Page 83 - 1958-06
P. 83
Nf. 1094 DW M U L SO S! A U S MU LU! Pacr! 3
Din experienţa organizaţiilor de partid săteşti
i-P •
în monea de transformare socialistă a agricolturi
Forţa exemplului TINERETUL Întărirea «stemico - ifffarâtorieă
ÂL COMUNI ŞTI LOR «o ajutor prejios a întovărăşirilor agricole
Gomitetul comunal de partid să-şi procure împreună animale
Crearea de unităţi agricole socialis şiri, iar cele două întovărăşiri din sa de bază din satul Strigoane. De ase în una din plenarele Comitetului tea aveau s-o ducă în rîndurile tineri Dobra, îndrumat de către comi de muncă şi de producţie, ma
te, pe baza muncii de lămurire şi con tul Lăpuşnic s-au contopit formînd o menea pot fi daţi ca exemplu utemiş nostru comunal de partid, problema lor pentru atragerea lor în întovără tetul raional de partid, acordă şini şi unelte agricole, să cre
vingere a ţăranilor muncitori cu res singură întovărăşire. tii Gheorghe Dănilă din satul Brîsnic, transformării socialiste a agriculturii şirile agricole a stat mereu în atenţia o atenţie deosebită întăririi eco- eze diferite ramuri anexe şi ast
pectarea strictă a liberului consimţă- Aurel Lala, din satul Răduleşti, Cos-
mînt, întărirea şi dezvoltarea acestor In prezent în toate satele comunei mn Matieş din satul Muncelu Mare, de din cele 6 sate aparţinătoare a fost comuniştilor. In repetate rînduri orga nomico-organizatorice a întovă fel să dezvolte şi să mărească
unităţi agricole, este una din princi Lăpuşnic există cîte una sau chiar două putaţii Traian Josan şi Maria Barna, nizaţiile de bază, sub îndrumarea Co răşirilor agricole pentru a face proprietatea obştească a întovă
palele preocupări ale comitetului co întovărăşiri, iar trei din cele 8 sate cîte din satul Lăpuşnic, Silvia Suba, din dezbătută sub toate formele, inclusiv mitetului de partid pe comună, au a din acestea, unităţi socialiste răşirilor.
munal de partid Lăpuşnic şi a orga are comuna şi anum e: ,Brîsnic, Stăn- satul Brîsnio, Sebastian Sălăjean din din punctul de vedere al contribu nalizat în satele lor contribuţia pe ca puternice — un exemplu viu al
nizaţiilor de bază, din satele comu ceşti şi Răduleşti sînt complect coope- satul Răduleşti, Cornel Pascotă din ţiei tuturor factorilor chemaţi să în re au adus-o utemiştii la transforma superiorităţii lor faţă de mica De pildă, organizaţia de bază
nei noastre. rativizate. Şi în celelalte sate întrea satul Strigoanea ; membre ale comite deplinească această sarcină de mare rea socialistă a agriculturii. La rîndul gospodărie individuală. din întovărăşirea agricolă „8
ga suprafaţă arabilă este cocperativi- tului de femei c a ; Eugenia Nagy, Oli însemnătate. Pe tot parcursul muncii său, Comitetul de partid a analizat în Mai” din Dobra, analizînd mun
Pentru ca să putem obţine succese zată, rămînînd în afară doar păşunile via Moise, Elena C ism aş; învăţătorii pe care am desfăşurat-o începînd de tr-o plenară aotivitatea desfăşurată de In fiecare din cele patru sate ca comitetului de conducere în
în munca de cooperativizare a agri şi fîneţele. Ca procentaj pe comună Constantin Loga, Ioan Gorea, Ioan atunci, organizaţiile de bază şi co Comitetul U.T.M. pe comună în acest ale com unei: Dobra, Stretea, ce priveşte întărirea organizato-
culturii, comitetul de partid a luat suprafaţa agricolă cooperativizată re Guran, tovarăşi din activul de partid mitetul comunal de partid au primit domeniu şi a calificat ca pozitivă con Abucea şi Făgeţel, există în pre rico-economică a întovărăşirii, a
măsuri ca în primul rînd să lie lă prezintă 60 la sută, iar numărul fami ca Traian Cercea, Gheorghe Moise, un ajutor preţios din partea utemişti- tribuţia acestuia. zent cîte o unitate agricolă co făcut o serie de recomandări în
muriţi membrii şi candidaţii de par Ioan Şuiaga, Ioan Dănilă, Traian operatistă. Organizaţiile de ba ceea ce priveşte organizarea
tid de necesitatea transformării socia liilor care fac parte din unităţile a- Suba, Ălexe Florea, Ionel Ghiara şi lor. Datorită îndrumării permanente pe ză din aceste unităţi desfăşoară muncii, executarea lucrărilor,
liste a agriculturii şi de avantajele mulţi alţii ca ei din comuna Lăpuşnic La indicaţia Comitetului comunal de dare a primit-o din partea organelor o temeinică muncă politică de mărirea fondului de bază şi în
lucrării pămîntului în comun. Muncind gricole cooperatiste reprezintă un pro care au depus o muncă stăruitoare con de partid, Comitetul comunal U.T.M. lămurire în rîndul întovărăşiţi ceea ce priveşte complectarea
cu sîrguinţă şi răbdare, noi am reuşit centaj de 90 la sută din totalul fa'-' tribuind astfel la dezvoltarea sectorului partid, comitetul comunal U.T.M. a a indicat agitatorilor utemişti meto lor pentru a-i convinge că e- planului de perspectivă cu pri
să convingem în scurt timp toţi mem miliilor existente în comună. socialist al agriculturii în comuna hotărît ca din fiecare colectiv de agi dele care s-au dovedit cele mai e- senţialul în momentul de Yaţă, vire la dezvoltarea întovărăşirii
brii şi candidaţii de partid să se în noastră. tatori oare desfăşoară muncă pe linia fioace în munca de atragere a tuturor în consolidarea economică a a- în anii ce urmează.
scrie în întovărăşirile agricole. Folo' Printre comuniştii care au fost în transformării socialiste a agriculturii, tinerilor spre întovărăşirile agricole.
sind apoi forţa exemplului personal al I. GH. SORINCA Ca urmare a acestui fapt mulţi ute celor unităţi, este executarea în Averea obştească a acestei în
comuniştilor, am trecut la organizarea frunte se numără tov. Ioan Negrilă, secretarul comitetului comunal să facă parte şi secretarul organiza mişti şi-au îndemnat şi determinat fa comun a tuturor lucrărilor agri tovărăşiri se compune în pre
unui colectiv de agitatori pe comună secretarul organizaţiei de bază din sa de partid Lăpuşnic, raionul llia ţiei U.T.M. din satul respectiv îm miliile lor să fie primele care-şi de cole, folosindu-se în acest scop, zent din maşini şi unelte agri
şi a unor colective asemănătoare pe preună cu alţi utemişti din rîndurile pun cererile de intrare în întovără pe o scară cît mai largă, ma cole în valoare de 7.631 lei, 68
sate care să desfăşoare munca poli tul Lăpuşnic, Gheorgfie Josan, secreta celor mai vrednici. şire. Printre aceştia se numără ute şinile şi tractoarele statului. de oi, din care 10 au fost Gtim-
tică de masă pentru convingerea şi miştii ’Ioan Vasiu, Mircea Groşan, Lu părate în acest an. Pentru spd-*
lămurirea ţăranilor muncitori să pă rul organizaţiei de bază din satul Grija faţă de îndrumarea organiza cia Tămăşiloni, Melania Cozma, Ioan Ga urmare a muncii politice rirca avutului obştesc se con*
şească pe calea agriculturii socialiste. ţiilor U.T.M. în munca pe care aces- Curelar şi tînăra Cornelia Lăpugeanu desfăşurate, în toate întovărăşi struieşte un saivan cu o capa
Brîsnic, Laurean Ghiara, secretarul or din Berthelot, Ioan Babeş din Grăguiş, rile, pe baza hotărîrilor adopta citate de 300 oi, un grajd cu o
In acest scop s-a dus o muncă sis cu oamenii Vizante Vlad şi Vaier Dumbravă din te de adunările generale, sămîn- capacitate de 10 vite mari, o co
tematică de lămurire şi convingere în ganizaţiei de bază din satul Răduleşti, Găuricea şi alţii. ţa a fost strînsă laolaltă, lucră cină pentru porci. încă în acest
primul rînd a tovarăşilor din activul socialistă a agriculturii a fost împle rile de arat şi însămîriţat s-au an vor fi cumpărate 3-4 vite
fără de partid. Organizaţiile de bază Aurel Marinca, secretarul organizaţiei tită de comitetul comunal de partid cu In baza sarcinilor primite, Comite executat în comun cu maşinile mari, iar pe lîngă stînă, vor fi
au organizat adunări deschise la ca munca de îmbunătăţire a vieţii inter tul comunal U.T.M. şi-a mobilizat şi tractoarele statului. crescuţi 5 porci. Numărul oilor
re au fost invitaţi să participe şi cei Mu oca noastră-munca ne de organizaţie. Noi ne-am preocu forţele spre atragerea ţăranilor 'din va fi sporit la 120 capete, pînă
din activul fără de partid. In aceste pat îndeaproape de îndrumarea orga Fărcldin în sectorul socialist. Pînă De asemenea s-a reuşit ca în la sfîrşitul acestui an.
adunări au fost dezbătute problemele Comuna noastră este compusă din formele socialiste ale agriculturii, fi nizaţiilor de bază ajutîndu-le ca fiecare acum, ca urmare a muncii corfianiştir toate întovărăşirile munca să
transformării socialiste a agriculturii cinci sate. Toate, bogate, cu un pă nind seama că numai în acest fel să-şi ţină cu regularitate adunările lor şi a utemiştilor de aici, un număr fie organizată pe brigăzi care Asemenea măsuri pentru dez
şi s-au expus diferite referate cu teme mînt fertil, cu un sector agricol şi vi vor putea constitui exemplu personal, generale care în multe cazuri erau ne de 13 familii şi-au depus cereri de execută lucrările de întreţinere voltarea averii obşteşti, prin
ca : „De ce este necesară transforma ticol dezvoltat. Aici, pe linia coopera că numai aşa vor fi urmaţi de ţăranii glijate. Am pus apoi accent pe faptul intrare în întovărăşire. Printre aceste şi recoltare în comun. Reparti crearea de ramuri anexe, care
rea socialistă a agriculturii", „Cum tivizării agriculturii, mai ales în ul muncitori cu gospodărie individuală ca fiecărui membru de partid să i se familii se numără şi cele ale utemiş zarea produselor în întovărăşiri sînt proprietate obştească, au
contribuim noi la aplicarea în viaţă a tima vreme, s-au făcut multe lucruri din comună. încredinţeze sarcini concrete şi periodic tilor şi tinerilor Miron Pîrvu, Ioan le din raza comunei noastre se fost luate şi în celelalte întovă
prevederilor celui de-al ll-lea Congres bune. Avem constituite trei gospodării să fie chemaţi în faţa organizaţiilor Viţionescu, Vasile Groşan şi «Iţii. face pe baza producţiei medii răşiri agricole din satele comu
al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agricole colective şi 6 întovărăşiri a- Acordînd atenţia cuvenită acestei de bază pentru a vedea în ce măsură obţinute la ha. şi după suprafa
agriculturii“ etc. O muncă asemănă gricole care pe zi ce trece se dezvoltă sarcini, noi am reuşit ca în momentul şi le-au dus la îndeplinire. Toate aces Toate succesele obţinute de tineri ţa înscrisă. Important este fap nei noastre.
toare a fost desfăşurată şi în nodu tot mai mult. Este deajuns cred să arăt de faţă să avem cuprinşi în sectorul tea, precum şi faptul că în ultima se datoresc fără îndoială faptului că tul că repartizarea produselor Măsurile luate de a asigura
rile deputaţilor. doar cîteva cifre pentru a justifica pe socialist al agriculturii toţi membrii de vreme munca comitetului comunal de membrii comitetului "de partid şi ai or nu se face pe baza producţiei
deplin acest lucru. partid care deţin suprafeţe de pămînt. partid s-a desfăşurat pe baza unui plan ganizaţiilor de bază sînt mereu în mij medii obţinute pe întovărăşire, ci ca în fiecare brigadă din înto
In munca politică au fost atrase or axat pe cele mai importante probleme locul tinerilor, îi îndrumă şi îi ajută pe baza producţiei medii obţinu vărăşiri să lucreze cîte 1-2 mem
ganizaţia U.T.M., comitetul de femei In gospodăriile colective şi în înto Ultimul membru de partid care şi în special pe-problema lărgirii sec în activitatea lor. te pe fiecare brigadă în parte. In bri sau candidaţi de partid, sînt
şi intelectualii satului. Intr-un cuvînt vărăşirile agricole existente în satele s-a înscris în întovărăşire, deşi torului socialist al agriculturii, a fă acest fel membrii brigăzilor care menite să ducă la executarea
au fost mobilizate toate forţele comu Ighiel, Şard, Ţelna, Ighiu şi Bucer cam tîrziu, a fost IIie Heiuş din Şard. cut posibil ca noi să obţinem rezultate Mobilizaţi, îndrumaţi şi conduşi de au întreţinut şi îngrijit mai bine tuturor lucrărilor în bune con-
nei. Ca urmare a acestui fapt toţi cei dea, numai în acest an s-au mai în le mai sus arătate . către Comitetul comunal de partid, ute culturile, au executat la timp toa diţiuni, la obţinerea unei pro
din activul fără de partid, utemiştii scris încă 155 familii care au adus în In munca desfăşurată de cltre co miştii din comuna Berthelot s-au do te lucrările şi deci au obţinut o ducţii mari de cereale la ha.,
şi intelectualii, care posedau pămînt sectorul socialist peste 109 ha. teren mitetul comunal de partid şi de către Trebuie să amintim însă că în munca vedii buni propagandişti şl agitatori producţie mai mare, vor primi la întărirea disciplinei în tnUrf-"
s-au înscris în întovărăşirile agricole. arabil. De asemenea, tot în acest an, organizaţiile de bază noi nu ne-am li noasfră avem încă şi unele lipsuri. In în munca de transformare socialistă a o cantitate mai mare de produse. că. Prin măsurile luate pînă a-
în satele Şard şi Bucerdea s-au mai mitat însă- numai la ajutorul comu*- prea mică măsură rie-am ocupat de con agriculturii. Această metodă a dus la stimu cum şi cele care vor urma, des-
Membrii de partid, candidaţii, cei inaugurat cu cîteva luni în urmă, cîte oiştilor. Pe lîngă fiecare organizaţie solidarea unităţilor socialiste existente, larea interesului brigăzilor caro făşurîndu-se o largă muncă po
din activul fără de partid, deputaţii, o întovărăşire agricolă. Iri cea de-a de bază a fost creat un larg activ lucru care a dus acolo îneît să avem ALEXANDRU MAGKREANU se întrec între ele în obţinerea litică de masă, avem siguranţa
utemiştii şi intelectualii, făcîndu-şi ce doua întovărăşire din Şard, constituită şi acum unităţi cu un fond de bază secretar al Comitetului comunal unor recolte cît mai bogate.
reri de înscriere în întovărăşiri, munca recent, un număr de 118 familii şi-au fără de partid din rîndul celor mai slab' dezvoltat faţă de posibilităţile că toate întovărăşirile din raza
noastră a fost mult uşurată deoareco unit pămînturile pentru a le lucra în lor. De asemenea n-am lichidat încă de partid Berthelot Ţinînd seama de sarcinile ce comunei Dobra, vor ajunge să
aveam de acum la îndemînă forţe ca comun, iar în Bucerdea alte 158 fami buni colectivişti, întovărăşiţi şi depu- peste tot cu acea tendinţă care’ mai e- raionul Haţeg revin organizaţiilor de partid iz- aibă un fond de bază bine dez
pabile să desfăşoare o muncă temei lii de ţărani muncitori au constituit taţi. Pe toţi aceştia i-am folosit cu pri xisfă în unele întovărăşiri de a nu se vorîte din documentele consfă voltat, care să asigure dezvol
nică în rîndurile masei de ţărani mun cea de-a doua întovărăşire care cuprin efectua toate muncile în comun!, fapt tuirii de la Constanţa, comitetul
citori pentru a-i convinge să păşească de o suprafaţă de 111 ha. teren arabil. cepere în munca politică de agitaţie. ce constituie o încălcare a statutului comunal de partid a indicat or tarea ulterioară a întovărăşiri
alături de ei urmîndu-le astfel exem Tovarăşi ca Florian Medrea şi Nicolae: model. ganizaţiilor de bază ca ele să lor agricole şi să creeze pre
plul. Se pune firesc întrebarea; cum au misele trecerii la forma superi
muncit organizaţiile de partid din co Popa din Ighiu, Nicolae Feneşer şi ţină cont de condiţiile concrete oară de cooperare în agricultu
Comuniştii din comuna noastră au mună pentru a obţine aceste rezultate? Traian Truţa din Bucerdea, Florian specifice şi de posibilităţile de ră — gospodăria agricolă colec
reuşit astfel, prin forţa exemplului per Hada şi Ioan Flada lui Amos din Ţel dezvoltare a unităţilor agricole tivă.
sonal, ducînd o intensă muncă de lă Iată care este răspunsul la această cooperatiste din fiecare sat în
murire în rîndul maselor, să con întrebare. De la constituirea comitetu na, Mihăilă Costea şi Mihăilă Florea parte, să îndrume aceste unităţi IOAN BUŞTEA
vingă rudele, prietenii, vecinii şi pe lui comunal de partid, fiecare din cei
ceilalţi ţărani muncitori să le urmeze 11 membri ai comitetului au primit din Ighiu, Ioan Borza din Şard şi mulţi secretarul comitetului comuna!
exemplul lor. Ca urmare a acestui fapt, sarcina să se ocupe de problemele’
în comuna noastră, au fost inaugurate muncii de partid din cîte una din or alţii ne-au fost de un real folos în de partid Dobra, raionul llia
în anul trecut 7 întovărăşiri agricole ganizaţiile de bază. existente.
şi agrozootehnice. In acest an au mai munca de lărgire a sectorului socialist SfnfeTh hotărîţi însă ca îri cel mai
fost inaugurate alte două întcyără-' Pe lîngă aceasta sarcină, fiecărui
membru al comitetului i s-a indicat să al agriculturii. Ei au fost aceia care scurt timp să lichidăm aceste lipsuri în MUNCA PO LITICA
muncească îndeosebi pentru a convin scopul traducerii în viaţă a hoîărîri-
ge pe toţi membrii de partid ca în alături de comunişti au dus o muncă lor Congresului al II-lea al P.M.R. şi
primul rînd ei să se înscrie în una din
susţinută de lămurire în rîndurile ţara-- a Consfătuirii de la Constanţa.
nilor muncitori convingîndu-i să păşeas
IOAN DANILA în sprijinul activităţii noastre
că spre una din formele socialiste ale locţiitor al secretarului Comitetului
agriculturii. comunal de partid Ighiu, raionul
La succesele dobîndite a contribuit Alba. In ultimul timp în comuna noastră partid a adoptat un plan de măsuri spre lămurirea ţăranilor mijlocaşi,
şi faptul că munca de transformare
s-au produs schimbări îpsemnate în politice şi organizatorice. In primul fruntaşi ai recoltelor bogate, care au
fiai aproape fc ilafa orpizatüloF fe bază în gospodăria agricolă colectivă din munca pentru transformarea socialistă rînd s-a trasat ca sarcină birourilor multă influenţă în sat. Agitatori ca
a agriculturii. Ca urmare a acestui organizaţiilor de bază să instruiască Octavian Cismaş, Sabin Căiiman, Ni-
Miercurea s-au mai înscris încă 18 fa lucru, mulţi ţărani muncitori şl în temeinic pe agitatori şi să atragă în coiae Moţa şi alţii, toţi ţărani mijlo
deosebi ţărani mijlocaşi, se îndreaptă, munca politică pentru transformarea caşi, pe lîngă faptul că ei s-au în
milii cu o suprafaţă de peste 41 ha., pe baza liberului consimţămînt, înspre socialistă, pe tehnicieni şi ingineri a- scris mai întîi în întovărăşirile agri
întovărăşirile agricole, înspre gospodă gronomi, cadre didactice, colectivişti cole, au mai atras pe acest făgaş în
membrii întovărăşirii „Filimcn Sîrbu" ria agricolă colectivă. şi întovărăşiţi fruntaşi în muncă, oa că mulţi ţărani din sat.
meni cu influenţă în rîndul ţăranilor
Comitetul comunal de partid Miercu răşiri agricole, iar în satul Dobîrca sească de la muncă sau care făceau lu din Miercurea au mai adus în înto Urmînd îndemnul partidului, în ur muncitori. De un real folos în munca noastră
rea ' este constituit de multă vreme. este constituită de nmltă vreme gos crări de proastă calitate. mă cu cîteva luni un număr de 30 ne-au fost şi gazetele de perete pe care
Trebuie să arătăm că în acest timp, podăria agricolă colectivă „llie Pinti- vărăşire încă 36 ha. teren arabil, iar familii din satul Gelmar au constituit Îndrumate de comitetul comunal de le-am folosit cu succes popularizînd
în activitatea comitetului, s-au obţi lie“. Această măsură s-a dovedit eficace. b noua înfovărăşire cu o suprafaţă de partid, birourile organizaţiilor de bază prin intermediul lor realizările obţi
nut unele rezultate bune, dar că în a- Fiecare membru de partid a devenit un în urmă cu cîteva luni s-a inaugurat, 37 ha. teren arabil. In acelaşi timp, au împărţit pe agitatori în colective nute în sectorul socialist al agricultu
celaşi timp au existat şi unele lipsuri. Multă vreme comitetul nostru a fost agitator care se străduia să convingă întovărăşirea din Geoagiu a crescut mici şi i-au repartizat pe grupe de rii şi pe ţăranii muncitori întovărăşiţi
Ele s-au datorat mai ales faptului că frămîntat de ideea că la G.A.C. Mier pe colectivişti cît pot ei cîştiga dacă tot la Miercurea, întovărăşirea agri de la 31 familii, cîte erau în trecut la case în cadrul circumscripţiilor elec şi colectivişti care au sprijinit munca
membrii comitetului nu munceau în curea, mă refer la trecut, lucrurile nu lucrează permanent. Au fost daţi ca 66 familii care lucrează astăzi în co torale. de transformare socialistă a agricul
deajuns de organizat cu organizaţi merg tccmai aşa cum trebuie. Zile exemplu colectiviştii care au efectuat colă „Yasile Roaită“, care cuprinde mun peste 60 ha. teren arabil,' iar în turii.
ile de bază, nu le îndrumau destul de întregi am stat de vorbă cu numeroşi cele mai multe zile-muncă arătîndu-se gospodăria agricolă „Drumul lui Le Un accent deosebit s-a pus
concret în activitatea lor, nu erau a- membri de partid, cu colectivişti frun totodată şi ce cantităţi de produse a- 93 familii cu o suprafaţă de 94 ha. mn“ din Geoagiu s-au mai înscris în pe munca agitatorilor colectivişti Ducînd în continuare o siTsţinută
proape de viaţa acestora. taşi şi ei ne-au întărit această convin gricole şi bani au primit aceştia. Mun că 9 familii cu o suprafaţă de 13 ba, şi întovărăşiţi, © ne dacă nu ei muncă politică de lămurire a ţărani
gere. Am aflat de pildă că în unele ca desfăşurată de membrii de partid, teren. ,i feren arabil, astfel că în momentul de au cea mai mare putere de convingere lor muncitori pentru atragerea lor pé
In trecut, membrii comitetului de cazuri nu se respectau întocmai pre ajutorul nostru direct, au dat roade. faţă această gospodărie numără 36 asupra ţăranilor muncitori cu gospo drumul agriculturii socialiste, comite
partid nu găseau timp pentru a sta vederile statutului model. Unii colecti Astăzi, colectiviştii vin cu tcţii la lu Aş vrea să arăt că în muncă rîoas; familii cu 130 ha. teren. dării individuale ? Pe de altă parte tul nosiru de partid a luat din timp
mai multe zile într-o organizaţie de vişti mai lipseau de la muncă, ramu cru. Acesta este doar un exemplu care fiecare membru de partid din gospo măsuri concreie pentru consolidarea
bază, în mijlocul membrilor de par rile anexe, şi mai ales cele de creştere dovedeşte că atunci cînd stai mai mult tră am avut şi unele greutăţi. O parte Cum au fost obţinute aceste suc dăria colectivă şi din întovărăşirile
tid, pentru a discuta cu ei problemele a animalelor, nu se dezvoltau în ra timp în mijlocul organizaţiilor de ba cese ? Ele au fost obţinute în urma agricole a primit sarcina să stea de economică şi organizatorică a întovă
care îi preocupa, să-i poată ajuta la port cu posibilităţile existente aici. Am ză, le ajuţi şi le controlezi în mun am reuşit să Ie învingem, altele în unei largi şi multilaterale munci po vorbă şi să-şi convingă mai întîi ru
rezolvarea lor. văzut atunci care este una din cauzele că şi rezultatele sînt bune. litice de masă desfăşurate de organi dele şl prietenii apropiaţi. Printre a- răşirilor agricole şi a gospodăriei a-
pentru care mulţi ţărani cu gospodă că nu. ' ‘T '$ zaţiile de partid din comuna Geoagiu, gitatorii care s-au achitat de aceasiă
Acum însă, cînd munca comitetului rie individuală din comună ezitau să In munca noastră cu organizaţiile zi de zi, tn rîndurile ţăranilor munci sarcină se numără înto'vărăşiţii Ioan gricoie colective.
de partid a fost organizată mai bine, se înscrie în colectivă. de bază am pus un accent de seamă 0 problemă care ne preocupă în tori. Almăşan, Ioan Mihuf şi ţăranii mun
cînd membrii comitetului au reuşit să pe atragerea tuturor comuniştilor, a mod deosebit acum, o constituie îm-’ citori Viorel Bozeşan, Elena Stoica, Comitetul comunal de partid Geoa
fie mai pătrunşi de sarcina ce le re Cunoscînd de acum bine situaţia, colectiviştilor şi întovărăşiţilor frun bunătăţirea activităţii organizaţiilor de Pe baza studierii condiţiilor con Ana Borza, Petru Ordeanu, Dumitru
vine, aceea de a răspunde de îndru am ajutai biroul organizaţiei de bază taşi în munca de atragere de noi fa crete din comună, în lumina sarcini Prică şl mulţi alţii, care ne-au ajutat giu este hotărît să obţină noi suc
marea şi controlul activităţii a una să ia în discuţie măsurile necesare milii în gospodării şi în întovărăşiri. bază săteşti cu sprijinul cărora sîntem lor trasate de Congresul partidului, în mod activ la constituirea întovără
sau două organizaţii de bază, avem pentru întărirea economico-organizatori- Inarmîndu-i pe fiecare cu cunoaşterea comitetul comunal de partid a ajuns cese în munca pentru transformarea
posibilitatea să stăm mai mult pe te că a gospodăriei. In cîteva adunări temeinică a avantajelor muncii în co convinşi că în cel mai scurt timp vcm Ia concluzia că în comuna Geoagiu şirii din Gelmar.
ren, în sate, acolo unde se traduc în generale s-au dezbătut pe larg cauzele mun, pregătindu-i să fie în stare a sînt condiţii ca munca de cooperati socialistă a agriculturii, să atragă pe
viaţă hotărîrile partidului. lipsurilor ce au existat în gospodărie demonstra în ce constă superioritatea reuşi să atragem spre una din formele vizare a agriculturii să fie intensifi Totodată, comitetul comunal de
şi s-au stabilit sarcini concrete pentru agriculturii socialiste faţă de cea ca socialiste ale agriculturii, existente la cată. toţi ţăranii muncitori în sectorul so
Satele care intră în raza comunei îmbunătăţirea muncii. Pe baza propu pitalistă şi folosir.du-i permanent în noi, şi cele 80 familii din raza comu I In acest scop, comitelui comuna! de partid a îndrumai birourile organiza
Miercurea sînt sate cu specific agrar, nerilor făcute s-a hotărît ca fiecare munca de lămurire de la om la o:n, cialist, singura cale de belşug şi bu
pomiccl, viticol şi zootehnic. La Mier membru de. partid să se ocupe de 2-3 ani reuşit să obţinem rezultate de nei care încă nu fac parte din sec ţiilor de bază să-şi îndrepte atenţia năstare.
curea există gospodăria agricolă co- colectivişti care mai obişnuiau să lip seamă. Numai în acest ani de pildă.
Iectivă „Steagul roşu“ şi două întovă torul socialist. mi ŞTEFAN POP
secrelarul comitetului comu •
Noi studiem acum ce metode ăm mai
de partid Geoagiu,
putea folosi pentru a realiza şi acest raionul Orăştie
lucru, dar ne-ar interesa şi ne-ar uşura
munca dacă am cunoaşte şi experien
ţa altor comitete comunale de partid,
a unor instructori teritoriali care au
obţinut rezultate bune în această di:
recţie.
M1RCEA STAN
secretar al Comiteiului comunal
de partid Miercurea, raionul jj|
.1 t *1 'ăebeă " " X;
