Page 87 - 1958-06
P. 87
Nr. 1095 D W M U L SOCIALISMULUI Part. 3
Organizafia de bază RUJEOLA SA FOLOSIM DIN PLIN
şi inffiafiva în p r o d u efie Rujeola sau pojarul este o plăcute de altfel, sînt bronh'o- condiţiile bune de lucru în cîmp
boală contagioasă (trece de la pneumoniile, otitele şi enteritele.
De obicei ziariştii care merg ritmului şi a volumului de repa o persoană bolnavă Ia alta să Pentru prevenirea acestor com
la Combinatul siderurgic Hu raţii in ateliere. nătoasă), epidemică (apar mul plicaţii, părinţii vor pune in Dacă pînă acum lucrările de întreţi pe o suprafaţă relativ mică (63 ha.)
nerea culturilor au suferit întîrzieri S-au executat o parte a lucrărilor în
nedoara se opresc la furnale, o- In frunte cu comuniştii Nico- te cazuri deodată — în valuri — practică sfaturile medicilor atât pricinuite de timpul secetos care a îm Raid-anchefă vii. După cum se vede nici aici nu se
ţelărie, laminoare, la secfiile lae Ciorogaru, Dumitru Fotescu, şi-apoi dispar) şi eruptivă (adi în administrarea medicamente piedicat desfăşurarea normală a aces stă bine, după cum nici în privinţa re
mari cum se spune. Nu este rău Văleanu Popa şi alţii, întreaga că pe pielea celor bolnavi apar lor, cît şi în regimul igienic. 0- tor lucrări, ploile căzute în ultimele în problema vizuirii maşinilor şi uneltelor necesare
acest lucru. Dar nu trebuie ne organizaţie de bază s-a mobili o serie de pete roşii). biceiul rău de a face căldură zile uşurează muncile în cîmp. tn campania de vară, situaţia nu este
glijate nici celelalte secţii aşa zat pentru punerea în viaţă a mare în camera bolnavului “căci înirefinerii culturilor strălucită.
zise auxiliare. Producţia mare propunerilor colectivului. Transmiterea bolii se produce aşa iese pojarul“ este total gre Au fost cazuri în care ţăranii mun
de fontă, oţel, laminate, este le citori, îndruma}! de comunişti şl de şi p r e g ă t ir e a Lucrurile în comuna Răhău se pot
gată de altfel indisolubil şi de foarte uşor prin intermediul pi sfaturile populare, cu toate greutăţile şi trebuie să se îndrepte. Ţăranii mun
activitatea acestor secţii. Bună ce le-au întîmpinat au reuşit a se men c a m p a n ie i d® r e c o l t a r e citori cu gospodărie individuală au în
oară secţia „Reparaţii electrice" Muncind voluntar, personalul căturilor de salivă, cînd bolna şit şi dăunează atît igienei cor ţine la zi cu efectuarea lucrărilor, cul faţa lor exemplul întovărăşirii agrico
care se îngrijeşte de repararea turile dezvoitîndu-se aproape normal. a plouat mai mult, totuşi acestea n-au le de aici, care este cu lucrările la
instalaţiilor şi agregatelor elec acestei secţii a săpat şi evacuat vul vorbeşte, strănută sau tu porale a copilului, care transpi Au fost însă şi cazuri în care aştep- fost folosite. Organele de partid n-au zi. îndrumaţi temeinic, şi ţăranii mun
trice din tot combinatul este una circa 10 vagoane de pâmînt pen tîndu-se prea mult, culturile au sufe întreprins nimic pentru a mobiliza co citori din comuna Răhău vor putea a-
din secţiile considerate auxiliare. şeşte. Contagiozitatea este ma ră foarte mult, iar pielea i se i- rit. muniştii şi pe ceilalţi lucrători de pe junge la nivelul întovărăşiţilor. Pen
Cît s-ar pierde din producţie da tru a mări hala atelierelor care ogoare să se achite la timp de sarci tru aceasta se cere îndrumare temei
că în această secţie nu s-ar re era foarte mică. Din resurse lo re mai ales la începutul bolii, rită pe de o parte, cît şi faptul Paralel cu lucrările de întreţinerea nile lor. nică din partea organelor în drept şi
para urgent toate defectele care cale a fost confecţionat un cup culturii, se desfăşoară şi lucrările de muncă mai bine organizată.
se produc la instalaţiile şi a- tor electric pentru decălit barele 3—4 zile înainte de apariţia e- că favorizează răceli supraadău- pregătirea campaniei de recoltare. Cînd există dragoste
de cupru necesare rebobinârii de muncă
gregatele electrice t rupţiei şi 5—6 zile de la apari gate şi apoi complicaţiile pulmo Să vedem stadiul în care se găsesc
motoarelor. Înainte aceste bare cîteva comune din raionul Sebeş în a- La Draşov, situaţia lucrărilor de în
Numai la siderurgie, de exem se decăleau prin încălzire cu a- ţia erupţiei. Pojarul începe cu nare. Pentru acest motiv se re ceste probleme. treţinerea culturilor, precum şi cele pre
plu, se defectează lunar 160 mo paratul de sudură sau foc de gătitoare pentru campania de recolta
toare care trebuie rebobinate, o bronşită banală, stare febrilă. comandă ca bolnavul să fie ţi Odată cu lucrările de re, se prezintă destul de avansate. A-
iar altele 40—50 se repară la forjă. Acest procedeu necesita întreţinerea culturilor cest lucru se explică prin dragostea
faţa locului. Intîrzierea la repa Părinţii nebănuind că va fi vor nut într-o cameră cu o tempera şi pregătirea campaniei de muncă de care au dat dovadă ţă
rarea acestor motoare şi a altor multă manoperă şi alte cheltu ranii muncitori din această comună.
ieli. Noul cuptor reduce munca ba de pojar, îi lasă pe copii să tură de 18—20 grade, iar came de vară Organizîndu-şi munca în condiţiunl bu
utilaje, ar aduce sute dâ mii de a trei oameni, iar in 35 de mi ne şi preocupîndu-se de sarcinile ce le
lei pagube în producţie. nute se decălesc atîtea bare cîte se joace îi duc la plimbare, şi ra va fi aerisită de 3—4 ori pe Ca urmare a unei preocupări insis stau în faţă, ţăranii muncitori din co
se făceau după vechiul procedeu tente pentru rezolvarea în paralel a muna Draşov au reuşit — în ciuda
De aceea, încadrîndu-se în astfel contamina zi. Bolnavul va fi sarcinilor, în comuna Cîlnic s-au obţi timpului potrivlnic bunei desfăşurări a
lupta pentru economii, a redu in trei ore. nut realizări destul de importante. Pre muncii — să termine praşiia 11-a pe
cerii preţului de cost la oţel, rea altor copii r,(ţ)M] ţinut la pat gătirile pentru campania de recoltare o suprafaţă de 27 din cele 20 ha. în Cu pricepere şi hărnicie
fontă, laminate etc., organizaţia O greutate mare pentru mun se face foarte u- SitSsslBlr n ui din momentul a- sînt terminate. Batozele existente aci sămînţate cu floarea-soarelui, pe în lucrurile se pot schimba
de bază, comuniştii acestei sec citorii atelierelor o constituia sînt reparate. De asemenea atelajele treaga suprafaţă însămînţată cu sfeclă
ţii, au venit in faţa conducerii uscarea motoarelor mari pînă la şor. Boala odată pariţiei primelor pentru transportul păioaselor, precum de zahăr (40 ha.), precum şi pe 40 din în mai bine
secţiei şi a serviciului energetic 1.000 KW. Această operaţiune şi uneltele agricole sînt în stare bună. cele 45 ha. însămînţate cu cartofi.
cu o serie de propuneri pentru făcută, dă imunitate pentru toa semne de boală şi încă 3—5 zile Cooperativa bine aprovizionată, asi
accelerarea ritmului de rtf-para se făcea la faţa locului şi ne gură toate cele necesare — seceri, Terenul de aici nu a prezentat con
ţii la toate felurile de motoare cesita mari instalaţii de lungă tă viaţa cu rare excepţii. Boala după dispariţia erupţiei de pe gresii, fiare de plug, etc. — ţăranilor diţii mai bune de lucru pentru efectua Situaţia, aşa cum se prezintă în
şi instalaţii electrice. durată şi costisitoare. Numai muncitori. rea praşilei la porumb. Cu toate a-
nu se transmite decît în mod di piele. cestea însă, pe lingă faptul că Ia Dra comuna Ludoş, poate primi calificati
In luna noiembrie a anului manopera la un cuptor era de In problema întreţinerii culturilor lo şov praşila l-a a fost făcută în între
trecut, 24 m.otoare electrice şi 1.920 ore. Pe baza planului ini rect, adică de la bolnav la co Igiena pielii şi mucoaselor e cuitorii din Cîlnic s-au situat de ase gime (344 ha.) s-a realizat şi praşiia vul satisfăcător. In raport de condiţiile
patru magneţi de ridicat zăceau ţial ak organizaţiei de bază co pilul sănătos, căci virusul se de o mare importanţă. Copiii vor menea printre fruntaşii pe raion. Pe Ii-a pe aproximativ 240 ha. însămîn
de mai mult timp nereparate, munistul Văleanu Popa, candi distruge repede în aer. In mod fi ţinuţi în rufărie curată, schim întreaga suprafaţă însămînţată cu ţate cu această plantă. existente, lucrătorii ogoarelor s-au stră
iar laminoarele şi cuptoarele datul de partid Nicolae Timar normal din momentul contactu bată la timp. Bolnavul poate fi îloarea-soarelui, cartofi şi porumb,
Martin sufereau din lipsa lor. şi alţii, au confecţionat, din re lui unui copil sănătos, cu unul spălat pa faţă. Ochii vor fi şterşi praşila I-a a fost terminată în întregi Parale^ şti lucrările acestea s-au ter duit să realizeze un volum cit mai
surse locale, un cuptor special bolnav, pînă în momentul apa de secreţii, cînd acestea sînt a- me (aceasta spre deosebire de alte co minat şi pregătirile pentru strîngerea
Faţă de această situaţie, co riţiei bolii, trece o perioadă de bundente), cu vată muiată în a- mune care sînt rămase îrcă în urmă recoltei. mare de lucrări de calitate. Strădania
muniştii au discutat în aduna de uscare a acestor motoare. 7—14 zile (în medie 10— 12 zi- cid boric 3 la sută. Se vor face
Prin punerea lui in funcţiune le), perioadă zisă de incubaţie, gargarisme şi spălături ale gu şi cu această lucrare). Ce este semnifi Cei rămaşi în urmă lor n-a rămas fără rezultate. Cele 7
rea generală a organizaţiei de manopera a fost redusă la nu timp după care apare boala pro rii cu ceai de muşeţel. cativ aci, este tocmai faptul că şi pra
bază ce trebuie făcut. Pe loc, mai 158 de ore. Cheltuielile pen priu zisă, cu tuse, lăcrămare, şila li-a se găseşte realizată în cea Cei din urmă la întreţinerea cultu ha. însămînţate cu floarea-soarelui au
din mijlocul celor prezenţi, a tru confecţionarea acestui cup strănut, febră capricioasă. După Alimentaţia, va fi formată din mai mare măsură. Astfel, din cele 35 rilor sînt ţăranii muncitori din comu
fost întocmit un deviz cu toate această perioadă urmează erup lapte, iaurt, brînză de vacă, ha. floarea-soarelui, 25 sînt prăşite a na Răhău. Situaţia de aci, mai ales în fost prăşite şi a doua oară, după cum
ţia de pete roşii neregulate pe făinoase, griş, orez, biscuiţi, pli doua oară, praşila a Il-a la cartofi privinţa executării praşilei a Il-a la
faţă, corp. Ochii sînt mai roşii, ne albă prăjită — legume, fruc terminîndu-se pe toate cele 47 ha., iar porumb nu este deloc bună. Ceea ce şi pe suprafaţa de 185 ha. cultivate cu
lăcrimează, iar tuşea este tot te şi derivatele lor, compoturi, la porumb, din cele 581 ha. a fost e- este rău însă, este faptul că această
j mai persistentă. Medicii caută limonăzi de lămîie, portocale şi fectuată praşila Ii-a pe 467 ha. rămînere în urmă nu a dat deloc de gîn- oartofl a fost terminată această lu
in perioada apariţiei primelor sucuri de fructe. Regimul va fi dit nici comitetului executiv al sfatu
semne de boală pe mucoasa gu fixat de medic în funcţie de sta Se mulţumesc cu jumătăţi lui popular, nici organizaţiei de bază crare.
rii în dreptul măselelor nişte de măsură de partid. Situaţia, aşa cum se pre
rea generală a bolnavului şi pe zintă acum — mai puţin de 80 ha. Şi în privinţa prâşilei a 11-a la po-
Privită prin prisma statistică situa porumb prăşite a doua oară din cele
ţia lucrărilor de întreţinerea culturilor 348 ha. însămînţate — este urmare rumb, situaţia nu se prezintă slab. Pe
din comuna Roşia prezintă o balanţă directă a lipsei de orientare asupra re
cu talere aproape la egal. Din 527 ha. partizării forţelor de muncă pentru a 400 ha., din totalul de 760 însămîn
însămînţate cu porumb, au fost prăşite realiza sarcinile astfel ca una să nu
a doua oară 220 ha. Această realităie fie prea avansată în detrimentul celei ţate, a fost făcută praşila Il-a. Că
prezintă un aspect specific de altfel ce lalte. Praşila 11-a la cartofi s-a făcut
lor din Roşia că din toate s-a realizat s-ar putea obţine noi rezultate, de asta
cîte ceva. Şi, organele de conducere
din comuna Roşia se împacă bine cu sînt convinşi chiar şi ţăranii munci
această situaţie comodă. In Roşia nu
au fost luate nici un fel de măsuri pen tori din comuna Ludoş. Ei trebuie
tru îmbunătăţirea situaţiei de fapt. Deşi
condiţiile de lucru au fost avantajoase, însă mai temeinic îndrumaţi. Şi acum,
după ce ploile căzute înlesnesc urgen
tor au costat mai puţin decît puncte albe mici ca grisul, aşe rioada de boală in care se află tarea lucrărilor, ţăranii muncitori din
instalaţiile pentru uscarea unui zate pe un fond roşu (petele iui bolnavul. Ludoş pot ajunge fruntaşi pe raion,
singur motor după vechiul sis Koplik). Apariţia acestor semne Tratamentul pojarului este o -k
tem. Astăzi volumul de uscare dă o siguranţă in punerea diag sarcină a medicului şi constă în
După cum se vede constatările în
a motoarelor mari este de pînă
privinţa lucrărilor de întreţinerea cul
la 300 lunar, fâcîndu-se faţă cu nosticului mai ales cînd ele se combaterea febrei, tusei şi me- turilor şi pregătirea campaniei de vară
uşurinţă necesităţilor combina încadrează în simtomatologia e- dicaţii ce cresc rezistenţa orga sînt diferite. Ele demonstrează că acolo
materialele necesare şi apoi a tului. nunţată. După cîteva zile de nismului. In cazul complicaţiilor unde a existat preocupare pentru folo
fost înaintat conducerii combi Cu ajutorul unei maşini — febră ridicată, uneori cu o stare (pulmonare, otice etc.), se vor sirea la maximum a oricărui timp de
inovaţia unui grup de comunişti lucru, a atelajelor şi utilajului agri
— se recondiţionează sîrma de
natului şi comitetului de partid. 4,2 mm. de la bobinele de mag generală foarte rea a bolnavului introduce antibiotice. col, lucrările sînt avansate. Lipsa de
După scurt timp au şi primit neţi a macaralelor de încărcat (febră, tuse chinuitoare, asocia Părinţi 1 Pentru prevenirea
materialele necesare, iar după tă uneori cu dureri abdominale orientare asupra rezolvării probleme
pojarului nu duceţi copiii în
lor de ansamblu duce la situaţiile în-
cîteva zile au fost reparate toate cuptoarele Martin în cantitate şi chiar vărsături), febra scade, locuri aglomerate. Izolaţi copiii tîlnite în comuna Răhău, Roşia şi alte
motoarele şi puse în funcţiune. de 3.400 kg. echivalentă cu ochii, pielea şi mucoasele îşi la primele semne de boală 1 comune care se află mult rămase în
La 23 decembrie 1957 aduna 125.000 lei lunar. Pentru uşu revin la culoarea lor normală.
Dr. TRIF MIRCEA urmă. -*«
rea lărgită a organizaţiei de ba rarea muncii bobinatorilor au Complicaţiile pojarului, ne
ză a discutat posibilităţile de u- fost confecţionate peste 10 ti medio specialist de copii Deva Organelor raionale de îndrumare le
puri de scule. revine sarcina de a îndruma şi con
trola îndeaproape modul în care orga
tilare mai bine a atelierelor pen înainte de 1 mal a. c., in gru Curs de muzică la Vulcan nizaţiile de bază şi sfaturile populare
tru a se putea efectua un volum pele sindicale, apoi în organiza
se preocupă de realizarea sarcinilor,
mai mare de reparaţii. In ace ţia de bază s-a făcut bilanţul trăgînd la răspundere pe acei tovarăşi
Nu cu mult timp in urmă la cursuri pentru a învăţa să cînte care tărăgănează rezolvarea la timpul
eaşi şedinţă, comuniştii au for realizărilor în domeniul îmbu birourile minei Vulcan apăruse la diferite instrum ente: acor optim a sarcinilor ce le revin.
mat un colectiv din 5 tovarăşi, nătăţirii şi lărgirii procesului de un afiş care anunţa deschiderea deon, clarinet, vioară, trompete, N. CAZAN
printre care doi din biroul orga unor cursuri de muzică in ca
nizaţiei de bază cu sarcina de a producţie. Cu această ocazie s-a drul clubului minier. Conduce etc. Aspecte din munsa F. V, P. 0.!.
analiza sub toate aspectele con dovedit practic că iniţiativele rea acestor cursuri a fost încre Toţi se străduiesc să înveţe, m comune I ii de Eriş
diţiile pe care le au şi să vină dinţată unui hun cunoscător şi
cu propuneri concrete de ceea organizaţiei de bază au fost bu iubitor al muzicii — dirijorul dar cei mai buni pînă în prezent
ce se poate face pentru mărirea ne, că munca comuniştilor, a dat Ervin Gehan. Peste 60 de tineri se arată a fi Traian Cazacu,
roadele aşteptate. Gheorghe Popa, Constantin
minieri s-au înscris la aceste Trăistan.
D. LAZAR
AL'. ANDREESCU
cest sens, ţinînd cont de posibilităţile ca şi în această campanie, sub în cărţi în rîndul ţărănimii muncitoare, că în faţa lor stă sarcina îndeplinirii cu ochii lor avantajele muncii în co Drumul parcurs de formaţia volun este împletită cu munca de propagan
locale, trebuie confecţionate lozinci drumarea organizaţiilor de partid, să broşuri, lozinci şi alt material de pro şi depăşirii planului de contractări' şi mun. tară de pază contra incendiului din dă şi siguranţă tehnică împotriva in
mobilizatoare, panouri ale fruntaşilor, se organizeze editarea de foi volante pagandă, cu scopul de a ridica con achiziţii de cereale. Comuniştii, agita Baia de Griş, este un drum lung — cendiilor, Prevenirea incendiilor la
panouri comparativa cu rezultatele pe în toate S.M.T.-urile şi gospodăriile de ştiinţa politică a cooperatorilor, de a-1 torii, întregul activ fără de partid, de -fr 77 de ani, — plin de tradiţii, cu o gospodăriile şi obiectivele din locali
comună sau sate. stat, antrenîndu-se în această muncă convinge asupra avantajelor ce le o- putaţii, comitetele de femei, salaria activitate bogată în paza contra in tate are un caracter permanent, în <a-
organizaţiile de tineret şi sindicale si feră munca în comun, aplicarea regu Sarcinile ce stau în faţa organe cendiilor. ceastă muncă fiind antrenată întreaga
Gazetele de perete, atît cele din uni luîndu-se măsuri ca ele* să fie difn- lilor agrotehnice şi valorificarea sur ţii cooperaţiei şi ai întreprinderii „Re lor de partid din această campanie sînt formaţie,
tăţile socialiste, cît şi cele ale orga zate jos la brigăzi. plusului lor de cereale prin coope colta“ etc., au datoria să popularizeze multiple. Ele pot fi îndeplinite cu suc Printre oamenii din raionul Brad
nizaţiilor de bază din sate, au de ase rativă, avantajele ce le oferă sistemul de con ces dacă munca politică de masă este sînt puţini care să nu cunoască acti F.V.P.C.I. Baia de Criş a înfiinţat
menea un mare rol în campania de va O contribuţie de seamă în această tractări şi achiziţii, cu scopul de a desfăşurată cu perseverenţă şi răspun vitatea formaţiei, intervenţiile cura în anul 1956 cercul de pionieri —
ră La ele trebuie să apară cu regula campanie poate să aducă presa loca S.R.S.C.-ul, bazîndu-se pe sprijinul convinge ţăranii muncitori să-şi valo dere. Pentru aceasta este necesar ca joase făcute pentru stingerea diferite „Prietenii pompierilor" — cerc care,
ritate articole mobilizatoare, prin care lă prin popularizarea rezultatelor bune inginerilor şi tehnicienilor agronomi rifice produsele pe calea contractărilor membrii comitetelor raionale de partid lor incendii. datorită activităţii depuse timp de 2
să se explice importanţa recoltării la obţinute de ţărănimea muncitoare, prin de la sate, va trebui să întreprindă şi achiziţiilor. Pentru ca munca desfă şi ai comitetelor executive ale sfaturi ani la rînd, a obţinut steagul de „Cero
timp, să fie popularizaţi fruntaşii şl luarea de atitudine critică faţă de a- în această campanie o largă şi sus şurată în această privinţă să aibă e- lor populare să ia parte activă la or Organizată şi încadrată cu elemente pionieresc fruntaş, în P.C.I.“ pe rej
metodele lor, să fie satirizaţi codaşii, ceia ce nu-şi fac datoria; aceeaşi ţinută acţiune de popularizare a ştiin fectul dorit, cel ce o desfăşoară vor ganizarea şi desfăşurarea muncii poli devotate, cinstite, cu dragoste de mun giune.
chiulangiii, aceia care nu îngrijesc maşi contribuţie o pot aduce şi staţiile de ţei agrotehnice şi de generalizare a trebui să constituie exemplu personal tice de masă, să ajute şi să îndrume că şi sprijinită îndeaproape de organe
radioficare în special la orele locale experienţei pozitive. Un obiectiv prin în ce priveşte sporirea cantităţilor de zi de zi organizaţiile de partid de !a le locale de partid şi de stat, Acest cerb poate fi văzut la toate
nile sau sînt indisciplinaţi în muncă, să dacă acestea sînt, bineînţeles, organi cipal ce stă în faţa S.R.S.C.-ului şl produse 'contractate sau vinderea sur- sate. F.V.P.C.I. din Baia de Criş, desfăşoară şedinţele de pregătire pe care le des
demaşte elementele duşmănoase din sate zate cu răspundere. A.R.L.U.S.-uliii este acela de a face plusului de cereale la achiziţii. o rodnică activitate1 în domeniul pre făşoară F.V.P.C.I,
sau comuna respectivă, fn mod deose cunoscute oamenilor muncii din satele Experienţa anilor trecuţi ne-a do venirii şi stingerii incendiilor din loca
bit trebuie să se ocupe de întrecerea Sarcini de mare însemnătate revin regiunii noastre marile realizări obţi O datorie patriotică a intelectualită vedit că acolo unde controlul şi în litate. Pentru educarea şi antrenarea unui
socialistă, să analizeze felul în care în această campanie organizaţiilor nute de sovhozurile şi colhozurile din ţii satelor noastre, este participarea ac drumarea concretă a existat, rezulta
se desfăşoară aceasta, să stimuleze sindicale din S.M.T. şi G.A.S. îndru U.R.S.S., precum şi valoroasa expe tivă la munca politico-educativă în ac tele nu au întîrziat să se arate. Orga La toate instructajele făcute de or- număr cît mai mare de cetăţeni în
fruntaşii ei. Pentru ca gazetele de pe mate şi sprijinite de organizaţiile de rienţă a acestora. tuala campanie agricolă de vară. El nele raionale de partid au datoria de .ganizaţia P.C.I. şeful formaţiei Ghcor-
rete să se poată ridica la înălţimea partid, ele vor trebui să organizeze trebuie să-şi pună toate cunoştinţele a îmbunătăţi mereu sistemul de control ghe Hiriza, a obţinut calificativul de munca de pază contra incendiilor,
rolului ce-l au, este necesar ca activi în mod temeinic — nu formal — în in atenţia organizaţiilor de bază de şl experienţa lor pentru a contribui la şi îndrumare, de a-şi îmbunătăţi sti foarte bine, El se preocupă intens de
tatea lor să fie analizată periodic în trecerea socialistă, să atragă un nu la sate, trebuie să stea îmbunătăţirea buna reuşită a bătăliei pentru plinea lul în muncă şi de a ajuta mai con buna pregătire a formaţiei. Face per F.V.P.C.I. a organizat numeroase ser
adunările generale ale organizaţiilor măr cît mai mare de muncitori în a- poporului nostru şi să-şi aducă contri cret comitetele de partid comunale, sonal pregătirea ajutorilor şi şefilor
de bază, iar colectivele de redacţie să ceasta. Pentru ca întrecerea să aibă un activităţii căminelor culturale. Aces buţia cu şl mai mult elan în mărea organizaţiile de bază şi organele de de grupe din satele aparţinătoare co bări la care s-au prezentat diierile cîn-
fie întărite şi temeinic instruite cu sar caracter viu, interesant, trebuie urmă tea trebuie ajutate să organizeze con ţa operă de transformare socialistă a stat să la cele mai corespunzătoare munei, cerînd acestora îndeplinirea ri
cinile ce le revin în această campanie. rite cu regularitate rezultatele ei şi ferinţe şi programe artistice pe dife agriculturii. măsuri în vederea îndeplinirii sarcinilor guroasă a atribuţiunifor ce le revin, tecc, poezii, epigrame, dialoguri umo
stimulaţi fruntaşii. rite teme legate de campania de va pe care partidul şi guvernul le-a pus pentru traducerea lor în viaţă, aşa cum
La bazele de recepţie este bine să ră. iar bibliotecile căminelor culturale importantele sarcini ce stau în faţa în faţa lor. prevăd instrucţiunile din „Manualul de ristice etc., pe tema pazei contra in
fie repartizaţi agitatorii chiar din o- De asemenea organizaţiile de bază să-şi îmbunătăţească metodele de popu organizaţiilor de partid şi a organelor prevenirea incendiilor la sale".
raşul respectiv, de la organizaţii de din G.A.G., din întovărăşiri şi cele larizare şi difuzare a cărţilor cu ca de stat în campania de vară, trebuie Organizarea temeinică a muncii po cendiilor. In prezent este în curs de
bază din instituţii, cartiere şi de la săteşti, vor trebui să acorde o aten racter agrotehnic. Brigăzile artistice să fie îmbinate armonios cu munca litice de masă, şi mobilizarea tuturor Păstrarea şi întreţinerea materialului
unele întreprinderi cu caracter local. ţie deosebită organizării şi desfăşurării de agitaţie vor trebui să întocmească de transformare socialistă a agricul forţelor din agricultura regiunii noa de incendiu din dotare, se face cu simţ formare o echipă artistică care va pre
întrecerii socialiste şi patriotice. repertorii adecvate campaniei de vară, turii. In campania de recoltare este
Atît la baza de recepţie, cît şi la prin programele artistice ce le preziniă momentul cel mai potrivit de a se de răspundere, ştiind că de buna în zenta programe în localităţile din ra
arie, agilatorli pot să facă informarea Fiecare organizaţie de masă sau vor trebui să urmărească stimularea arăta, prin fapte concrete, ţăranilor
operativă a ţăranilor muncitori, asu obştească are un rol bine determinat noului şi popularizarea fruntaşilor, sa- muncitori în ce constă superioritatea treţinere depinde succesul în acţiu ion, în scopul ridicării pe o treaptă
pra evenimentelor politice internaţio în această campanie. U.T.AL-ul, spre tirizînd în acelaşi timp pe codaşi, fe agriculturii socialiste. In acest scop,
nale şi interne, să citească cu glas exemplu, va trebui să se ocupe de nomenele negative, biciuind tot ceea trebuie larg popularizate — prin toate nile de intervenţie la stingerea incen mai superioară a muncii F.V.P.C.I.
tare diferite materiale din ziare. „Car organizarea acţiunii pentru strîngerea ce este vechi şi dăunător. mijloacele muncii politice de masă —
netul agitatorului" şi să ţină scurte spicelor de către pionieri, să mobilizeze producţiile mari pe pare le obţin la diilor. în aceste localităţi '%&<•
convorbiri. pe tinerii din unităţile socialiste şi Organizînd şi desfăşurînd o intensă
pe tinerii ţărani muncitori individuali muncă politică şi cultural-educativă hectar gospodăriile de stat, gospodă Munca de prevenire a incendiilor Datorită eforturilor depuse de
S-a dovedit că foile volante edita pentru J fi fruntaşi în întrecerea so în vederea mobilizării oamenilor mun F.V.P.C.I. în paza contra incendiilor
te în S.M.T. şi G.A.S., au adus un a- cialistă şi patriotică. Cooperaţia, pe cii de pe ogoare, pentru a efectua la riile colective şi întovărăşirile, trebuie cu ocazia întrecerilor regionale şi a
port însemnat în ce priveşte culturaliza lîngă sarcina ei comercială şl sarcina timp lucrările din campania de vară, verificărilor efectuate, F.V.P.C.I. Baia
rea muncitorilor din aceste unităţi, ge aprovizionării satelor cu unelte agri organizaţiile de partid, sfaturile popu organizate vizite ale ţăranilor munci de Criş s-a clasat în anul 1957, pe locul
neralizarea experienţei pozitive, înviora cole, are şi rolul de a organiza ac lare, organele cooperaţiei şi ale între
ţiuni cultural-educative, de a difuza prinderii „Recolta" nu trebuie să uite tori în unităţile socialiste şi maţ IM 2 pe regiune ’ -•¦ '
rea întrecerii socialiste şi combaterea fe
Ies î_n G.’A•&.*C¦,., atunci cînd se împarJt ROMEO COLUMBEANO
nomenelor nesănătoase. Este necesar corespondent
avansurile', fientrg ca aceştia şa jadş-
stre de către organele şi organizaţiile
de partid este garanţia îndeplinirii cu S-ais încheiat cursurile de creîforie
succes a sarcinilor ce ne stau în faţă Nu mult după alegerea comitetelor
de femei, în comunele Ţeiuş, Zlatna
în actuala campanie agricolă de vară, şi Vinţu de Jos, au fost organizate De curînd, aceste trei cursuri de
pentru gospodine, cursuri de. croitorie. croitorie şi-au încheiat activitatea.
în bătălia pentru asigurarea pîinii po Aceste cursuri au fost frecventate da Cu această ocazie cursantele au orga'
128 de femei care, avînd ca inslruc nizat expoziţii cu lucrările făcute în
porului muncitor, pentru ridicarea con toare .croitorese pu o bună calificare, cadrul orelor de curs. Cele mai fru
şi-au însuşit temeinice cunoştinţe în moase lucrări au fost expuse de fe
tinuă a nivelului de trai al celor ce domeniul cr~itofîeî.' meile care au urmat cursurile de croi
torie din comunele Teiuş şi Vinţu de
muncesc, pentru întărirea patriei noa Jos.
stre dragi — Republica Populară Ro-
-m---îr—năT.h' 1ţ _ “ %.