Page 9 - 1958-06

!unecoe
j !Anul X Nr. 1076
II ^ H J N A N i A II
Minerii fiii U lii
3.314 tone ciriatte
T Pentru a cincea oară în acest
an, minerii Văii Jiului au ra­
portat partidului şi guvernului
un nou succes al muncii lor. In
luna mai, din abatajele mine­
lor Văii Jiului au fost extrase
3.514 tone cărbune peste preve­
derile planului.
Prin aceasta, cantitatea de
cărbune extrasă peste plan de
la începutul anului pe Valea
Jiului se ridică la 56.632 tone.
In fruntea întrecerii socialiste
pe bazin s-au situat şi de data
aceasta minerii din Uricani,
care numai în luna mai au dat
peste plan 2.850 tone cărbune.
Ei sînt urmaţi de colectivele
minei Petrila cu 1.529 tone căr­
Noi pretendenţi la obţinerea
titlului „CASCA DE AUR“
La 1 Mai, cind minerii sec­ Daeă cei din Petrila şi-au în­
torului II de la mina Petrila deplinit planul pe luna mai in
au demonstrat purtind mindri proporţie de 118,9 la sută, co­
„Casca de aur a tehnicianului“, lectivul sectorului III Vulcan şi-.a
ceilalţi mineri au luat hotărî- depăşit planul cu 17,6 la sută,
rea să muncească mai bine pen­ cel al sectorului II Lupeni cu
tru a aduce in colectivul lor a- 19,8 la sută, iar minerii sec­
ceastă înaltă distincţie.
Lupta a pornit cu avînt in nit planul in proporţie de 121,5
toate abatajele minelor Văii Jiu­ la sută.
lui. Rezultatele cu care s-a în­ După cum se vede, şansele
cheiat luna mai la multe sectoa­ înclină spre Uricani. Deoarece
re miniere, arată că colectivul insă pînă la 23 August mai este
sectorului II Petrila are de acum destul timp, numai munca hotă-
pretendenţi de temut la titlul rită va decide pe adevăratul ciş-
său. tigător al titlului.
-8®-
ÎNTREŢINEREA c u l t u r il o r
asigură recolte bogate
Răsfoind o situaţie
statistică
Avîpd în vedere variaţiile multe şi
mari din primăvara acestui an, — ploi
dese la început şi apoi timp uscat, —
condiţiile în care trebuie făcute lu­
crările de întreţinerea culturilor ridică
în faţa lucrătorilor de pe ogoare pro­
bleme destul de grele. Se cunoaşte
faptul că lipsa umidităţii în sol îngre­
unează în mare măsură dezvoltarea nor­
mală a plantelor cerealiere, împiedică
efectuarea unor lucrări de calitate mai
ales la prăşit.
Lucrările de bază la întreţinerea cul­
turilor — aşa cum se cunoaşte de alt­
fel — sînt cele de plivit pentru păioa-
se şi prăşitul pentru porumb, cartofi
etc. Scopul acestor lucrări este acela
de a înlătura duşmanii plantelor, de a
crea condiţii prielnice pentru dezvol­
tarea culturilor respective.
Ce s-a făcut pînă acum? raioane cu aceleaşi posibilităţi.
In privinţa plivitului, acesta a fost
terminat. Cifra realizărilor indică 100
la sută. Colectiviştii, întovărăşiţii şi cei­ de zahăr, floarea soarelui au nevoie
lalţi ţărani muncitori au făcut această
lucrare la timp şi în condiţiile agro­
tehnice înaintate astfel asigurind încă
de pe acum recolte mari la hectar.
In efectuarea prăşitului indiferent ce
timp s-ar menţine — la noi s-a împă-
mîntenit un adevăr: „O praşilă face cît
o ploaie bună“. Lucrătorii ogoarelor
au verificat practic această zicală şi
au obţinut rezultate. Convlngîndu-se
de adevăr, cu toate că timpul nu a
fost prea prielnic, lucrătorii ogoarelor
au pornit din timp la praşila l-a pen­
tru culturile: sfeclă de zahăr, floarea-
- . HUNEDOARA, GOMB1NAT UU SIDERURGIC. VEDERE DIN FA ŢA A FURNALELOR 5 ŞI 6.
Miercuri 4 iunie 1958
bune peste plan şi minei Vulcan
cu 1.278 tone cărbune peste
plan. In luna trecută, toate ex­
ploatările Văii Jiului, cu excep­
ţia minei Aninoasa şi-au înde­
plinit şi depăşit sarcinile de
plan lunare. Gu toate greutăţile
întîmpinate, colectivele minelor
Lonea şi Lupeni au reuşit să-şi
depăşească planul.
Situaţia aceasta arată clar că
luptînd cu mai multă hotărîre
pentru lichidarea lipsurilor mai
ales în transporturi şi aprovi­
zionare, minerii Văii Jiului pot
să-şi îndeplinească angajamen­
tele luate în cinstea Zilei mine­
rului şi a zilei de 23 August.
torului I Uricani şi-au îndepli­
soarelui, cartofi şi porumb. Rezultatele
în această privinţă pînă acum sînt sa­
tisfăcătoare. Prăşitul I s-a realizat în
proporţie de 53,36 Ia sută pentru cul­
tura sfeclei de zahăr, 47,96 la sută,
pentru floarea-soarelui, 68,53 la sută,
pentru cultura cartofului şi 43,42 la
sută, pentru porumb. Aşa cum reiese de
aci cu toate că n-au fost condiţii, ca
în anul trecut, de pildă, totuşi s-au
obţinut rezultate. Se cuvine o menţiune
aparte pentru lucrătorii ogoarelor din
raioanele Alba, Haţeg şi Sebeş, oare
sînt cei mai înaintaţi, mai ales în pri­
vinţa întreţinerii culturilor de cartofi.
Şi în raionul Brad faţă de trecut s-au
realizat cifre destul de mari pînă în
prezent. Nu se poate spune însă că în
raioanele Sebeş şi Ilia, care au con­
diţii pentru efectuarea lucrărilor de
prăşit la porumb, la fel de bune, lucru­
rile stau tot atît de bine. Aici s-au
realizat cifre mai mici decît în alte
Ce trebuie făcut?
Alît porumbul cît şi cartofii, sfecla
de o bună îngrijire pentru a da re­
colte mari. Lucrările de îngrijire tre­
buie făcute la timp şi de calitate. Teh­
nicienii agronomi şi sfaturile populare,
îndrumaţi de către organizaţiile de
bază de partid, trebuie să se strădu­ însă, aveau nevoie de un grajd.
iască, să îndrume lucrătorii ogoarelor După ce s-au sfătuit asupra po­
pentru a folosi din plin timpul de lu­ sibilităţilor, au hotărît să por­
cru aşa cum este el, avînd în vedere nească la lucru. Printre ei s-au
că orice întîrziere costă scump mai ales găsit şi unii care se pricepeau
acum cînd începe şi recoltarea fura­ la zidărie. Şi, iată, la numai cî-
jelor, încep şi pregătirile pentru des­ teva săptămîni după constătui-
făşurarea campaniei de vară.
"T** 1 pe acum, „constructorii“ din co­
PROLETARI DIN TÓATE TARILE ONIŢI-VĂ!
J4 pagini 20 bani
*8-**>••»*•#• «Í•»**
Din Coşlariu, trenul intră in curbă aceste calupuri, formirtd o bordură
şi după ciţiva kilometri, opreşte in ceva mai ridicată decit calea !erată,
!aţa peronului gării Teiuş. Călătorii,, Şantier? Da. Tovarăşul Ioan Ghio­
cei mai mulţi bucuroşi că au ajuns reanu, secretarul organizaţiei de bază
la destinaţie, coboară repede, inghe- din staţie, ţine să spună mai multe:
suindu-se, gesticulind, vorbind cu voce
tare. Alţii insă, par plictisiţi, coboară — Toată, gara trece printr-o pe-
rioadă de înnoire. Acest mic şantier
!ară plăcere şi se îndreaptă spre biroul va ridica şi pietrui spaţiul dintre şi-
de informaţii. Aceştia din urmă, călă- nele de cate !erată, unde garează
toresc mai departe, şi cum mai au trenuri de persoane,, aşa că cei care
de aşteptat o oră, două, n-au nici coboară să nu trebuiască să sară de
un motiv să fie veseli. Forfota gării, pe ultima treaptă a scării vagonu-
ca ia orice sosire de tren, in citeva Lui. De aceea lucrează oamenii ăştia,
minute, d a tă întreaga gamă: De la de aceea descarcă pietriş, iar beto-
do de !os, trece niera lucrează în
prin sol, ajunge la 'continuu. In afară
do de sus şi apoi, de această lucrare,
coboară iar la do clădirea staţiei va
de jos. Şi cind to­ căpăta altă înfăţi­
tul s-a liniştit, cind şare. Se vor vopsi
peronul răsuflă uşurai de povara aii- din nou uşile şi ferestrele, pereţii
tor pantofi ce l-au călcâi, privirea că- vor căpăta o culoare mai deschisă,
lăţosului surprinde ceva neobişnuit Restaurantul esie de asemenea în re-
pentru o gară. Intr-o parte a pero- novare .Peste cîieva zile, călătorul va
nului, un autocamion basculant descar- ţi primit aici şi ospătat, ca intr-un to­
că pietriş, lnir-o altă parte, o beto- cal¦de lux. Chiar şi parcul din spatele
nieră rumegă liniştită pietriş ameste- gării esie in refacere. Se belonează
cat cu ciment şi apă. Ciţiva oameni, treptele de coborlre, se reamenajează
transportă cu roabele betonul de-a aleile. Intr-un cuvinl, peste tot in-,
lungul peronului. Mai departe, o gră- noire...
madă mare de piatră, în calupuri ;; Perorail se umple şi se goleşte me-
paralelipipede, aşteaptă parcă să fie reu de m t i dintre ei nu
cit mat repede consumată, pentru a nu. dau „?ci „ a{enfie micuiai şantier,
mai fi privită din toate părţile cu p a r oamenii lucrează, lucrează cu
m rare- .. mult suflet şi peste citeva zile, cind
total va fi gata, se vor mindri cu
De-a lungul unei şine de cale fe-
o treabă bună. Călătorii, cei absenţi
rată, doi oameni stau aplecaţi. Căi- la ce se petrece acum in gară, se
vor mira desigur, atunci cind vor
dura caniculară a soarelui le arde cobori din trenuri si vor vedea noua
spatele, dar ei nici nu se sinchisesc. 'inIN‘?are a staţiei,
In nişte cofraje mici, in care cei cu Frumos! Dar cind s-au făcut
roabele varsă betonul, ei aşează ca­
lupurile de piatră, le ciocănesc, le toate acestea ? I
măsoară din ochi, le aliniază. In ur­
ma lor, pe o porţiune de ciţiva zeci
de metri, betonul a şi prins zdravăn 4 PAUL RAZEŞU
Colectiviştii din oraşul Sebeş, gospodăriei colective din mar­
în urma consfătuirii pe ţară a ginea oraşului Sebeş, s-a des­
ţăranilor şi lucrătorilor din sec­ chis un nou şantier.
torul socialist al agriculturii,
Şanţurile pentru fundaţie se
au hotărit să creeze* o puternică adînceau cu fiecare1zi. Colecti­
fermă de vaci. Pentru aceasta viştii nu ştiau ce-i oboseala. In
timp- ce-,aici se tăcea fundaţia,
de la citeva sute de metri, co­
lectivişti c a : Luca Simion şi
Miciea Iulian, în irunte cu şo­
ferul Alexandru Popescu, tran­
sportau cărămida - plămădită şi
arsă la ţaţă locului. Gurînd au
intrat în lucru şi cei d o i'„zi­
dari“ — colectiviştii ' Zaharia
Gircoană şi Gheorghe Sibişan.
I rea de la Constanta, pe terenul
Ajutaţi de Matei Hiter, Nicoţae
Sibişan şi loan Răcean, au în­
ceput să ridice zidurile silozu-
lui-turn de lingă viitorul -grajd.
Zidurile au-fost ridicate re­
pede. Acum, silozul turn, cu o
capacitate de 15 vagoane, este
gata. Colectiviştii — temporarii
constructori — au început să
ridice şi zidurile grajdului care
va adăposti circa 100 de vaci.
Pînă în toamnă, acest grajd,
prevăzut cU toate cele necesare
îngrijirii în buhe condiţiuni a
animalelor, va fi gata. încă de
lectivă au tăcut tintina necesa­
ră atît pentru ridicarea construc­
ţiei, cît şi pentru' adăparea vi­
telor pe timp de iarnă.
Prin construirea acestui
grajd, gospodăria agricolă co­
lectivă „Drumul lui Lenin“ din
Sebeş face încă un pas pe dru­
mul indicat de consfătuirea de
Cîffţi în pagina 4-a
• Răspunsul primului ministru-
al Italiei la mesajul Lui N. 5.«
Hruşpiov. * Ridicarea nivelu­
• Opinia publică din S.U.A. cere<
încetarea experienţelor cu ar­
me nucleare.
® „Săptămîna păcii" in U.R.S.S.[
• R.A.S.S. Başkiră va depăşi. ¦
Anglia în producţia iruJ.ustriei.
chimice.
• In întîmpinarea Gongresului
de la Stockholm.
Un nou schimb se]
avîntă în galeriile j
subterane ale minei)
Lupeni. Mulţi dintrej
1cei ~pe care îi vedem în foto
, grafie, vor da desigur sutey
[de tone de cărbune peste plan.)
Deschiderea decadei
cuifurii republicilor
sovietice baltice,
la Deva
In seara zilei de 2 iunie a.c.,
la Teatrul de vară din oraşul
Deva a avut loc deschiderea fes­
tivă a Decadei culturii republi­
cilor sovietice baltice, în cadrul
căreia tov. Amalia Bistrianu,
secretară a Consiliului regional
A.R.L.U.S., a ţinut o conferinţă
pe această temă. In continuare,
s-a dat citire mesajului pe care
oamenii muncii din localitate
l-au trimis cu această ocazie
Sovietului local al oraşului El-
gava din R.S.S. Letonă. Prin­
tre altele, în acest mesaj se
spune: „Cetăţenii oraşului De­
va, întruniţi în festivitatea de
deschidere a Decadei culturii re­
publicilor sovietice baltice, vă
trimit un salut cald de priete­
nie şi admiraţie pentru realiză­
rile culturale, sociale şi econo­
mice obţinute în cei 18 ani de
la instaurarea puterii sovietice
şi integrarea republicii dvs. în
marea familie frăţească a po­
poarelor sovietice...“.
Apoi, cei peste 1000 de au­
ditori, adunaţi la Teatrul de va­
ră, cu această ocazie, au vizio­
nat un bogat program artistic.
Astfel de testivităţi au mai a-
vut loc şi în celelalte oraşe ale
regiunii noastre.
ia Constanţa — dezvoltarea
multilaterală a gospodăriilor co­
lective. R. B.
tOOOOOOOOOOO O O O O V W C 0 4 > 0 < .- Munte — leagăn al dacilor
Grădiştea de
Ţinutul Orăştie se aseamănă
unei cetăţi naturale, împrejmu­
ită, de înălţimi. Linia de demar­
caţie spre nord este trasată de
Mureş şi lanţul Apusenilor.
Cîmpie întinsă, bogată în.grîne,
presărată cu aşezări de gospo­
dari chibzuiţi. Spre miază-zj ţi­
nutul este stăvilit de munţi. Dar
munţii Orăştiei sînt domoli,
împăduriţi, iar pe văile lor se
înşiră satele care nu se deose­
besc prea mult de cele de la şes,
căci hărnicia omului de prin a-
ceste părţi le-a dat o înfăţişare
plăcută.
Ţinutul acesta şi-a păstrat un
caracter unitar în felul de trai,
în muncă şi în port. Faptul are
o semnificaţie istorică ancestra­
lă. Aceste însuşiri sînt transmi­
se de-a lungul vremii de către
creatorii şi purtătorii unei vechi
civilizaţii ce a înflorit pe aceste
meleaguri, pe culmile împădu­
rite.
Dacă străbaţi pe apa Gră-
diştei în sus, spre inima munte­
lui, peisajul minunat te lanne-
că. De o parte şi de alta se
înalţă muntele, cuprins între
Valea Albă şi Valea Godeanu-
lui. Lumina abia răzbate prin
fîşia de văzduh de deasupra.
In aceste locuri, pe unde odi­
nioară cu greu se putea răzbate,
astăzi un tren mic alunecă pe
O familie trainică —
! li iiS p m tie i viitoare
de divorţ dar cer
lui de viaţă, ma­ imperios ca ele,
terial şi cultural prin conţinutul lor,
al oamenilor mun­ MARIA MUREŞAN să fie temeinice.
cii din patria noas­ preşedinta Tribunalului popular
In orînduirea ba­
al oraşului Deva
tră, realizarea ega­ zată pe exploatare,
lităţii de drepturi între femei şi bărbaţi, unde relaţiile de familie aveau şi au
ocrotirea de către stat a mamei şi uu caracter formal, oglindirea lor In
copilului, au format baza făuririi unei legiuirile respective nu putea să fie
familii de tip nou, superior celei exis­ decit tot formală, iar căsătoria privită
tente în regimul burghezo-moşieresc. ca un contract cu clauze: clauzele
Familia nouă, leagă pe membrii ei desfacerii căsătoriei se refereau evi­
prin relaţii de afecţiune şi ataşament dent la neîndeplinirea acelor clauze
personal, care se concretizează prin sau la renunţarea părţilor la contract.
relaţii reciproce de ajutor materia! şi In condiţiile societăţii noastre, re­
moral. Formarea familiei prin căsă­ laţiile de familie au un caracter pro­
torie, ca şi dezvoltarea ei, nu se mai fund social şl moral, bărbatul şi fe­
întemeiază ca în trecut pe conside­ meia fiind datori să-şi acorde unul al­
raţii materiale egoiste, ci pe princi­ tuia sprijin moral şi material.
piile moralei socialiste. Numai o astfel Astfel fiind, apare evident că des­
de familie poate constitui celuia de facerea căsătoriei poate avea loc nu-
educaţie socialistă a oamenilor, nece­ maj atunci cînd unul din soţi sau am­
sară întăririi şi dezvoltării statului bii prin faptele lor repetate, constan­
nostru democrat-popular. Nurnai într-o te, — nu întîmplătoare, sporadice, —
astfel de familie se poate crea o at- creează condiţii care fac ca prietenia
mosferă prielnică unei influenţe bine- şi afecţiunea reciprocă să dispară.
făcătoare asupra formării. personalită­ Deci, simpla discordie dintre soţi
ţii copiilor, pentru a creşte din aceste sau alte cauze neesenţiale, temporare,
miădiţe luptători ai construcţiei so­ necaracteristice, atitudini de moment,
cialiste. trecătoare, necaracteristice concepţiei
La baza familiei stă căsătoria care ideologice şi morale ale aceluiaşi care
reprezintă o legătură trainică, înche^ le-a provocat, nu pot fi considerate
gată pentru întreaga viaţă a soţilor drept motive temeinice.
Desigur că principiul trăiniciei casă Renunfînd la sistemul, formalist
toriei, care interesează atît pe mem practicat îij trecut, articolul 38 al Co­
brii famliei nou formate, cît şi însăşi dului familiei a dat posibilitatea ju­
societatea, constituie regulă pentru decătorului să aprecieze în mod con­
marea majoritate a uniunilor conju­ cret temeinicia motivelor de la caz la
gale din orînduirea noastră. caz, spre a putea pronunţa o hotărîre
Totuşi, dacă după încheierea căsăto­ dreaptă, care să ţină seama de rea­
riei se constată că viaţa în comun a lităţile vieţii.
soţilor nu mâi este posibilă şi că în­ Evident complexitatea vieţii şi a fe­
cetarea raporturilor conjugale a cu­ nomenelor ei face în general imposi­
venit o necesitate, menţinerea mai de­ bilă statornicirea apriorică a tuturor
parte a căsătoriei nu mai are raţiune. faptelor, ce pot. constitui motive temei­
De aceea, legile statului democraf- nice ¦de divorţ. Acelaşi fapt, condiţio­
popular prevăd ¦posibilitatea, ca în a- nat de anumite împrejurări, poate s i
numite '‘condiţii, căsătoria să se desfa­ constituie o abatere gravă, cu conse­
că prin divorţ. cinţe trecătoare şi neesenţiale, ceea
ce, firesc, îndreptăţeşte pe judecătorul
Statul .nostru democrat-popular regie-
mentează problema desfacerii căsătoriei, respectiv să nu-I considere drept mo-
în mod diam etral'opus"vechiului 'siiiŢ- tiv temeinic de divorţ. De aceea, justa
tem, care enumără limitativ moli- apreciere a motivelor de divorţ,: nu se
vele de: divorţ. Codul familiei însă a-' poate face‘ decît de la -ca z la c.az, a-
cordă întreaga încredere instanţei, mă- ' nalizînd dialectica motivelor respective.
rind astfel răspunderea judecătordiui. .................................. :_______
Aceste criterii nu limitează motivele ' (Continuare în pag. 2-a)
'20OÖOJ.
La Şcoala populară de artă din Petroşani zeci de copii de virstă şco­
lară sau preşcolară, de tineri şi oame ni ai muncii In virstă, din diferite do­
menii de activitate — iubitori de a rtă — au posibilitatea să se dedice In
orele lor libere muzicii, teatrului, ba letului sau picturii.
IN CLIŞEU: Tlnăra Doina Mar cu, de meserie topografă, lulrid lecţii
de canto sub supravegherea şi îndrum area tovarăşei prof. Ileana Prosie.
^X>00<XXXX>00<><><XXX>''<XXX>CKX>0<X>0<X>vC<:<>OCKX><X><>00<XX><.
şine înguste, se opreşte în metri şi era pavat cu o dublă
„gări“, lasă vagoane, se încarcă incintă de blocuri şi stîlpi de an-
cu buşleni, apoi coboară şuie- dezit, apoi cu un al doilea cerc
rînd. O astfel de staţie poartă de stiipi de lemn, acesta închi-
denumirea de „Cetate”. In iaţa zînd o a treia' incintă de stijp':
ci se ridică dealul Grădiştei, un de lemn, în formă de potcoavă.
munte împădurit, care treamă- Un alt sanctuar, mai mic, are un
tă de troznetul buştenilor. In singur rind de stiipi de andezit.
secolul trecui pe aici cutreierau in aceste temple oficia marele
„căutătorii de comori“ care gă­ preot şi coborau cu paşi greoi
siră pe terase, ivindu-se de sub şi legănaţi stăpînitorii cetăţii.
muşchiul umed colţul unui zid Aranjamentul stîlpi lor, numărul
de piatră. Aşa s-a atlat că în lor total sau în grupe distincte,
mijlocul munţilor, la o înălţime duc Ia concluzia că sanctuarele
de 1.200 m., străbunii daci şi-au sînt puse în raport cu oarecare
durat cetate puternică. fenomene cereşti sau concepţii
magice. S-au descoperit pînă a-
In anii din urmă cercetările cum şase sanctuare.
oamenilor de ştiinţă au desco­
perit aici diferite construcţii care Pe una din teraseie din apro­
dovedesc că acest loc era un pierea cetăţii şi sanctuarelor au
puternic centru de vieţuire al fost găsite mari depozite de ce­
populaţiei dacice, de dinaintea reale cu cantităţi enorme de
cuceririi romane. grîu, mei, linte, arse de incen­
diu. Aceste cereale fuseseră de­
Cetatea se întindea pe o su­ pozitate pentru aprovizionarea
prafaţă de 3 ha., 'Cuprinzînd în­ din timpul asediului.
tre zidurile de piatră construcţii
felurite: bastioane, turnuri de De o deosebită importanţă sînt
pază şi apărare, locuinţe, ateli­ cele patru ateliere cu trei sute
de unelte de fierărie, care dove­
ere. desc că dacii erau buni meşte­
In imediata apropiere a cetă­ şugari. De undeva, de Ia un
izvor, apa era captată intr-un
ţii se află aşa-zisa „incinta sa­ bazin şj transportată pe ţevi de
cră“, cuprinzînd mai multe lut îmbrăcate în lemn, în inte­
sanctuare circulare şi patrulate­ riorul cetăţii.
re. Drumul de la poarta cetăţii Ia
sanctuare este larg- de 5 metri ~ B. BASA
şi pavat cu pietre. Marele sanc­
tuar circular avea diametrul 30 (C onţipare'tn pag. 2-a)