîilni iiicScciiâi ic la sate
La magazinul alimentar nr. 50.000 lei, în luna decembrie
înarmarea tinerilor intelectu sociale şi lupta de clasă in pe 50 din Vulcan, fostul gestionar
loan Gentimir era de o amabi 1957 şi-a z i s :
ali cu vaste cunoştinţe politice, rioada actuală, în ţara noastră“, litate uluitoare. Nu pleca din — Cu gură-cască poţi fi liniş
magazinul lui nimeni nemulţu
ideologice şi de cultură gene „Unele probleme actuale ale si mit. Nici chiar el personal. Fă tit dacă ştii cum să acţionezi. Şi
cea ce făcea şi se „descurca" de atunci, profitind de acest gen
rală, constituie o sarcină de tuaţiei internaţionale“. minune. Tot ce-i dorea inimioa de oameni, a sustras inventarul
ra îşi făcea. A dorit să aibă do de la contabilitate, Fa dres ca
mare răspundere pentru organe Participanţii la acest seminar uă aparate de radio să asculte să rămînă o lipsă de 3.900 lei
şi el şi soţia după plac progra (de, să nu bată la ochi) ş t..
le şi organizaţiile U.T.M. Dar, s-au întîlnit apoi cu membri ai mul preferat, şi-a cumpărat. A gata s-a spălat pe miini.
vrut haine cu care să se schim
o grijă deosebită trebuie acor biroului comitetului raional de be in fiecare zi, tot după plac, Dar vezi că mai sînt şi din
şl-a făcut. Ii mergea plugul, ca cei care „nu au de lucru", cei
dată şi acelor intelectuali tineri partid şi activişti U.T.M., care într-un pămint udat de o ploaie de la miliţie, care au cam înce
bună. Intr-un an de zile, cît a put să-i dea tîrcoale.
care trăiesc şi muncesc în loca le-au vorbit despre sarcinile in stat în Vulcan, se „asigurase"
ca nimeni altul. — Or fi ei şmecheri ăştia da
lităţi îndepărtate de oraş, în sa telectualilor de la sate în opera la miliţie, şi-a zis Gentimir, dar
Ge să-i faci, aşa este omul cu mine nu le merge.
te, unde ei nu au putut fi cu de construire a socialismului, descurcăreţ. Numai că pentru a
fi „descurcăreţ" avea nevoie şi Şi atunci a simulat o sparge
prinşi în forme organizate ale dîndu-le îndrumări preţioase de climat favorabil, de mediu. re la magazin într-una din
Şi cei de la O.C.L. „Alimentara" nopţi şi a cerut cu lacrimi în
învăţămîntului politic U.T.M. pentru activitatea lor de viitor. Petroşani i l-au creat. ochi să i se facă anchetă, că el
e om. cinstit şi nu admite să
In acest sens merită atenţie După expunerea unui specialist — Face vînzare şi treabă bu fie jefuit.
nă Gentimir ? Face l Atunci să-l
măsurile luate de Comitetul ra în geologie despre „Istoricul ex lăsăm să se descurce singur Numai că socoteala de data
— şi-au zis cei de la O.G.L. aceasta i-a fost greşită şl a fost
ional U.T.M. Brad, care, orien- ploatărilor miniere în Munţii A- „Alimentara". prins cu „mîţa-n sac". „Des
curcăreţul" nostru a fost supus
tîndu-se după hotărîrile Plena puseni“ şi vizitarea muzeidui, a — Are rost să-l controlăm pe unui control sever şi descoperit
acest om care a mai avut ges cu o delapidare de 225.794 lei.
rei a IlI-a a G.G. al U.T.M., urmat un concurs „Drumeţii ve tiuni în primire prin regiunea La cercetare s-a mai descoperit
Bacău, Bucureşti, Craiova etc., cum că Ion Gentimir mai fuse
după indicaţiile biroului comite seli“, pe tema „Să ne cunoaştem etc. ? Ştie el ce face, cum să se condamnat de trei o r i: la 1 an
pentru delapidare, 3 luni pen
tului raional de partid, a orga patria“. Programul, bine conce iasă b in e! Atunci de ce să ne tru delapidare şi 2 ani pentru
fals în acte publice, şi că... un
nizat în zilele de 21-22 iunie un put, a avut şi partea sa distrac mai batem capul şi cu el cind an de zile (cît a fost gestionar)
a fost înconjurat de un climat,
seminar raional la care au par tivă. Tinerii au vizionat un spec avem treburi destule — şi-au zis favorabil de gură-cască ai
ticipat 40 de tineri, ingineri şi tacol şi au învăţat cîntece. Ei cei de la controlul financiar in O.G.L.-ului „Alimentara" Petro
tern.
tehnicieni agronomi, învăţători, s-au întors în satele lor, bucu şani care nu i-au făcut, nici o
Şi, cum gestionarul s-a vă
i ¦fTr7^i-f>«ş*ii>N. *,'w4-' .««««Vía . ^YVYY •v~\rYr cadre din reţeaua sanitară şi al roşi că au avut prilejul să înve verificare în acest timp.
ţii din satele raionului. ţe atîtea lucruri minunate şi ho- zut intr-o mare de gură-cască,
Din activitatea tărîţi să muncească cu şi mai Acum. insă, justiţia şi-a făcut
Programul întocmit pentru ă- mult entuziasm la locurile lor şi-a dat friu liber la tot ce a datoria. 16 ani muncă silnică
cest scop a fost deosebit de in
ştiut şi învăţat în „meseria" de şi 8 ani degradare civică, este
CĂMINULUI c u l t u r a l Vedere din staţiunea structiv şi atrăgător. Iată, spre de munGă, pentru a transpune
exemplu, numai oîteva din te în viaţă sarcinile trasate de co gestionar. preţul spiritului de „descurcă
a satului Hăpria balneo-climaterică mele lecţiilor, conferinţelor, sau mitetul raional U.T.M., aştep- Gind s-au găsit unii care să-l reţ" al lui loan Gentimir.
Slănicul Moldovei consultaţiilor ţinute: „Conduce tînd cu nerăbdare programarea
Printre căminele culturale ale răşiţilor şi ţăranilor individuali rea de către partid, izvorul for unui nou seminar raional. scoată cu o lipsă la inventar de V. FURIR
raionului Alba care au partici fruntaşi pe raza comunei, cu in ţei şi tăriei U.T.M.“, „Clasele
EMERIC HOROVITZ
pat' la festivalul pe comună al dicarea metodelor agrotehnice
formaţiilor artistice săteşti, se folosite de aceştia pentru obţi BRIGADA DE BUNA DESERVIRE
numără şi căminul cultural din nerea recoltelor bogate. Bine a
satul Hăpria. Cele cîteva forma funcţionat şi cercul agrotehnic, Dacă intri în magazinul ali plineşte în fiecare lună planul In vîrstă de 36—40 ani, ele
mentar din Orăştie al coopera
ţii artistice ale căminului au ob în care cele 25 de persoane, sub tivei „Filimon Sîrbu“ eşti mul de vînzări. Aceas i a făcut ca constituie exemplu de seriozi
ţumit de felul în care persona brigada să primească, încă de
ţinut rezultate frumoase, care îndrumarea profesoarei Maria lul magazinului caută să-ţi sa acum doi ani, drapelul de bri tate şi disciplină in muncă, e-
tisfacă cerinţele. In faţa orică gadă fruntaşă pe cooperativă,
s-au răspîndit repede în satele Bogăţeanu, au învăţat multe lu rui raion te-oi opri, vînzătoarea xemplu pe care l-au urmat şi u-
respectivă te întreabă imediat pe care-l deţine şi în prezent.
apropiate. cruri pe care le aplică azi cu ce doreşti, recomandîndu-ii pro Despre m.embrele brigăzii nu temistele Ana Nistor, Suci Gün
dusele cele mai bune. Despre
Sub îndrumarea profesoarelor succes în munca eîropului. personalul acestui magazin lo putem spune că una este mai ther şi Maria Moldovan care
cuitorii oraşului au cele mai bună ca alta. Toate au dat do
Maria Bogăţeanu şi Cornelia Cu toate rezultatele obţinute frumoase păreri. Şi nu-i de mi vadă de conştiinciozitate în ser lucrează in raioanele coloniale,
Goţia, echipa de dansuri a că în activitatea căminului cultu rare. Aceasta pentru că în ma
minului a pregătit şi prezentat ral din Hăpria, conducerea a- gazin lucrează cea mai înche viciu, toate au contribuit la cu mezeluri, lactate şi pîine.
la concurs dansurile: „Invîrti- cestuia, în frunte cu directorul gată brigadă de bună deservire cerirea drapelului. De aceea fi Acestea sînt cele 6 membre
căminului, va trebui să depună din cîte există în magazinele nem să le amintim în acest ar
ta “, „Haţegana“, „De doi“, etc. eforturi susţinute pentru reali coopemtivei „Filimon Sîrbu". ticol. Iată de pildă pe Maria ale brigăzii de bună deservire
evidenţiindu-se cu această oca zarea tuturor sarcinilor ce re Moga, de la raionul conserve
zie tinerii dansatori Ana-' Ghiri- vin unui cămin cultural. Prin deservirea concretă, prin are o mare experienţă în mun care timp de . .’oi ani au reuşit
lă, Nicolae Făgădar şi Ana Suş- comportarea faţă de consuma că, pe care a primit-o în timpul
tori şi o bună organizare a celor 8 ani de cind lucrează în să păstreze cu cinste drapelul
muncii în magazin, această bri cooperaţie; ea este şi respon
gadă — formată din tot perso sabila brigăzii de bună deser de brigadă fruntaşă, făctnd din tt
nalul magazinului — îşi înde vire. Maria Culişer deserveşte CUMPĂRAŢI
man. Formaţia de teatru a cămi Se constată, de exemplu, că în raionul C.A.M. şi M.A.T., iar magazinul lor unul din cele mai
nului, condusă de directorul că numărul acelora care sînt antre Şi la Simeria, ca de altfel Maria Lateş în raionul zaha CU MARI RE-
minului, învăţătorul Nicolae Sîr- naţi în activitatea căminului în toată ţara, zilele acestea e- apreciate magazine alimentare
bu, a pus şi ea în scenă cîteva cultural este extrem de redus şi levii şcolii medii au sărbătorit roase. DUCERI D E
piese, iar brigada artistică de a- că în această activitate sînt a- încheierea anului şcolar. Spre din Orăştie.
gitaţie — instructor prof. Con traşi numai o parte din tinerii deosebire de anii trecuţi, aceas PREŢURI dife-
stantin Tenie, a avut la rîndul satului. Formaţiile artistice în tă festivitate s-a desfăşurat în De sigur că la cîştigarea a-
ei o activitate bunişoară, mai a- globează colective restrînse: trei zile consecutive, dedicată rite sorturi de
les la începutul acestui an. dansurile, cinci perechi, teatrul fiecare altei activităţi: sportu cestui renume, o însemnată con mărfuri Ia ma-
lui, manifestărilor cultural-ar- gazinele coopera-
Colectivul de conferenţiari al — 6 persoane, cîţiva în briga tribuţie a adus şi responsabilul tivelor de con-
căminului cultural din Hăpria a da artistică de agitaţie şi foar sum din :
susţinut numeroase conferinţe în te puţini într-un cor ce cîntă magazinului, împreună cu aju
sprijinul transformării socialiste la unison. ALBA IULIA
a agriculturii şi, ceea ce este torul său, care au asigurat în
mai îmbucurător, este faptul că, Cu forţele existente în satul ¦BRAD
de fiecare dată, conferinţele au Hăpria, cu sprijinul organizaţiei permanenţă o bună aproviziona
fost adaptate specificului local, de partid, U.T.M., sfat popular, I HAŢEG
tratînd aspectele şi rezultatele comisia de femei şi cu ajutorul re cu articolele solicitate de con
, SEBEŞ
sumatori. R- B.
ÍILIA
an s c o i a r ta S i m e r i a
•DEVA (piaţă)
obţinute de unităţile agricole so numeroşilor profesori şi învăţă tistice şi analizei muncii anului tria interpretării, cit şi prin va r—
şcolar care a luat sfirşit. riaţia repertoriului. De acelaşi
cialiste de pe raza comunei Hă tori, căminul din Hăpria poate succes s-a bucurat şi schiţa dra
pria sau cele ale gospodăriilor şi trebuie să mobilizeze în ju Ziua sportului matizată „Un pedagog de şcoa
colective şi întovărăşirilor frun rul său un număr cu mult mai lă nouă" de 1. L. Caragiăle, in
taşe din împrejurimi. Căminul însemnat de cetăţeni decît acel In prima zi s-au desfăşurat care Florea Florin . (Marius
a organizat şi o expoziţie cu întrecerile sportive care au con Chicoş Rostogan) şi Bizgă Mar
stituit un bun prilej de trecere gareta (Madam Ftiriadi) au reu
produsele agricole şi realizările. pe care-1 are în prezent. in revistă a activităţii pe tă- şit să se transpună cu destul
rim sportiv, l-a competiţii a fost simţ artistic in rolurile respec
cele mai grăitoare ale întovă- GH. LUPAN antrenat un mare număr de e- % h W iM id i
levi, reprezentanţi ai claselor tive. Totuşi, revelaţia progra
Din tribună şi da pe scenă V—X, care şi-au disputat întîie- mului a constituit-o echipa de tsm>
tatea cu o deosebită dirzenie. dansuri a şcolii, care a prezen
Concludente în această privinţă tat cu multă graţie un bogat
au fost meciul de handbal în repertoriu de dansuri populare
Adeseori tribuna unui teren de boţe.ască propria-i pălărie, ¦cină e- tiţii muncind din răsputeri, ascultînd tre clasele V şi VI, cîştigat de romineşti, încheiat apoi. cu un
sport îţi dă prilejul să descoperi un prima cu 5— 1 şi mai ales fi minunat tablou, simbol al pă
om, ca mai apoi, din asociaţii să-i chipa căreia i-a acordat simpatia ra sfatul regizorului, şi, mină în mină nala turneului de fotbal in care cii. La buna reuşită a progra
compui portretul. Asistind la un s-au întrecut clasele a IX şi a mului au contribuit din plin şi
meci, omul se amestecă în masa tează; e şi pasionat şi sentimental. cu colaboratorii — ceilalţi actori — X -a ; după un meci deosebit de cadrele didactice dintre care s-au
miilor de spectatori, devine una cu Strigă din toţi rărunchii: „Haide, cre'uid episoade pline de frumuseţe, pasionant victoria a revenit la evidenţiat prof. Gheorghe Bo-
ea şi se leapădă de convenienţele limită celor din a iX-a. garu şi instructoarea echipei de
fiul" / şi nu dezminte tinereţea şi convingătoare. Şi, Tudor Branea, dansuri, Dana Rotaru.
formale. Manifestări cultural —
' Spectacolul la care asistă amato sportul care freamătă în el. reuşeşte în tot ce face, căci iot artistice închiderea festivă
rul de sport e antrenant, solicită o
activă participare, însufleţeşte, cap După fluierul final al arbitrului, ceea ce face' el în arta sa, face cu Tot cu ocazia închiderii anu Duminică dimineaţa, cu mult
tivează. Cadrul are o cromatică plă lui şcolar, la Simeria s-a des înainte de ora anunţată, copiii,
cută, în care gazonul terenului are amestecat de astă dată în masa sinceritate şi dăruire de sine. De a- chis o expoziţie care cuprinde însoţiţi de părinţi, se îndreptau
o predominanţă odihnitoare ochiului cele mai reuşite obiecte execu spre şcoală, emoţionaţi şi tot
şi contribuie la concentrarea aten fluidă a spectatorilor, reia firul fo ceea realizările sale poartă şi am tate de elevi, în cadrul orelor odată nerăbdători să afle rezul
ţiei asupra jocului din arenă. Varie de lucru manual. tatul muncii lor.
tatea coloristiaă a echipamentelor se cului ; comentează cu ¦aceeaşi însu prenta calităţii.
adaugă decorului, iar mişcarea lor Pînă şi cei mai mici şcolari Analizînd situaţia la învăţă
creează, de-a lungul minutelor de fleţire, consumă energie în .gest, ' în In Valea:. Jiului a Venit prima da — cei din clasa I-a, au ţinut tură, tov. director Groza Tra-
să prezinte la expoziţie caiete ian, a arătat că din numărul to
joc, o sută de. imagini care se suc vorbă. Aşa e el; se dăruie lucrului tă în 1953 şi spectatorii l-au apre ele teme frumos îmbrăcate şi or tal al elevilor au promovat 85,14
ced ca într-un caleidoscop agitat. donat scrise, precum şi alte lu la sută, au fost amînaţi 11,18 la
pe care-l face, situaţiei la care par ciat şi l-au îndrăgit, l-au regretat la cruri executate potrivit vîrstei sută şi au fost declaraţi repe
Spectatorul e „prins" de toate şi şi posibilităţilor lor. O bună tenţi doar 3,68 la sută, ceea ce
participă la toate. Concentrat în ur ticipă. plecare şi au salutat cu bucurie re parte din lucrările expoziţiei au constituie un progres simţitor
mărirea jocului, reacţiunile lui îi des fost confecţionate în atelierele faţă de anii trecuţi.
coperă temperamentul şi iaiă-ne la E un om matur. A lăsat în ur- venirea sa. Mereu cap de afiş, po de lăcătuşerie şi tîmplârie, care
Datorită rezultatelor frumoase
punctul de plecare al cunoaşterii o- mă-i destule primăveri. Şi totuşi are ziţie a meritelor sale, a fost pe rind au luat fiinţă la începutul anu obţinute la învăţătură, un mare
mului. Aşa dar terenul de sport e lui şcolar trecut şi în cadrul că număr de elevi au fost premiaţi.
un teren de studii psihologice. în sentimente spontaneitatea• adoles ¦Simion Albac, Andrei Macarov, din rora, elevii claselor V —VIII îşi Iticepînd cu Rodica Ciobanu şi Restaurantele şi grădinile cooperativelor de consum
petrec timpul liber punînd în Ţuţu Pescărescu din clasa I-a din Geoagîu Băi, Va la Băi şi Căian sat vă oferă
N-am intenţia să stabilesc lipul centului şi în toate energia şi vioi „La Vulturul de aur" de Iaroslav practică cunoştinţele acumulate şi terminînd cu Tiberiu Arde un bogat sortiment de produse culinare şi băuturi alese
temperamental al personajului meu, la orele de curs. Se remarcă a- lean ' şi Dan Goţia din clasa
nici să-l încadrez în vreo clasificare ciunea tînărulul. Galan, V irgii Dorn, din „Afaceriştii“, tenţia ce a fost dată executării X-a, rînd pe rind au urcat pe
clasică ori modernă. M-am jolosit cheilor franceze, ciocanelor, scenă cei mai merituoşi pentru
numai de prilejul întilnirii cu el pe Iii meseria lui e la fel.' Are ceva sau Doctorul Astrov din ,,Unchiul compuselor etc. dovedind că a- a-şi primi răsplata cuvenită.
tribuna stadionului peniru ca sus- ceste ore au fost folosite din
pecitndu-l cu discreţie, să descopăr din suplefa şi ' fremătarea ¦continuă Vanea" de Cehov, remareîndu-se plin. Datorită situaţiei bune cu ca
re s-a încheiat acest an şcolar,
cîteva din tainiţele sufletului. a plopului sub cerul primăverii şi şi în roluri episodice. Tudor Branea In cadrul manifestărilor cui- majoritatea elevilor şi pionieri ANUNJ
Tipul, statură atletică, profil de tural-artistice, elevii celor trei lor vor putea să-şi 'petreacă va
adierea zefirilor, din' dirzeuia de cre a realizat apoi un I ilebnicov impre cicluri şi-au dovedit talentul, canţa în tabere sau colonii de Uniunea Centrală a cooperativelor şcoala tehnică de cooperaţie Curtea de
medalie bine dăltuit, se impune a- mene a strămoşilor transilvăneni. sionant şi admirabil în „O chestiune prezentînd frumoase şi reuşite vară. Un prim lot de pionieri, de Consum pregăteşte cadre pentru Argeş, str. Mali-novski nr. 5, pentru
ienţiei. Participarea emotivă, sinceră, puncte. Au plăcut cu deose între 7— 12 ani, fii ai ceferişti unităţile cooperaţiei de consum în spe specialitatea merccologie.
deschisă, intensă la evoluţiile jocu Vibrează în ¦viaţ㦠vibrează şi' pe sce personală" de Sfein şi este văzul lor simerieni, au şi plecat zilele cialităţile contabili şi merceologi prin
lui de pe teren mă atrăgea şi mai şcolile tehnice cu durata de şcolarizare Se vor da probe la următoarele ma
. uit. Un om care şiie să rîdă din nă, căci, să şiiţi. — el este actor. într-un Zbtjszko Dulski ‘ cinic, de de 2 ani. terii din programa cursului mediu :
toată inima, descoperind mărgelele
Ială-l identificat în parte pe spec- tracat, inteligent şi pe alocuri simpa- Pentru anul şcolar 195S/1959, se pri Secţia evidenţa contabilă
mesc în anul I al şcolilor tehnice de
laiorul competiţiilor sportive. Pe sce 'tic în „Moralitatea 'doamnei Diitska" cooperaţie absolvenţi ai şcolilor de 10 — matematică — scris şi oral
ani, cu diploma de maturitate, în — limba romînă — scris şi oral
nă vibraţia lui e şi mai transmisi de Gabriela Zopolska'. Aiiul acesia vîrstă de 17-25 ani, după ţinerea unui
examen de admitere în limita locurilor. Secţia merceologie
bilă, fiindcă e sinceră. De pe „bina" l-a reluat pe Virgii Doru cu aceeaşi
Absolvenţii şcolilor primesc diploma — matematică — scris şi oral
el înnoadă firul simţămintelor eroi autoritate şi l-a făcut cunoscut mul de absolvire şi sînt încadraţi la uni — chimie — scris şi oral
tăţile cooperaţiei de consum, în func înscrierile se primesc la serviciul ca
lor săi cu cel al emoţiilor spectato tor scene din ţară. ţie de rezultatele obţinute în timpul dre şi învăţămînt a! Uniunii raionale
şcolarizării. a cooperativelor de consum din raioa
rilor din sală. Convinge prin pre In ţoale, Branea e actorul care nele respective.
Elevii care îndeplinesc condiţiile sta Actele ce urmează să fie prezenta'e
zenţa scenică pentru că site să se se impune, aclorul 'despre ca bilire de H.C.M. 1868/1954 primeso la înscriere sînt următoarele :
lunar burse. — diploma de maturitate (în original)
identifice cu personajul interpretat şi re sepcîatorul, plecînd de la teatru, — actul de naştere (copie legalizată)
Examenul de admitere pentru candi — certificat de sănălate
reuşeşte pentru că la sensibilitate şi comentează, actorul care cîştigă fără daţii din regiunea Hunedoara se va — declaraţie tip de stare materială
da la şcoala tehnică de cooperaţie — dovadă de situaţia militară pen
intuiţie, actorul adaugă cultura sa. sforţare simpatia, pentru că face CăracaJ, str. Karl Marx nr. 3, pentru tru băieţii de peste 20 ani.
specialitatea evidenţii contabilă şi (ai
Tudor Dranea — n-am mai rezis teatru cu pasiune.
tat de '¦'. vă tine curiozitatea în şah Pentru aceasta ît dorim mereu
— e un artist dăruit de natură cu printre noi, dăruindu-ne satisfacţii
talent şi e meritul său că a ştiut adevărate din comoara calităţilor
să şi-l cultive. E meritul său şi sale şi aşa cum el aplaudă din toa
totodată a! vremilor noastre care tă ...ima ceea ce îi place pe terenul
unei danturi de pădurean demne de i-au creat cele mai optime condiţii 'de sport, noi vrem să-t aplaudăm şi bire : „Povestea unui ciobănaş" trecute spre tabăra de la Pui,
invidiat, cu explozii şi variaţii de pentru ca să-şi poată valorifica şi s " ’ urăm pe viilor cu aceeaşi sin — cîntec interpretat de elevii special organizată de conduce
Ion cind situaţia e comică, in stare modela talentul cu care natura i-a ceritate : „succes, Branea" I clasei I-a, ca şi celelalte melo rea atelierelor C.F.R. Simeria.
să scrisnească din măsele si să-şi fosl darnică. II veri adesea la repe D. CĂPITANU dii executate de corurile ’pionie CORNEL STIRCESCU şi
rilor şi a ciclului mediu care VALER FLOREAN
s-au remarcat atît jăjin njdie.s- corespondenţi