Page 89 - 1958-06

v m c m iR r rmr rcrxfE ŢĂRILE UNIŢf-VĂ!

Anul Vineri 27 iunie 1958 4 pagini 20 bani

In vederea asigurării fur­ 4 A ÎNCEPUT Sosirea în Capitală

nalelor cu minereul fieros ne­ încălzirea la primul a ministrului Uniunii Birmane
cesar elaborării fontei, la
Combinatul siderurgic Hune­ cuptor adine de la în tara noastră
doara a. fost construită fa­
brica de aglomerare a mine­ laminorul Bluming La 25 Iunie a sosit la Bucu­ neasa, Maha Thray Sithu U
reurilor. reşti Maha Thray Sithu U Kyin, Kyin a fost întîmpiţiat de I. Mo-
26 iunie. Şantierul laminoru­ trimis extraordinar şi ministru ruzi, directorul protocolului Mi­
IN CLIŞEU : aspect de an­ lui Bluming s-a trezit la viată plenipotenţiar al Uniunii Bir­ nisterului Afacerilor Externe.
mai devreme ca de obicei. Echi­ mane în R.P. Romînă.
samblu al fabricii. pele de muncitori şi tehnicieni (Agerpres).
de la cuptoarele adinei trăiesc La sosire, pe aeroportul Bă-
Sfrîngerea recoltei m i REPEDE, BON, ECONOMIC clipe de emoţie. Peste cîteva ore
vor trece un nou exam en: a- ------e=:0=
a început prinderea focului pentru încăl­
Aplicarea metodei Orlov — O delegaţie de femei din Japonia
IA JELED1NŢ8 zirea primului cuptor adine. Se
mftsurâ sigură ic creştere o rartiisiciiiailisi fac ultimele probe, ultimele ve­ ne vizitează ţara
Membrii gospodăriei agricole colec­ rificări la instalaţia, de ardere
tive „Infrălirea“ din satul Jeledinţi, în c o n s t r u c ţ i i şi la aparatajul cabinei de co­ Zilele acestea a sosit în Ca­ din regiunea Osaka, Misa O Ta-
raionul Orăştie, s-au pregătit temeinic mandă. Totul e gala. De la o pitală o delegaţie de femei din dakuma, preşedinta Congresului
pentru strîngerea recoltei de păioase Valoroasa iniţiativă a construc­ plicată pe şantierul pe care-1 stă preţioasă metodă, media zil­ vreme încep să sosească pe plat­ Japonia, care Ia invitaţia Con­ naţional al soţiilor de mineri din
din acest a n ; recolta se anunţă torilor de locuinţe din Hunedoa­ conduceţi ? nică a volumului de zidărie e- forma cuptoarelor conducători siliului Naţional al femeilor din Japonia, şi Shigeko Ishimura,
a fi destul de bogată. Cînd orzul a ra, s-a născut pe baza unui stu­ xeoutată depăşeşte 110-120 de la Combinatul siderurgic, de R.P. Romînă face o vizită în ţara activistă a Consiliului general
dat în pîrgă, colectiviştii au fost pri­ diu în prealabil, a experienţei RĂSP.UNS : Metoda „Orlov“, m.c. E olar că in felul a- la întreprinderile de construcţie noastră. al sindicatelor din Japonia.
mii care au ieşit la recoltat. In prima acumulată luni de-a rîndul şi a după cum aminteam şi mai îna­ cesta, timpul de execuţie a unui şi montaj, muncitori şi tehni­
zi de seceriş ei au 'strins recolta de condiţiilor favorabile ce s-au inte, este o metodă de mare bloG (blocurile noastre sînt de cieni din halele laminorului Blu­ Din delegaţie fac parte : Kinu Delegaţia de femei' din Japo­
pe 4 ha. din Cele 10 ha. însămînţate randament. Esenţa ei constă în ming, precum şi oameni care vor Suzuki, membră a Federaţiei a- nia a făcut pînă acum vizite la
CU orz. lua în primire cuptorul. sociaţiilor femeilor japoneze, di­

LA GEOAGiU creat pe şantierele de construc­ a efectua un volum mare de lu­ cîte 22 apartamente), se reduce Orele 9,55. Un muncitor des­ rector executiv a! Consiliului îm­ Consiliul Naţional al femeilor
ţii, în urma aplicării şi extin­ la aproape jumătate, scade con­ toinic sloboade gazul metan de potriva bombei atomice şi cu din R.P. Romînă şl Ia Consiliul
GEOAGIU (de Ia subredacţia noa­ derii metodelor avansate de lu­ crări cu personal calificat siderabil preţul de cost şi creşte la vana de închidere. S-a aprins hidrogen din oraşul Azumachd, Central al Sindicatelor, în în­
stră voluntară). In ziua de 25 iunie, cru. Pe şantierul B 1 al Trus­ redus la minimum. La noi calitatea lucrărilor, întrucît, bri­ un chibrit, iar flăcările au cu­ regiunea Tokio, Toko iguchî, treprinderi industriale şî la insti­
ţăranii muncitori cu gospodărie indivi­ tului 4 construcţii, de unde a pe şantier, echipele de zidari găzile de muncitori fiind retri­ prins ca un fulger arzătorul pro­ şefa secţiei femei a Consiliului tuţii social-culturale din Capi­
duală din comuna Geoagiu, care au pornit iniţiativa, se aplică de sînt compuse dintr-un muncitor buite în acord global, se stră­ vizoriu al cuptorului. Adevăra­ general al sindicatelor japoneze tală. (Agerpres).
semănături de orz, au pornit la strîn- către majoritatea brigăzilor, me­ cu calificare superioară şi doi duiesc ca odată cu creşterea ran­ tul „botez“ al focului a început
ajutori. Unul dintre ajutori în­

gerea recoltei. Cei care au strins pri­ toda avansată de zidărie. „Or­ tinde mortarul pe zid, altul dă damentului, să execute şi con­ la cuptorul nr. 2 de la primul

mele spice de orz, au fost Petre Trif, lov“. Pentru a cunoaşte amă­ cărămida la mîna zidarului prin­ strucţii cit mai bune. grup de cuptoare adinei. Echipe­ Inîre 16—19 ociombne la Bucureşti

un bun gospodar din sat, şi Măriţi nunte în legătură cu acest fapt, cipal, iar acesta din urmă exe­ Iniţiatorul valoroasei întreceri le de muncitori şi maiştri cupto-

Marg. Alunea pentru strîngerea recol­ un redactor al ziarului nostru, cută lucrarea de zidărie. In fe­ pornită pe şantierul nosiru, şe­ rari şi-au luat în primire misiu­ doua conferinfă sindicală mondială
tei de orz continuă cu rezultate bune. a solicitat tovarăşului inginer lul acesta, în loc de 3-4 zidari ful de brigadă Andrei Weber, nea. De astăzi înainte ei vor ve­

PETRU DUDAŞ Ştefan Fira, şeful şantierului, un cu calificare superioară, noi fo; a realizat în zilele de 20 şi 21 ghea, clipă de clipă Ungă cup­ a muncitorilor agricoli şi forestieri
corespondent
interviu. losim un zidar ou califica­ iunie, 47,700 m.c. de zidărie. A- toarele adinei. La orele 15 tină-

Dăm mai jos întrebările şi re superioară şi 2 ajutori. ceasta înseamnă că numai în a- rul Vasile Fleşer măsoară tem­ Anul acesta, între 16 şi 19 oc­ fi prezentat de asemenea un ra­
port privind unitatea oamenilor
Colectivişti răspunsurile primite. Am confecţionat din lemn, şa­ ceste două zile, brigada sa a peratura. Patruzeci de grade muncii de pe plantaţii în lupt.?,
ÎNTREBARE : Care au fost bloane pentru ferestre' şi uşi, economisit 240 ore de muncă, Oelsius. Mai e mult pină la 1350 tombrie, va avea loc la Bucu­ împotriva dominaţiei monopolu­
condiţiile create, care au favori­ şi colţare tip „Şircov”. In felul adică a redus timpul de execu­ de grade, iar normele stabilite reşti cea de a doua Conferinţă rilor străine, pentru indepen­
harnici zat aplicarea cu succes a meto­ acesta, nu mai este necesară fo­ ţie la aproape jumătate. Şi ce­ trebuie respectate cu stricte­ sindicală mondială a muncito­ denţa naţională, pentru cuceri­
dei de zidire „Orlov” pe şantie­ losirea atît de des a firului cu lelalte brigăzi au obţinut randa­ ţe. /Intre timp e necesar să se rilor agricoli şi forestieri. Se­ rea şi lărgirea drepturilor lor
siunea Biroului executiv al IJ- economice şi sociale, pentru li­
După cum se prezintă situa rul B 1 ? plumb, care răpea de asemenea’ mente asemănătoare. De pildă, schimbe arzătorul provizoriu cu niunii internaţionale a sindica­ bertate şi progres. Totodată vor
fia lucrărilor agricole în gospo brigada lui Schimschik Malfred, arzătorul principal şi mai sint telor muncitorilor agricoli şi fo­ fi alese noile organe de condu­
daria agricolă colectivă din Pri RASP.DNŞ i Şantierul B 1. mult timp. a executat în aceleaşi zile, 36,800 o serie de probleme de pus Ia restieri, care a avut loc la Pra- cere ale Uniunii internaţionale
>caz, se poate afirma că membrii m.c. zidărie, iar cea a lui Con­ punct. Cuptorul care a primit ga, a adoptat tezele conferinţei a sindicatelor muncitorilor agri­
acestei gospodării-,sint- oameni este cel mai tînăr şantier de Noi am organizat astfel mun­ stantin Dumitraşcu 30,120 m.c. „botezul" focului, la fel ca toa­ şi ordinea de zi. La conferinţă coli şi forestieri.
harnici. Participînd în număr zidărie. te celelalte cuptoare adinei e se va discuta raportul asupra
mare la lucru, cu toate greută­ construcţii de locuinţe din Hu­ ca de aprovizionare, îneît foarte construit după ultima tehnică. El Comitetul Central al sindica­
ţile din acest an, ei au reuşit Gred că aceste exemple sînt se, încălzeşte cu gaz metan, ma­ activităţii Uniunii pentru întări­ telor muncitorilor din agricul­
să strîngă şi transporte în scurt nedoara. Experienţa acumulată rar se mai întîmplă ca zidarii destul de edificatoare asupra e- nevrarea operaţiunilor e in ge­ tură şi silvicultură a R.P. Ro-
timp în şoproane 130.000 kg. ficacităţii organizării muncii du­ neral automată, iar reglarea rea unităţii oamenilor muncii în mîne a întocmit un plan de mă­
trifoi-fîn de pe suprafaţa de în anii trecuţi, pe celelalte şan­ ’ să ’ducă lipsă de cărămidă. In pă metoda „Orlov“ şi ne dă temperaturii se face cu ajutorul suri pentru întîmpinarea confe­
34 ha. şi s^.eiectueze trei praşi- convingerea că angajamentele unui potenţiometru electronic. lupta pentru îmbunătăţirea sa­ rinţei. (Agerpres).
le la culturile de cartofi şi floa- tiere, a făcut ca de la început, această "direcţie, construirea li­
rea-soarelui pe 14 ha. pe care ni le-am luat de a reduce Peste citeva zile începe încăl­ lariilor şi a asigurărilor sociale, In cadrul celui • de al 111-lea
noul şantier să pornească bine. niei decovil de ia depozit pe timpul de execuţie şi preţul de zirea la celălalt cuptor de la pentru drepturi sindicale şi pen­ festival raional din Sebeş a fost
In anul trecut, colectiviştii cost ăl construcţiilor şi de-a îm­ grupul nr. 1 de cuptoare adinei. prezentată şi parada portului şi
din Pricaz au fost aceia care au •In primul rînd, o deosebită a- şantier, ne-a fost de un real fo­ bunătăţi calitatea lucrărilor, le tru îmbunătăţirea condiţiilor de obiceiurilor acestui raion.
vom îndeplini întocmai. S. GORJANU viaţă la sate, pentru dezarmare
tenţie s-a dat lucrărilor de or­ los. De asemenea, am introdus IN CLIŞEU: port bătrlnesc din
şi pace în lumea întreagă. Va comuna Jina.
ganizare. Construcţia blocuri­ ca regulă, ca în schimbul II să

lor a început eşalonat, în lanţ, se facă numai montările ’de pre­

astfel că forţele de muncă şi fabricate şi să se facă aprovi­

utilajul sînt folosite raţional, fă- zionarea cu cărămidă necesară

cîndu-se mari economii de timp. în ziua următoare.

Lucrînd în lanţ, noi folosim o ÎNTREBARE: După cîte se

macara turn pentru deservirea vede, organizarea muncii pe şan­
obţinut cea mai mare produc­ lucrărilor la trei blocuri de-oda- tierul dvs. stă pe primul plan.
ţie de porumb din regiune de pe SMieira tineretului din «nul Sebe;
suprafaţa de 10 ha. cultivată cu tă. Desigur că şi rezultatele sînt
porumb hibrid. In dorinţa de a Organizînd munca în lanţ in­ frumoase. Ne-aţi putea spune
cîteva ?
realiza şi în acest an recolte tre blocuri şi la fiecare bloc in­
sporite de porumb la ha. ei s-2U
străduit să asigure plantelor ce­ tre păsuri, am creat condiţii din­ RĂSPUNS : Un singur fapt Orice călător care a intrat populare. Alături de artiştii a- La festival au participat for­
tre cele mai bune aplicării me­ este edificator. Dacă înainte, în Sebeş în zilele de 21 şi 22 matori, la sărbătoarea tineretu­ maţiile de cor de la fabricile
cînd munca nu se desfăşura în
le mai bune condiţii de vegeta­ todei „Orlov“, metodă de mare lanţ şi brigăzile nu aplicau me­
ţie. Pină acum ei au executat randament. iunie a fost atras de aspectul lui din raionul Sebeş partici­ „1 Mai" Petreşti, „Simion Băr-

praşila Il-a pe 30 ha., din care todă „Orlov”, pe şantier se exe­ sărbătoresc al oraşului. Peste pă, alături de tinerii sportivi nufiu" Sebeş, ale căminelor

ÎNTREBARE: In ce constă cutau în medie 40 m.c. zidă­ tot, în întregul oraş, — în cin­ şi oamenii muncii din oraşul culturale din Apoldp. de Jos,
20 ha. s-au prăşit şi a treia oa­ metoda „Orlov“ şi cum este a- rie, acum, cînd se aplică acea­
stea celui' de al IlI-lea festival Sebeş. După salutul adus par­ Săşciori, Draşov, echipele de
ră. al tinerelului — erau arborate ticipanţilor de către preşedinte­ dansuri din Sîngâtin, Dobîrca,
Ion Joja II, Nicolae Crăciun,
drapele, lozinci, covoare, flutu­ le sfatului popular raional, to­ Clinic, Ludoş, Săşciori, Sebe-
Ion Şerban, Octavian Flerţa, A-
na Popa .Olimpia Hanciu şi Excursii şcolareinstructiveraşi de diferite culori. varăşul Dan, se face un scurt şel, Secăşel, etc., brigăzile ar­

Domoica Dănilaş s-au dovedit a 22 Iunie, prima zi de vară bilanţ al activităţii tineretului tistice de agitaţie de la cămi­

fi. cei mai harnici colectivişti, Conducerile şcolilor elementa­ In fine, o ultimă excursie, în a anului, cu cerul ei senin, în­ din raion, de către tovarăşul nul cultural din Petreşti, fa­

participînd zi de zi la strîngerea re din satele Glod, Cib-sat şi Cib-sat, a avut. loc la „Muzeul sufleţeşte şi mai mult pe tinerii Dreghici Nicolae, prim-secretar brica „Sebeşul“, echipele de

furajelor şi la prăşitul culturi­ Gib-Chei, raionul Alba, au pro­ moţesc Sabin Olea“, unde au adunaţi la centrul de raion, al Comitetului raional U.T.M., fluieraşi de la Jina şi Şugag,

lor. gramat în comun excursii cu e- fost expuse in faţa elevilor scur­ din majoritatea satelor, pen­ care scoate în evidenţă că cel cit şi fanfarele casei de cultură

Paralel cu lucrările de întreţi­ levii, pentru vizitarea celor mai te date privind comuna primiti­ tru a se întrece în cîntece şi de al IlI-lea festival a prilejuit din Sebeş, căminelor culturale

nere a culturilor, consiliul de vă, sclavagismul, orinduirea feu­ jocuri, în porturi şi obiceiuri. o mobilizare mai ’mare a tine­ din Gîrbova şi Petreşti.
conducere al gospodăriei s-a în­ dală. Ca încheiere, li s-a vorbit
grijit şi de pregătirile pentru interesante obiective din cele excursioniştilor despre „Revolu­ In parcul oraşului, la cinema­ retului la realizarea şi depăşi­ Printre echipele fruntaşe la
campania de recoltare a cereale­ trei sate amintite. ţia de la 1848 în Transilvania“. tograful de vară şi la casa ra­ rea planului de producţie în cel de al 111-lea festival raional
lor. Intrucît majoritatea cereale­ ională de cultură, totul este întreprinderi, la obţinerea de din Sebeş se enumeră corurile
lor se vor secera de către meca­ Astfel, în prima zi, elevii s-au Scopul urmărit prin organiza­ pregătit pentru întîmpinarea recolte bogate, cit şi în. alte din Petreşti şi Săşciori, echipe­
nizatorii de la S.M.T., s-a acor­ întâlnit in satul Glod, unde în­ rea celor trei excursii a fost rea­ acţiuni obşteşti. le de dansuri de la Sîngătin şi
dat mai multă atenţie mijloace­ văţătorul Ioan Bobita le-a vor­ lizat în întregime, elevii acumu- celor mai bune formaţii artis­ Dobîrca, fluieraşii din Jina şi
lor de transport. Astfel, s-au bit despre „Satul, comuna şi lind un nou bagaj de cunoştin­ tice ale tineretului. Pe cele 'două estrade s-au Şugag, brigada artistică de a-
reparat şi pus la punct carele, vecinii noştri“, iar învăţătoarea ţe. O. VALER perindat pină seara programe­ gitaiie de la fabrica „Sebeşul",
Olivia Guş a prezentat lecţia La tribuna din faţa casei ra­ precum şi soliştii căminelor
căruţele, rutierul şi remorca, iar practică „Orientarea“. corespondent ionale de cultură s-au adunat le artistice, iar ae stadionul o- culturale din Săşciori, Sîngătin,
camionul, care se găseşte în pre­ coloane de tineri cu fanfare, raşului s-au desfăşurat mani­ şi Miercurea.
A doua zi, in satul Cib-Chei, •f t t ( drapele, lozinci ,în minunate­
învăţătorul Lazar Bujac le-a festările sportive.
¦ le lor costume naţionale şi

zent în reparaţie, se va termina vorbit elevilor despre formarea Odată cu lăsarea serii, sute

pină la începerea transporturi­ izvoarelor, afluenţi, aluviuni, de cetăţeni s-au îndreptat spre

lor. Pentru buna desfăşurare a formarea peşterilor şi a cheilor parcul oraşului, unde s-a orga­

secerişului şi treierişului s-a în­ între stînoile de calcar, folosin- nizat un foc de tabără, jocuri

tocmit un plan de acţiune, stabi- du-se în expunerea sa de varia­ Cu ocazia celui de artificii, plimbări, cu bărcile
tele şi interesantele forme de te­ pe lac şi serbarea cimpeneas-
lindu-se şi cele două echipe de ren şi eroziunile curioase exis­ de al II l-le a festi­ că, iar la casa raională de cul­
colectivişti care vor lucra la ba­ val raional din tură a avut loc carnavalul co­
toză. tente prin împrejurimile satului.
Sebeş fluieraşii din piilor.
----------- ------------- — -©o---------------------------- -
Jina s-au dovedit şi La buna reuşită a festivalu­

Fabrica „11 Iunie“ Orăştie de data aceasta lui din Sebeş au contribuit in La parada portului şi obiceiului,
a depăşit planul semestrial neîntrecuţi maeştri mod deosebit măsurile organi­ un deosebit succes au obţinut tine­
zatorice luate de Comitetul ra­ rii saşi din comuna Cilnic, piezen-
Muncitorii, tehnicienii, ingi nerii şi funcţionarii fabricii de ai fluierului. ional de partid, Comitetul raio­ tînd tradiţionalele veşminte şi po­
cherestea „11 Iunie“ Drăştie depunînd eforturi susţinute, la da­ IM CLIŞEU: for­ nal U.T.M. şi sfatul popular ra­ doabe purtate la nuntă.
ta de 23 iunie a.c., au îndeplinit planul de producţie la toate) ional.
sortimentele pe semestrul I dî nd patriei peste plan 620 m.c. maţia fluieraşilor
cherestea de calitate. \ Festivalul din Sebeş a con­
din Jina. stituit intr-adevăr o sărbătoa­
Acest frumos succes obţin ut de către colectivul fabricii de
cherestea „11 iunie“ din Orăştie, se datoreşte muncii politice re a veseliei, a prieteniei şi a
dusă de către organizaţia de partid, precum şi bunei organizări entuziasmului tineresc.

V. MUREŞAN

corespondent

ă muncii,