Page 88 - 1958-06
P. 88
Pag. 4 drumul sor.u m M u r.u i Nr. 1195
mmmmmmtmnmuBBmBmm y\
VIZITA IN BULGARIA xtLUmeJLe. sliri • xiiAurtele s ilfi • juitlraeie silfi •-ultimele silfi-
U _____________________________________________ţ ______________... ... ________•______________ ;____________-**¦-*'______ir-w*.--------------------------9_________
a delegaţiei de par lid
gavernameiiiaic a HP. Hugire
SOFIA 25 (Agerpres). — spus el, partidul şi poporul nos
ATB anunţă : In dimineaţa zi tru duc o luptă hotărîtă îm
lei de 24 iunie, delegaţia de par potriva acelora care tind să în
tid şi guvernamentală a Repu calce unitatea noastră. A luat Poporul libanez Ofensiva forţelor Memorandumul guvernului sovietic
blicii Populare Ungare, în frun apoi cuvîntul Jânos Kâdâr, şe guvernamentale
te cu Janos Kâdâr, prim-secre- ful delegaţiei de partid şi guver nu poate fi intimidat de ameninţările imperialiştilor remis ambasadorului S.U.A. in U. R. S. S.
namentale a R. P. Ungare. In Declaraţia preşedintelui Comitetului libanez indoneziene în
tar al C.C. al P.M.S.U., a vi scurta sa cuvîntare el a subli al partizanilor păcii MOSCOVA 25 (Agerpres). — acord ca la conferinţa experţi
zitat uzina de aparataj cu cu niat prietenia bulgaro-ungară de nordul insulei Sulavesi TASS anunţă : La 24 iunie, An lor, alături de reprezentanţii
rent slab „Vasil Kolarov“ din nezdruncinat. BEIRUT 25 (Agerpres). — bază pentru lupta împotriva drei Gromîko, ministrul Aface
mişcării de eliberare naţională DJAKARTA 25 (Agerpres). rilor Externe al U.R.S.S., a re S.U.A. să participe reprezentan
Sofia. In una din secţiile uzi Oaspeţilor unguri le-au fost o- Ziarul „Telegraph“ publică o din ţările arabe şi pentru un a- — Un comunicat al armatei in mis ambasadorului S.tj.A. în ţi ai Marii Britanii şi Franţei.
nei a avut loc un miting în ca ferite daruri. declaraţie a lui Antoine Tabet, tac împotriva Republicii Arabe doneziene anunţă că forţele gu U.R.S.S., Thompson, memoran De asemenea, nu obiectează ca
drul căruia Karoly Kiss, mem preşedintele Comitetului libanez Unite. vernamentale desfăşoară o o- dumul guvernului sovietic, care la conferinţa experţilor să parti
bru in Biroul Politic şi secretar La 24 iunie Todor Jivkov, al partizanilor păcii, în legătură fensivă în nordul insulei Sulave reprezintă răspunsul la memo cipe şi reprezentanţi ai Ganadei.
al C. C. al P.M.S.U., a rostit o prim-secretar al C. C. al P. C. cu primejdia unei intervenţii mi Vorbind despre ameninţarea si în direcţia oraşelor Menado, randumul guvernului S.U.A. din
cuvîntare. Karoly Kiss a expri Bulgar, şi Anton Iugov, preşe litare anglo-americane în Liban ministrului Apărării al Statelor Tonado şi Tomohon. Comunica 20 iunie cu privire la convoca De comun acord cu guvernele
mat recunoştinţa comuniştilor dintele Consiliului de Miniştri al Unite de a folosi bombe atomice, tul precizează că trupele guver rea conferinţei experţilor pentru Republicii Populare Polone şi
unguri pentru ajutorul care le-a R. P. Bulgaria, au oferit un Tabet arată printre altele că Tabet a sp u s: Dacă asemenea namentale acţionează pentru e- studierea mijloacelor de detec Republicii Gehoslovace, în me
fost acordat de Gheorghi Dimi- prînz în cinstea delegaţiei de amestecul armat străin în tre declaraţii urmăresc să intimide liberarea ultimelor centre deţi tare a exploziilor nucleare. morandumul guvernului sovietic
frov în anii grei ai luptei îm partid şi guvernamentale a R. P burile interne ale Libanului, ur ze poporul libanez, ele nu şi-au nute de rebeli. Pregătirea aces este publicată lista experţilor de
potriva fascismului. Ungare. măreşte să lipsească poporul atins scopul, deoarece poporul tei ofensive a durat mai bine Guvernul sovietic, se spune semnaţi de guvernele acestor
libanez de independenţă şi să din Liban are nervi tari. de două săptămîni iar acum tru în memorandum, porneşte ca şi ţări pentru a participa la con
Karoly Kiss a vorbit apoi des Au participat toţi membrii de transforme această ţară într-o pele.* guvernamentale au por ferinţa de la Geneva.
legaţiei în frunte cu Jânos Kâ nit un atac simultan din trei pînă acum de la premisa că lu
pre zilele grele trăite de poporul dâr. , O tradare naţionala direcţii. crările conferinţei experţilor tre Guvernul sovietic a respins
ungar în timpul contrarevoluţiei buie să contribuie la încetarea afirmaţia cuprinsă în memoran
organizate de revizionişti, de ră Printre oaspeţi au fost de fa care nu poate f i acceptată Lupte înverşunafe cît mai rapidă a experienţelor dumul guvernului S.U.A. din
măşiţele burgheziei şi de agen ţă membri ai C. C. al P. C. Bul de nici un libanez cu armele atomică şi eu hidro 20 iunie, că partea sovietică ar
ţii imperialismului. El a subli gar, miniştri şi alte personali în întreaga Algérie gen de către toate statele care căuta să se abată de la acordul
tăţi oficiale. CAIRO 25 (Agerpres). — Pos banez”. Patriarhul a precizat că dispun de aceste arme. Guver realizat cu privire la problema
niat marea însemnătate a aju tul de radio Cairo relatează că nu există nici un diferend între PARIS 25 (Agerpres). — nul sovietic constată că între c .nponenţei participanţilor la
torului acordat oamenilor mun In timpul prînzului, care s-a Bulos Mausi, patriarhul sectei Liban şi celelalte state arabe, Referindu-se la o ştire a cartie părţi s-a ajuns Ia un acord în conferinţă. In memorandum se
cii unguri de către ţările socia desfăşurat înfr-o atmosferă foar maronite — cea mai importan diferendul care există la ora ac rului general al trupelor fran legătură cu începerea conferin arată că guvernul U.R.S.S. se
liste. Muncitorii uzinei au apro te cordială, T. Jivkov şi J. Kâdâr tă sectă creştină în Liban — a tuală în Liban este de ordin in ceze din Algeria, ziarul „l.Hu- ţei experţilor la 1 iulie la Gene menţine pe poziţia formulată în
bat pe 'deplin cuvintele sale că au toastat pentru prietenia din făcut o declaraţie ziarului liba tern. manité“ arată că în întreaga va, precum şi cu privire la du mesajele din 9 şi 30 mai a.c. a-
tribunalul ungar a pronunţat tre popoarele bulgar şi ungar nez „Beirut el Masa”. In această Algérie continuă lupte înverşu rata acestei conferinţe. Partea dresate de Nikita Hruşciov, pre
împotriva contrarevoluţionarilor pentru unitatea ţărilor socialiste declaraţie patriarhul consideră Patriarhul a adăugat că el a nate între detaşamentele arma sovietică, se spune în continua şedintele Consiliului cie Miniştri
şi pentru noi succese în con că încercarea preşedintelui Şa- pregătit un memorandum în Gare tei algeriene de eliberare naţio re, a şi comunicat că este de al U.R.S.S. lui Dwight Risen-
o sentinţă aspră, dar dreaptă strucţia socialistă. mun de a chema trupe străine expune cauzele răscoalei popu nală şi trupele franceze. Ziarul hower, preşedintele S.U.A.
pentru acţiunile lor antipopu de intervenţie în Liban „consti lare din Liban şi scopurile ei şi scrie că în urma acestor lupte
Marţi seara delegaţia de par tuie o trădare naţională care nu pe care îl va înmîna secretaru numai săptămîna trecută insur
lare. tid şi guvernamentală ungară a poate fi acceptată de nici un li lui general al O.N.U., Ham genţii au pierdut 520 de oameni.
Partidul Muncitoresc Socialist plecat la Vama. Delegaţia este marskjoeld. Pierderile trupelor franceze nu
însoţită de Todor Jivkov, prim- sint menţionate. In această pe
Ungar, a declarat Karoly Kiss, rioadă aviaţia militară franceză
stă ferm pe poziţiile marxism- secretar al C.C. al Partidului a efectuat 2090 zboruri de lup
leninismului. In strînsă alianţă tă. Deosebit de crîncene au fost
cu ţările lagărului socialist, în Comunist Bulgar. luptele din regiunile Cabilia, O-
frunte cu Uniunea Sovietică, a ran şi Constantine.
Hammarskjoeld la Cairo Ziarul scrie că marile pierderi P este cin ci s â p tă m în i
suferite de trupele franceze si
convorbirea dintre Nasser şi de la lansarea celui dă-al treilea s in ii k
Hammarskjoeld a avut un ca
CAIRO 25 (Agerpres). — Du racter de sinceritate. Hammarsk Reintroducerea segregaţiei MOSGOVA 25 (Agerpres). — medie în 24 ore a perioadei de
pă cum s-a anunţat, după o vi joeld, scrie ziarul, „a formulat rasiale la Little Rock TASS a n u n ţă : De la lansarea rotaţie a satelitului esle de 0,7
zită de două zile la Cairo, se în linii generale măsurile care. celui de-al treilea satelit sovietic
după părerea lui, ar putea să NEW YORK 25 (Agerpres). Lemley, care a dat această de au trecut peste 5 săptămîni. In secunde, iar a rachetei purtătoa
cretarul general al O.N.U. Ham- garanteze destul de eficient — După cum anunţă agenţia cizie, a declarat că atîta timp această perioadă, în urma frînă- re — de 2,1 secunde.
raârskjoeld a plecat la Beirut securitatea din Liban şi să pre- United Press International, re cît cazul se va afla în faţa in rii de către atmosferă a mişcă
întîmpine evoluţia evenimentelor introducerea segregaţiei rasiale stanţelor judecătoreşti, elevii de rii satelitului şi rachetei purtă Descreşterea mult mai rapidă
unde va continua tratativele cu într-o direcţie nedorită“. la colegiul din Little Rock, pare culoare nu vor putea frecventa toare, parametrele orbitelor s-au a perioadei de rotaţie a rache
autorităţile libaneze. sigură în toamna acestui an, colegiul din Little Rock şi a a- modificat într-o oarecare măsu tei purtătoare se explică prin
Potrivit informaţiilor presei, dacă instanţele judecătoreşti su ră în comparaţie cu cele iniţiale. sarcina sa transversală mai mi
La Cairo, Hammarskjoeld a la întîlnirile dintre Hammarsk perioare nu vor admite cererea dăugat că discutarea aGestui caz Perioada de rotaţie a celui de-al că, adică prin greutatea redusă
avut o convorbire cu preşedin joeld şi Favzi a fost discutată prezentată de reprezentanţii treilea satelit artificial al pă- care revine pe unitatea de su
tele Nasser şi s-a întîlnit de problema statutului forţelor ar populaţiei de culoare de a sus de Gătre Gurtea de apel şi, e- mîntuluî s-a micşorat cu 0,45 prafaţă în secţiunea transversa
două ori cu Favzi, ministrul A- mate extraordinare ale O.N.U. penda această măsură hotărîtă minute devenind de 105,5 minu lă. (Ba urmare a acestui fapt,
îacerilor Externe al R.A.U. Nu staţionate de-a lungul liniei de de tribunalul local. Judecătorul vetual, ulterior de (Burtea su te, iar înălţimea maximă a or racheta purtătoare suferă o frî-
armistiţiu cu Israelul. bitei (apogeul), a scăzut de la nare relativ mai mare în p itu
a fost publicată nici o ştire o- premă a S.U.A., va necesita
fiyală în legătură cu aceste tra 1880 km. la 1837 km. Perioada rile superioare ale atmosferei de-
tative. „multe luni”. de rotaţie a rachetei purtătoare cît satelitul, ceea ce provoacă o
a suferit modificări mai esenţia reducere mai intensă a perioa
Ziarul „Al Ahram“ scrie că dei de rotatîe.
Războiul fărănesc din Columbia
ia p r o p o r ţ i i Guvernatorul englez ii Ciprului lesc comandamentul militar din le. La 24 iunie ea a fost de 104,5 Un nou eşe
Alger să ceară noi întăriri pen minute. înălţimea maximă a or
MEXICO 25 (Agerpres). — din Columbia au murit 280.000 a s o s it ia L o n d r a tru continuarea războiului îm bitei rachetei purtătoare s-a la Cap C a n a vera l
Potrivit relatărilor presei din A- de persoane. potriva poporului algerian. micşorat Ia 1731 km. Micşorarea
merica Latină, războiul ţărănesc In prezent, arată revista „Se
din Columbia ia proporţii. După măna“, care apare în Columbia, LONDRA 25 (Agerpres). — Boyd, în legătură cu situaţia -®o- NEW YORK 25 (Agerpres).
cum relatează ziarul mexican în ţară sînt 100.000 de familii Guvernatorul britanic al Cipru creată în urma respingerii de — Agenţia United Press Inter
„Excelsior“, acest război, care care nu au nici unde locui, nici lui, Hugh Foot, a sosit la Lon către Grecia şi Turcia a planu Poporul francez luptă pentru national relatează că la 24 iu
continuă de aproximativ zece pămint, nici cu ce se hrăni. dra, unde va avea o serie de lui britanic cu privire Ia Cipru. nie la centrul de experienţe de
Tni, ia forma unei revoluţii so Mulţi dintre membrii acestor fa întrevederi urgente cu primul mi Aceste întrevederi vor preceda apărarea libertăţilor democratice la Gap Ganaveral (S.U.A.), s a
ciale „împotriva plutocraţiei, o- milii sînt bolnavi şi nu primesc nistru Mac Millan, cu ministrul dezbaterile din Camera Comu efectuat o nouă experienţă cu
ligarhiei şi castelor, care timp nici un fel de ajutor. Unica re de Externe, Selwyn Lloyd şi cu nelor cu privire la Cipru, care PARIS 25 (Agerpres). — acestui comitet care îşi propune racheta „Polaris” avînd o rază
de veacuri au dominat în ţară“. zolvare a problemei pentru ministrul coloniilor, Lennox au loo la 26 iunie. Ziarul „Liberation“ anunţă eă zi să lupte pentru a zădărnici ori de acţiune presupusă de 1500
aceşti oameni, subliniază revis lele trecute s-a constituit la Pa ce încercare a rebelilor de a dis mile. Agenţia arată că „după
Autorităţile au aruncat împo ta, constă în a li se da pămînt Dezbaterile din parlamentul ris un „comitet de acţiune şi de truge instituţiile democratice, cum era şi stabilit” racheta s-a
şi unelte pentru prelucrarea lui. grec în problema Ciprului apărare republicană a cinema pentru a concentra toate forţele înălţat în aer şi după 25 de se
triva ţăranilor răsculaţi o ar Totuşi, în loo de aceasta, auto tografului şi spectacolului”, din acestor categorii de oameni ai cunde s-a sfărîmat în bucăţi.
rităţile au organizat împotriva care fac parte autori, regizori, Rămăşiţele au căzut în Oceanul
mată cu un efectiv de 100.000 lor mari operaţiuni militare. actori, tehnicieni, muncitori, cri muncii, intelectuale şi manuale Atlantic la o depărtare de 5 mi
tici etc. le de locul lansării.
de oameni. Potrivit datelor ofi în slujba republicii, pentru apă
Biroul provizoriu al acestui
ciale, în cursul războiului civil comitet a publicat un buletin în rarea libertăţilor democratice,
care sînt prezentate obiectivele
Creşte furia popoarelor sud-americane ATENA 25 (Agerpres). — Ciprului ne-a provocat răni care pentru dezvoltarea artei fran
Marţi seara au început în par nu se vor cicatriza uşor. Călcînd
îîimpotriva imperialismului S. LJ. A. lamentul grec dezbaterile asu în picioare tratatul de la Laus- ceze.
pra problemei Ciprului. Deschi- anne şi ignorînd toate principii
zind aceste dezbateri, ministrul le morale ale O.N.U. şi ale drep
NEW YORK 25 (Agerpres). Autorul constată cu nelinişte de Externe grec, Averoff, a în turilor omului, Marea Britanie Note si comentarii
— Ziarul „New York World Te- nu vrea să ţină sema de voin
legram and Sun“ a publicat un că în ţările latino-amemane ca fierat planul britanic cu privi ţa marii majorităţi a populaţiei
articol al corespondentului său greceşti din Cipru. Grecia nu
din Rio de Janeiro, Charles Lu- pătă amploare mişcarea pentru re la Cipru, subliniind între al- va permite continuarea vanda-
cy, întitulat': „Ţările din Ame lismelor împotriva grecilor din
rica Latină clocotesc de indigna lărgirea relaţiilor economice cu I tele: „Neînţelegerea de care ne Cipru“. Concurenţă
re“. Lucy atrage atenţia asupra
sentimentelor antiamericane ca ţările lagărului socialist. l izbim în legătură cu problema In continuare, Averoff a de Dulles îi place să ridice spre al no eminenţa cenuşie a capitalului hitle-
re „pun astăzi S.U.A. in faţa clarat că pentru guvernul grec
celei mai mari crize în relaţiile singura soluţie realistă a pro Oltimele ştiri ne informează cu uălea cer mai ales „profundul" demo rist, nu are nevoie de prea multe
cu ţările din America Latină. blemei Ciprului este recunoaşte
După 6 săptămîni de la vizita ¦®®- rea dreptului la autodetermina regularitate despre o întrecere acer cratism al regimului lui Ngo Dinh prezentări. Titlurile de preşedinte al
lui Richard Nixon, o analiză lu rea poporului cipriot. Marea
cidă a evenimentelor arată că înrăutăţirea situaţiei economice Britanie, a declarat ministrul bă ce se duce intre New-York şi Diem din Vietnamul de sud. In acest băncii Reichului german şi ministru
cele ce s-au petrecut la Cara de Externe grec, trebuie să ducă
cas şi Lima — precum şi peri tratative cu arhiepiscopul Londra. De dala aceasta nu e vorba „profund" democratism bineînţeles că al Economiei în Germania hitleristă
colul unor evenimente asemănă Makarios, singurul reprezentant
toare în alte ţări — nu au fost a ţărilor din America Latină al poporului cipriot. „Dacă con de o obişnuită dispută între capita înglobează libertăţile cetăţeneşti, li sint cărţi de vizită edificatoare. Ajuns
un simplu incident pe arena re trapropunerile noastre la pla
laţiilor pan americane“. Lucy nul britanic nu vor fi- acceptate lul Ciiy-ului sau Wallstretiilui, Lup bertatea presei etc. Chiar despre ul mare criminal de război, eminenţa sa
vom continua lupta şi vom face ta se desfăşoară pentru iniiietate, de
serié că „furia împotriva noa NEW YORK 25 (Agerpres). să scadă în ultimii zece ani cu apel la Adunarea Generală tima vrem să vorbim. Nu de altce Schacht nu şi-a pierdut cumpătul
— Consiliul economic şi social O.N.U. Guvernul grec nu este
stră este nutrită nu numai de al O.N.U. a dat publicităţii date 15 la sută. dispus să accepte hotărîri care neinvidiat, in domeniul crimelor, delic va dar domnul Dulles si-ar putea nici în apartamentul unei închisori
cu privire la situaţia economică Vorbind despre perspectivele nu corespund năzuinţelor popo telor, şi altor fapte asemănătoare. Presa
grupurile extremiste, ci de în a ţărilor din America Latină în rului cipriot“. londoneză a publicat un document care împrospăta vocabularul şi cu alte cu engleze ce-i era rezervat pentru mulţi
anul 1957. Din aceste date re anului 1958, Consiliul economic
tregul popor“. zultă că situaţia economică a a- şi social al O.N.U. arată că du In cadrul dezbaterilor au luat vinte mai adecvate situaţiei de fapt. ani. In liniştea ce-i fusese asigurată,
cestor ţări se înrăutăţeşte. @o- pă toate probabilităţile, înrăută cuvîntul reprezentanţii tuturor
Referindu-se la condiţii le de merţul lor exterior se caracteri ţirea situaţiei economice a ţărilor partidelor politice, care au con atestă această întrecere, emanat de lală faptele. Ziarul Cong Nham din Hjalmar gîndea, primea vizite, dădea
zează prin reducerea exportului din America Latină va continua. damnat în unanimitate planul
trai din America Latină, Lucy şi scăderea preţurilor la princi britanic cu privire la Cipru. Toţi Ia cea mai competentă instituţie în Saigon a publicat recent un reportaj sfaturi. Singurul său regret era că
palele produse de export. In acelaşi timp se subliniază materie: poliţia. Documentul sublinia despre muncitorii agricoli şi ţăranii nu-şi putea pune oficial în valoare
scrie : „Milioane de oameni tră o sporire a afluxului de investi deputaţii care au luat cuvîntul au săraci sud-vietnamezi. Viaţa de mi „capacitatea" sa dovedită in aiiţia
Cauza principală a acestei si ţii de capital străin -în industria reproşat Marii Britanii fapti.il că ză că in primele 4 luni ale anului zerie a acestora era descrisă cu au ani sub stăpinirea lui Hitler. Intr-o
iese în mizerie, desculţi şi dez tuaţii este declinul economic al acestor ţări, ceea ce duce la în- pregăteşte'o împărţire a Cipru z i . insă porţile închisorii au fost des
S.U.A., reducerea considerabilă feudarea continuă a ţărilor slab lui, că violează tratatele inter 1958 numărul delictelor a crescut cu
brăcaţi, în condiţii care sînt o de către S.U.A. a achiziţiilor de dezvoltate din America Latină naţionale şi că aţîţă pe turci îm
aşa numite materii prime „stra faţă de monopolurile străine. potriva grecilor. peste 15 la sută în comparaţie cu tenticitate. Reportajul amintit a avut chise şi Hjalmar şi-a luat zborul. De
parodie a demnităţii umane. In tegice“, vînzarea de către S.U.A.
şi Anglia a surplusurilor lor de Producţia industrială a ţări perioada corespunzătoare a anului fostul expert financiar al lui Hitler
multe ţări din America de sud materii prime precum şi desfa lor din America Latină scade aveau doar nevoie actualele căpetenii
continuu. Din toate ramurile in trecut şi cu 40 la sută in comparaţie darul să şocheze căpeteniile lai Ngo de la Bonn. Acum, Schact elaborea
clasele mijlocii reprezintă o pă cerea de către S.U.A. a „surplu dustriei extractive numai în in Dinh Diem. Şi pentru ca asemenea ză planuri economice, planul penetra
dustria petroliferă nu s-a cons nu aceleaşi luni ale anului 1956. Din reportaje să nu mai apară, au sus ţiei economice a R. F. Germane în
tură infimă care desparte crem surilor lor agricole“ în America tatat o scădere a veniturilor ianuarie şi pînă în aprilie a.c., remar pendai ziarul, iar directorul său a fost
deoarece în acest seGtor a fost
societăţii de masele înfometate", Latină. Toate acestea au făcut îndreptată masă principală a că documentul, aii fost înregistrate
investiţiilor de capital făcute de
ca cota parte a ţărilor din Ame ţările capitaliste, şi în primul 49.935 delicte. aruncai în închisoare. alte ţări şi alte numeroase planuri
rica Latină din importul S.U.A.
rînd de S.U.A. Concurenţă na "glumă t Anglo-sâ- şi plănuleţe.
Cu alte cuvinte, şi-a găsit un cimp
xonii sini în acest domeniu la înăl Comentariile sînl inutile. Doar Ca-
rdgiale ar mai etvea ceva de adău de activitate aidoma celui întrerupt
ţime, ¦>¦•••¦ gat cu ale tui proverbiale cuvinte: vremelnic de gratiile închisorii. Ade- )U
„Libertate“ „Curat libertate coane..." natier l-a plasat la loc de cinste în.
Proslăvirea libertăţii în vocabulă- La loc de cinste erarhia alitor hitlerişti din unturajiu
său.
. . ) r* i ¦_ .
rin domnului Dulles este des îriţţt*
nită. Cind se referă la Asia, domnului Pjrspnalitaîea lui Hjalmar Schacht, T. O.
ţi l'd m îâb^aţig ?láífclul |ţr . 6 Martie nr. 0, 'je îel.m ’: 138-189. Taxa plătită în numerar conform aprobări! Direcţiunii Generale P.1,I.R. nr. 230 320 din 6 noiembrie 1«*% Pntîcrrafică -1 Mai* nn\/A
