Page 85 - 1958-06
P. 85
Să asigupămatemeinică ianc i nTO ZETARl DIN TOATE ŢARILjS UNIŢI-VA r ¦
politică de masă CITIŢI IN PAG. IV-a \
in campania de vară î Vizita in Bulgaria a delega-*
tiei de partid şi guvernamen- ¦
tale a R. P. Ungare ; ;
J ® Hammarskjoeld la Cairo ; 1
¦O¦OO<0•
înrăutăţirea situaţiei econo-
mice ' a ţărilor din America ¦¦«
Latină ;
Congresul al II- -------- revin deci sarcini
lea al P.M.R. a pus RUDOLF BALAZS deosebit de impor- ORGANAL COMITETULUI REGIONALRM.R. HUNEDOARA SI ALSFATULUI POPULARREGIONAL ¦ © Războiul ţărănesc din Co- *
în faţa noastră sar- şeful secţiei de propagandă şi agitaţie tante în această pe- ?¦¦¦ lumbifl ia proporţii. .. ¦
cina de a concentra a Comitetului regional al P.M.R. sioadă. Experienţa Lupte înverşunate în intrea-1
toate forţele în lup- — Hunedoara — acumulată de-a lun- Anuí X Nr. 1095 Joi 26 iunie 1958 4 pagini 20 bani <> ga Mgţerie. I¦
ta pentru ridicarea — gul mai multor ani
agriculturii pe o treaptă mai superioa- ne dovedeşte că desfăşurarea unei In- A început secerişul orzului A glom erat Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
ră, pentru sporirea producţiei agricole tense munci politice şi organizatorice, a primit pe ambasadorul R.D. Germane
în vederea asigurării unei aprovizio răspîndirea pe scară largă a experien Cu toate condiţiile de climă că in ziua de 23 iunie a.c., de şi cocs peste plan
nări din ce în ce mai bune a oameni ţei înaintate, a metodelor bune de îndată ce conducerea gospodări La 24 iunie a.c., tovarăşul în R.P. Romînă, Georg Stibi.
lor muncii cu produse agricole şi a muncă ale unităţilor socialiste fruntaşe nefavorabilă din primăvara anu ei a stabilit că a sosit momentul Colectivul fabricii de aglome La plecare, pe aeroportul Bă-
industriei cu materii prime. Consfătui şi ale fruntaşilor recoltelor bogate, lui curent, lanul de orz al gos recoltării, tractoriştii au şi in rare a minereurilor a produs de Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
rea de la Constanţa a ţăranilor şi combaterea metodelor învechite şi a u- podăriei agricole de stat din Că- trat cu secerătorile-legători in la începutul lunii şi pînă acum, secretar al C.C. al P.M.R., a neasa, Georg Stibi a fost con
lucrătorilor din sectorul socialist al a- nor practici antiştiinţifice, constituie lan a crescut frumos. Şi pentru lan. cu 7.229 tone mai mult aglome primit pe ambasadorul Republi dus de Dionisie lonescu, şeiul
griculturii a făcut o profundă analiză cheia succeselor în campaniile agri a putea strlnge fără pierderi re rat decît era prevăzut în plan. cii Democrate Germane, Georg ceremonialului de stat, I. Mo-
a modului în care sînt realizate sar cole.
cinile puse de Congresul al 11-lea în colta bogată de orz (s-a evaluat Numai intr-o singură zi, s-au Datorită îmbunătăţirilor aduse Stibi, în legătură cu plecarea sa ruzi, directorul protocolului Mi
faţa agriculturii, subliniind totodată In condiţiile acestui an, lucrările o producţie de Circa 2.000 kilo secerat 8 ha. de orz. In momen procesului de producţie şi prin definitivă din Republica Popu nisterului Afacerilor Externe, de
măsurile ce trebuie luate pe viitor de de întreţinerea culturilor se fac oare grame la hectar), muncitorii şi tul de faţă se dă bătălia termi înlocuirea unei însemnate canti lară Romînă. membrii ambasadei R.D. Germa
către organele de partid şi de stat în cum mai anevoios decît în anii trecuţi inginerii acestei gospodării au nării secerişului la orz în cel tăţi de materii prime scumpe, cu ne la Bucureşti, precum şi de
vederea obţinerii unor succese şi mai şi se prelungesc pînă la începerea se urmărit cu atenţie momentul în mai scurt timp praf de furnal şi de cocs recupe -k şefii unor misiuni diplomatice
mari, în anii ce urmează, pc tărîmul cerişului. Datorită ploilor abundente din ceperii secerişului. Aşa se face La 25 iunie a părăsit Capitala, acreditaţi la Bucureşti. (Ager-
transformării agriculturii pe baze socia primăvară, avem c producţie mare de rate în combinat, preţul de cost înapoindu-se în patrie ambasa pres).
liste şi a sporirii pe această cale a furaje, care trebuie recoltată la timp. Fruntaşi în muncile agricole dorul extraordinar şi ministrul
producţiei agricole, animale şi vegetale. Prin urmare, lucrările din campania al aglomeratului în primele do plenipotenţiar al R.D. Germane
de vară vor fi mai aglomerate decît
Traducerea în fapte a sarcinilor tra în alţi ani. Ele pot fl totuşi efectuate uă decade ale lunii a fost redus
sate de consfătuirea de la Constanţa la timpul optim şl la un nivel agro
înseamnă mai multă pîine, mai mult tehnic înalt dacă munca va fi judicios Zilele acestea, harnicii colec treţinere a culturilor din grădina cu 10,37 lei de fiecare tonă. Primirea ambasadorului Republicii Arabe Unite
lapte, şi produse lactate, mai multă organizată, dacă oamenii muncii de tivişti din Geoagiu, raionul O- de legume şi zarzavaturi slrit Muncitorii, inginerii şi tehni 9a Bucureşti de către ministrul Afacerilor Externe
carne şi mai multă grăsime, mai multe pe ogoare vor fi convinşi de marea în răştie, îndrumaţi de organizaţia la zi.
fructe, cu alte cuvinte înseamnă un semnătate ce o are executarea la timp cienii uzinei cocsochimice, au
nivel de trai mai ridicat al poporului a fiecărei lucrări.
muncilor. Iată de ce este necesar ca de bază şi consiliul de conduce Paralel cu efectuarea acestor produs şi livrat furnalelor în lu La 24 iunie, ministrul Aîace- rul extraordinar şi plenipotenţiar
organizaţiile de partid din gospodă Datoria organelor şi organizaţiilor re, au muncit cu mult elan pen na aceasta cu 2.256 tone cocs a* Republicii Arabe Unite, Farid
riile de stat, S.M.T.-uri, din gospodă de partid este de a mobiliza pe oa tru executarea la timp a praştiei lucrări, aci s-a dat o mare a- metalurgic mai mult decît pre rilor Externe a! Republicii Popu- El Chahlagui în legătură cu a-
riile colective şi din întovărăşiri, or menii muncii de la sate, în primul a doua. Parficipînd ¦în număr tenţie şi pregătirilor pentru cam vedea planul. propiata depUnere a scrisorilor
ganizaţiile de bază de la sate, să mo rînd la terminarea grabnică a lucrări mare la lucru, colectiviştii au re pania de recoltare a cerealelor. ._ „.
bilizeze pe toţi oamenii muncii din a- lor de întreţinerea culturilor. Prin di are Romine, Avram Bunac.u, a de acreditare.
gricultură la lupta pentru sporirea ferite mijloace şi forme ale muncii de ?
producţiei agricole. Este îndeobşte cu primit în audienţă pe ambasado-
noscut faptul că o condiţie principală agitaţie ce Ie stau la dispoziţie c a :
in ce priveşte sporirea producţiei a- gazete de perete, panouri, lozinci, fo uşit să termine pînă în •prezent Exem.plul colectiviştilor a fost —O— O delegafie economică indiană a părăsit
gricole o constituie executarea fiecă tomontaje, prin agitatori, trebuie ex praşila a doua la cartofi şi floa- luat şi de membrii întovărăşirii N e w DeShi piecînd spre fara noastră
rei lucrări la timpul optim şi în cele plicat ţăranilor muncitori că a întîr- rea-soarelui, iar la porumb au agricole „7 Noiembrie“ din sa Cetăfemi repară
zia lucrările de întreţinerea culturilor prăşit 18 ha. din 22 ha. tul Gelmar, aparţinător comunei NEW DELFII (Agerpres). — Ziarul „Hindu“ din Madras
mai bune condiţiuni agrotehnice. şi a se mărgini la executarea unei sin Geoagiu. Folosind cu pricepere drumurile La 23 iunie a părăsit New Del- scrie printre altele : „Livrarea
De asemenea, colectiviştii din zilele bune de lucru, ei au reu hi îndreptîndu-se spre Republica rafinăriei de către R.P. Romî
Ne aflăm în plină campanie de în gure praşile sau două — aşa cum e Geoagiu au recoltat.întreaga su şit să termine praşila a doua, a- In comuna Turdaş, locuitorii Populară Romînă delegaţia eco nă este a doua acţiune între
obiceiul în majoritatea satelor — este prafaţă cultivată cu plante fu tit la cartofi cit şi la porumb. au început să repare drumurile nomică oficială indiană care ur prinsă de către guvernul romîn
treţinere a culturilor şi în faţa cam un lucru dăunător. Prăşitul trebuie fă rajere, iar cu lucrările de în şi să desfunde şanţurile. Pe dru
mul din satul Turdaş spre gară
paniei de strîngere a recoltei. Succe cut ori de cîte ori apar buruieni. Pe, =X>: s-au transportat 490 m.c. pie mează să ducă tratative cu pri pentru ajutorarea Indiei în dez
sul acestor campanii nu are numai o lingă distrugerea buruienilor, prăşitul triş şi s-au desfundat şanţurile vire la livrarea şi instalarea de voltarea industriei sale petroli
importanţă economică, el are şi o deo mai are şi rolul de a afina pămîntul F R U N T A Ş I I GARAJULUI pe o lungime de 200 metri. Ce către R.P.' Romînă în regiunea fere, prima fiind lucrările de ex
sebită însemnătate politică, deoarece tăţenii Gheorghe Adam şi Fran- Assam a unei rafinării de petrol. ploatare de la Jawalamuki“.
este vorba de asigurarea plinii poporu din jurul plantelor, 3e ă evita evapo ^OOCOOGOOOOOOOOOCOOOOOOCOOOCOOOOOOOSOOOOOOOOOOOOGCOGOSOOGGOOOOOGOOOaOOO 00-0000-0 cisc Gruia au tost primii care
lui, de întărirea economiei naţionale. Anunţînd plecarea delegaţiei De asemenea ziarele aminfesci
Organizaţiilor de partid de la sate" le rarea apei din sol. Trebuie să se ştie un
lucru: cu cit anul e mai secetos, cu întreprinderea de transporturi Petroşani. Este vorba de tov. Mi- şi-au făcut prestaţia în muncă economice indiene, condusă de de vizita tovarăşului Ghivu Stoi
atît va trebui să se execute mai multe comerciale din Valea Jiului a hai Oprea, Ion Munteanu, Lu la repararea acestui drum. K. K. Sahni, secretar generai în ca în India, cînd au început dis
păşit în cel de-al treilea an de cian Anghel şi Florea Dragomir, Ministerul Minelor şi Gombusti- cuţiile asupra livrării rafinăriei,
praşile. Nu degeaba se spune în popor existenţă. In decursul activită conducători auto pe maşinile La Pricaz, de asemenea ce bilului din India, ziarele indiene c ît. şi de aprecierile făcute de
ţii sale, această întreprindere a sutamiiste nr. 26.121, 25.350, tăţenii . au început să desfunde de duminică subliniază ajutorul premierul Nehru ajutorului pri
obţinut realizări de seamă în 25.346 şi respectiv maşina cu economiG pe care Romînia l-a mit din partea R.P. Romîne.
muncă, datorită unor conducă nr. 26.226. şanţurile şi să transporte pie acordat Indiei.
tori auto care nu şi-au precupe triş pentru repararea drumuri
ţit eforturile în vederea înde Pentru a vedea felul în care lor. , , ,
au muncit aceşti tovarăşi este
că „o praşilă face cit o ploaie bună". plinirii sarcinilor ce le revin. suficient să priveşti maşinile
conduse de ei. Deşi au peste
Prin contribuţie benevolă In regiunea noastră se mai practică Astfel de oameni, adevăraţi 100.000 km. parcurşi, sînt la fel EXPOZIŢIA RAIONALA
şi muncă voluntară încă, în majoritatea comunelor, obice de artă populară de la Sebeş
iul de a se aduna muşuroaie în jurul pioni ai întreprinderii, se gă ca in anul 1955.
Munca lor a contribuit din
Locuitorii satului Bretea Mureşană (Continuare în pag. fi-a) sesc şi în cadrul garajului I.T.C.
din comuna Ilia, fiu liotărît să constru
iască în acest an prin contribuţie plin la îndeplinirea planurilor In ziua de 22 iunie, la casa populare şi broderii (ii, poale, şi panglici ’din mătase naturală
benevolă şi muncă voluntară un că raională de cultură din Sebeş cămăşi, teţe de masă, ştergare,
min cultural. Zilnic cîte 15-20 de ce I de producţie ale întreprinderii. s-a deschis expoziţia raională de cuverturi), ţesături populare (ca- Este interesant faptul că şi la
tăţeni cu braţele şi atelajele muncesc artă populară, organizată in cin trinţe, covoare, feţe de masă), populaţia săsească se poate ve
voluntar la consiruirca acestui cămin. Aceşti conducători auto, prin stea celui de al IlI-Jea festival crestături în lemn (bite, furci de dea dragostea pentru a-şi păstra
Acum zidurile sînt ridicate pînă la a- modul în care au participat la al tineretului. Prin abundenţa tors, ploşti, cuiere), ceramică
cop.eriş. In rîndui celor care au lucrat întrecerea socialistă, au devenit materialelor expuse şi prin plă (ulcioare, farfurii, căni), lucrări portul naţional, pufîndu-se ci
mai mult sînt Heputaţii Ianăş Hui, Da- exemplu pentru ceilalţi munci cuta ei organizare, această ex în piele (cojoace, chimire, cu ti pe catrinţe şi veste anul in
maschin Zbegan, cetăţenii Petru Dan, tori din cadrul colectivului. Tot rele, pieptare, etc.). care au fost lucrate.
Gheorghe Petrcsc si un mare număr odată, au muncit neobosit pen poziţie este superioară celor or
de colectivişti în frunte cu preşedin tru a calific:: ..'uncă tineri. ganizate anterior. Vizitatorii se opresc şi admiră Migala şi răbdarea pe de o
tele Dumitru Cărbune. în special frumoasele costume parte, cit şi gustul irumos ce-1
A. SLĂBII Sînt expuse aici peste 400 o- populare expuse. Aşa, de pildă, caracterizează pe creatorul
LO CAL corespondent popular, se poate vedea prin
biecte aduse din toate satele şi în expoziţie se găseşte un cos încrestăturile făcute pe furcile
de c o o p e r a t iv ă Magistrala de est — şantierul na tum femeiesc, care datează şi
ţional al tinerelului Nadeş-Oneşti. Şan comunele raionului. Ele oglin se păstrează în bune condiţiuni de tors de la Pianu de Sus, Lu-
Tot pe raza comunei Iiia, în satul tierul 3 conducte Oituz. doş, etc, sau pe minunatele co-
Bacea, s-a făcut fundaţia pentru un desc creaţiile artei populare şi încă din anul 1790, adus fiind jocele de la Miercurea, Poiana
local de cooperativă pe care cetăţenii IN FOTO: lansarea conductelor in din satul Sibişel. El este deose şi Jina, îmbinarea de culori la
îl construiesc prin contribuţie bene sânt. - ., valorifică frumuseţea şi bogăţia bit de interesant prin motivele catrinţe, dosuri şi feţe de peri
volă. Pentru acest local, în numai trei sale naţionale şi varietatea de nă, sau prin motivele naţionale
zile, locuitorii din Bacca au transpor tezaurului folcloric al raionului culori. ţesute pe covoare, carpete, feţe
tat cu 60 de atelaje, 3 vagoane de că Sebeş. Sînt expuse cusături de masă, etc.
rămidă. In expoziţie predomină costu
Inii amintesc prea bine înfăţişarea Se pregăteşte tineri ingineri ce se. pregătesc cu sîr- mele bărbăteşti şi femeieşti (alb La alegerea materialelor ce
S> coală de 4 ani sălbatică a locurilor. Nişte mlaştini guinţă. cusut cu negru) de la Jina, Po au fost expuse, s-a mers pe prin
cu multe răchite, dimburi şi gropi, im mare eveniment iana, Şugag, Săsciori, Cut, Dra- cipiul de a oglindi pentru fie
In satul Pelreni din comuna Băcia, au făcui primirea celui dinţii grup Despre ce să scrii rriai îniîi de pe şov, etc. care comună şi sat, portul celor
raiopul Hunedoara, cetăţenii constru de constructori. Aşa a fost la înce şi a canalului de fum, continuă. Toa posturile de comandă îşi aşteaptă acest vast şantier ? Maistrul Petre vlrstnici şi paralel cu aceasta,
iesc pentru copiii lor o şcoală de 4 put. Munca şi curajul omului au tă atenţia constructorilor şi a vizi gala pregătite prietenii; pe Zăvăluş Petrică mi-a spus-o pe şleau. Sint cercetate de către vizita portul celor tineri, atît pentru
ani. începută în primăvara acestui an, schimbat însă intr-un fel nebănuit as tatorilor se îndreaptă spre cuptorul sau alţi muncitori încercaţi, care le tori şi frumoasele costume să portul naţional, cit şi pentru
şcoala ce se construieşte prin contribu pectul locurilor de la marginea Hu nr. 1. S-a răspîndit vestea că trebuie cunosc tainele. De ctirînd au fost — Să fii operativ tovarăşe, altfel seşti de la Gîrbova, Cilnic, Do- portul săsesc.
ţie benevolă a fost deja ridicată în nedoarei. Pe citeva heciare de teren să înceapă încălzirea lui şi oamenii terminate instalaţiile macaralelor de pierzi poanta gazetărească. bîrca, sau Petreşti, începînd de
roşu. Aici s-au folosit peste 50.000 bu se întind astăzi construcţiile lamino pregătesc minuţios acest eveniment. 30 şi 10 ione, iar acum se fac în la vechiul cojoc din piele şi pe Că la Sebeş s-a organizat o
căţi de cărămidă. rului bluming. In locul răchitelor au Inginerii şi tehnicienii fac ultimele cercări şi recepţii Ia instalaţia prin Intr-adevăr, aşa e. Mîine sau poi- lerina de aba săsească, pînă la frumoasă expoziţie de artă popu
apărui căi ferate, drumuri, hale de mîine, aceste rinduri sînt depăşite de lară, ne-o confirmă şi numărul
La ridicarea în roşu, majoritatea lo proporţii uriaşe care adăpostesc ¦a- realitate. Constructorii numără zilele. atrăgătoarele costume ale tine mare de vizitatori ai expoziţiei.
cuitorilor au muncit voluntar. In frun gregate şi maşini moderne. Construc
te au fost totdeauna deputaţii' Adam ţia laminorului bluming a intrat in Lucrările înaintează mai repede de- relor fete, care se caracterizea M. VICTOR
Munteanu, Petru Pîrva, Angela Hertz, tr-o nouă fază; pregătirea pentru ro cit timpul, iar examenul producţiei
Petru Popa şi alţii. dajul general şi examenul producţiei. se apropie, cu paşi repezi. ză prlntr-o varietate de culori corespondent
In aceeaşi comună la locul' numit -k G. GORJANU
„Heleştcu“ din satul Totia Mare, se
construieşte prin muncă voluntară un Odată, de două ori, de cinci ori. verificări la injectoare, au cercetat cipală de ungere şi la instalaţiile de
pod pe care să se poată transporta re Nici eu nu mai ştiu de cite ori am
colta. zăbovit printre constructorii care ză încă odaiă cuptoarele, ventilatoarele apă. O muncă neobosită se desfăşoară
mislesc o parte importantă din side
Asigurări rurgia modernă a ţării. Toiul mi se de la recuperatoare şi au stabilii şi in hala de maşini unde fiecare şu Oraşe ale patriei noastre
facultative pare ctinoscid, şi totuşi lucrurile se procedeele practice pentru controlul rub are un rol important în ansam
schimbă aci. de la o zi la alta. Şi blul agregatelor. In toiul acestor pre
Interesul oamenilor muncii de la o- oamenii îşi schimbă preocupările. Cu şi măsurătorile impuse dc procesul gătiri, nu-i chip să stai pe gînduri.
ra.şe şi sate pentru asigurarea bunu citeva luni în urmă, ei numărau lu tehnologic a primului cuptor adine.
rilor materiale creşte neîncetat. Ast crările care trebuiau executate iar a-
fel, în regiunea noastră în cursul tri cum au început să numere zile In hala principală a laminorului Fiecare om are sarcini precise şi
mestrului 1 1958, s-au încheiat peste le care au mai rămas pînă cind la bluming, munca nu conteneşte. Aici au lucrează cu însufleţire. Cine-i mai
9.800 asigurări noi de animale în sec minorul bluming va da primele blu
torul particular şi s-au realizat asi muri şi brame. harnic? E greu să alegi dintre ze
gurări facultative la culturi şi rodul
viilor pentru mii de hectare. Cel mai Mă strecor printre constructori în- Pe şanfierul cile de constructori şi montori pe cei
mare număr de asigurări facultative cercind. să identific ultimele noutăţi. laminorului mai merituoşi.
de animale s-a încheiat în raioanele E greu. Şase. coşuri se înalţă pînă
Alba, Haţeg şi Orăştie, pentru vite la ciieva zeci de metri, îţicercînd să bi uming In timp ce unii pun la punct ma
cornute mari, iar pentru ovine în ra cuprindă sub priviri toată Hunedoa şinile pentru măreţe eveniment, ceilalţi
ioanele Alba, Sebeş, Haţeg şi Hune ra şi împrejurimile ei. Se văd deja
doara. Asigurări facultative la culturi roiogoale de. fum ureînd leneşe spre se pregătesc să le ia în primire. Pes
şi rodul' viilor s-au încheiat în nu boli-, sinilie a cerului. Da, aşa esie. te 300 de muncitori şi tehnicieni au
măr mare la raioanele Sebeş, Alba început să studieze procesul tehnolo
şi Ilia. De ciieva zile, coşul primului cup gic şi primesc îndrumările cuvenite în
tor adine fumegă. El a fost sortii
să primească mai îniîi „botezul" fo rămas numai oaineni cu o înaltă ca legătură ou numirea.agregatelor. Un
cului pe acest şantier. Uscarea lui lificare care execută cele .mai preten grup de 11 tehnicieni au plecat in
ţioase lucrări: probe, finisări, recep U.R.S.S. ca să afle ultimele noutăţi
ţii. Numai în citeva zile, s-a făcut despre tehnica maşinilor pe care le
vor deservi De pe acum, harnicul la-
recepţia pentru predarea beneficiaru minorist loan Trifu, se glndeşte la
lui, a mesei turnante, a căilor cu ro funcţia de maistru principal care i-a
le, a răsiurnăiorului; fix. Această o-
peraţie continuă spre caje şi foar
fecă de 1.000 ione.- fost încredinţată. Conducerea schim
Aspectul halelor vorbeşte despre burilor care vor deservi laminorul
sărbătoarea care se apropie. Pînă şi bluming, a fost rezervată pentru trei
Vedere generală asupra oraşului Suceava
