Page 90 - 1958-06
P. 90
Pag. 2 .xüîL DRUMÜE s m i A M S M U m r Nr. 1(196
REZULTATE IN CINSTEA CONFERINŢEI Comisie permanenta activa
NAŢIONALE DE LUPTĂ
PENTRU PACE Dintre comisiile permanente de pe puneri, au fost mobilizaţi toţi cetă
ar maţ e După o baie bună, merge şi In viaţa şi activitatea cămi rînd vor fi apreciate de crişcio- Colectivul de colaboratori care acti lîngă sfatul popular ui oraşului Orăş- ţenii posesori de animale, care au cu
o bere rece. Cu gindul la “beţe, nului cultural din Grişcior s-a reni. vează în cadrul cercului de muzică de tie, cea mai bogată activitate o are răţit peste 200 ha. Ţăranul muncitei
N-am mai iost din vara anu ne-am îndreptat spre restauran pe lîngă casa raională de cultură din comisia permanentă agricolă. In pri Miron Opriţa, tot din activ i. lărgit,
lui trecut pe la. băile din Că- tul băilor. Vă mărturisim sin produs o cotitură binevenită. Şi cu dansatorii Alba Iulia a pregătit, sub conducerea mul rînd, această comisie şi-a creat a propus să se facă repararea podu
lfn . Auzisem că de. atunci în cer că in multe restaurante din Ziarul „Drumul socialismului“ profesorului Marin Alexiu, un bogat un activ lărgit al ei, din cei mai rilor de trecere la holde Vn tarlaua
coace s-au făcut acolo citeva regiune — şi chiar în cele de a mai publicai aspecte din mun Intense pregătiri se fac şi la program artistic format din coruri, chibzuiţi şi harnici ţărani muncitori numită „Peret" din drumul PriCazu-
modificări şi amenajări, cu rangul I — nu am fost serviţi echipa de dansuri. In repetiţiile piese muzicale interpretate de orches lui spre tarlaua întovărăşirii „Vasile
şcopul ca staţiunea să devină cu viteza şi conştiinciozitatea ca acestui cămin şi relatări pri numeroaselor şi variatelor dan tră şi solişti vocali. întovărăşiţi şi individuali. împreună Roaită" şi din tarlaua „Săraturi“. Co
â a i plăcută şi mai primitoare ospătarilor de la băile „Victo vind realizările ivite în ulti suri, instructoarea E. Hărăguş, cu acest activ lărgit, membrii comi misia permanentă a încredinţat sar
pentru numeroşii vizitatori ce ria“ din Călan. Buni ospătari, cu toată vîrsta ei tînără, pune Programul, care s-a desfăşurat în siei se sfătuiesc în fieoare lună, fă- cina de a se ocupa de rezolvarea
vin aici din Hunedoara, Sime bună bere ! Ni s-au oferit şi mul timp în viaţa culturală a mult suflet şi pricepere. seara zilei de 21 iunie în sala de acestei propuneri mai mulţi membrii
ria, Deva, Haţeg şi chiar din grătare „speciale“ şi mititei şi crişciorenilor. spectacole a casei raionale de cultură cînd propuneri preţioase comitetului e- din comisie şi din activul lărgit, care,
localităţi mai îndepărtate. conserve şi brinzeturi. Cu pă Crişciorenii se bucură din dfn Alba lulia, a avut un succes deo xecutiv, propuneri realizabile, care de sprijiniţi de comitetul executiv, au fă
rete de rău, am renunţat la toa Din activitatea tinerilor şi sebit. cele mai multe ori sînt înfăptuite da cut repararea podurilor amintite.
Ne-am convins — in timpul te bunătăţile, că aveam mîncare vîrstnicilor care fac ca sălile toată inima că din mijlocul lor
celor citeva ore petrecute la de-aoasă. Restaurantul băilor a- căminului cultural din Grişcior Muncind cu rîvnă, după terminarea torită mobilizării pe care o fac mem Tot în urma propunerilor comisiei
b^ile „Victoria“ din Călan — vea de toate, doar un lucru îi se ridică noi şi preţioase talen orelor din producţie* pentru însuşirea brii comisiei şi datorită spiritului lor agricole, s-au reparat 7 fîntîni în cîmp,
că cefe auzite sint realităţi. lipsea : o muzică cLţre să destin să răsune zi de zi, aş vrea să şi interpretarea cit mai perfectă a re practic. iar în păşunea „Valea" sînt în curs
dă şi mai mult sutele de vizi scriu citeva rţnduri. pertoriului, membrii colectivului cercu de terminare 11 adăpători din beton,
tatii a impresie, şi cea' mai tatori, in mare parte muncitori lui muzical au dovedit ataşamentul Iată de pildă cîteva din propune care se construiesc cu sprijinii! secţiei
plăcută, a fost aceea pe care de pe la fabricile învecinate. Şi Activistul cultural te de artişti amatori, care ver lor profund pentru cauza păcii. rile făcute de comisie, realizate pînă agricole.
ne-a c>feriţ-o împrejmuirea ce frică ceva lipsea din restaurant în prezent. Bunăoară, Ştefani Jooa, din
lor cîtev<a hectare pe care le o- şi de pe terasă : scrumierele. duce faima şi renumele Grişcio- PETRU TOMA activul lărgit, a propus să se facă O frumoasă realizare care s-a făcut
cupă băile. Un gard din prefa Mare lucru şi scrumierele astea ! corespondent curăţirea păşunilor „Valea" şi „Săra la propunerea comisiei este şi scer-a
bricate şi plase puternice de Cînd nu le ai, eşti nevoit să a- In comuna noastră toată lu rului. turi". Pentru înfăptuirea acestei pro-
sirmă, îngrădeşte locul ce părea runci pe jos resturile de ţigări, mea cunoaşte pe popularul şi
odinioară „ţara nimănui“. O al beţele de chibriţe, scrumul, că OSWALD ZATOSCH1L
tă satisfacţie, oferită chiar de doar n-o să umble omul cu scru neobositul solist vocal Mircea
lş intrarea în incinta băilor, e miera in buzunar... Vizitatorii Motan. Deşi este cel mai virst- corespondent
terasa noului restaurant, şi o nu erau cu nimic vinovaţi că nic activist al căminului din
altă clădire, complect renovată, aspectul pe sub mese şi pe lin Grişcior, Mircea Motan parti a construirii unui al doilea şopron
destinată personalului de servi gă scaune lăsa aşa de mult de cipă alături de cei tineri la toa
ciu. In trecere, spre ' bazinul dorit. Cit de uşor ar putea pro te acţiunile căminului. Fiind v.n pentru adăpostirea animalelor pe timp
mare al băilor, am văzut şi cura nişte scrumiere cooperativa nelipsit component al corului,
constrcuţia — în roşu — ce va „Muncitorul“ din Călan care faima lui s-a răspîndit prin in de ploaie, în păşunea de pe muntele
. deveni în scurtă vreme o co- răspunde de restaurantul băilor. terpretarea măiestrită a cintece-
fefărie. lor ciobăneşti, care au cucerit Naia. Acest şopron s-a făcut prin
De pe terasă aruncarăm o pri
Lume multă la bazinul mare. vire prin parcul băilor. Aici mai admiraţia acelora, care l-au au muncă voluntara şi contribuţie
Copiii se bălăceau în bazinul mic, sint multe lucruri de făcut. Con zit cintind. Şi, nu sint puţine
construit de un an încoace. ducerea uzinei a realizat la. băi diplomele care împodobesc lo Aprilie 1954. La îndemnul kg. porumb şi 10.800 kg. car- prăşiseră toată ziua, ei nu pă în muncă, sub supravegherea membri
Două plaje, cu nisip fin stă ceea ce a fost mai greu şi mai cuinţa lui Mircea Motan, diplo lor comisiei permanente.
teau la îndemîna vizitatorilor. costisitor. Au rămas totuşi mă me pe care le-a cistigat cu oca partidului, 18 familii de ţărani tofi. Acestea ne-au dat posibi- reau deloc obosifi sau abătuţi.
Ne-am grăbit şi noi spre cabi runţişurile care, odată înfăp zia festivalurilor raionale şi re Toate aceste fapte dovedesc că co
ne. Apa călduţă şi curată o aş tuite, vor aduce cu sine. aproba gionale. muncitori din comuna Berghin, litatea să repartizăm colectiviş- Dimpotrivă, se întorceau cîn misia permanentă agricolă de pe lin
teptam cu nerăbdare. Era cald rea unanimă a celor mulţi ce gă sfatul popular al oraşului Orăştie,-
in ziua aceea. Luarăm cabinele trec pe la băi. Lipsesc băncile 'C***u*.: -cX&eî*i* raionul Alba, şi-au unit păinîn- tilor pentru fiecare zi-muncă tind, cu zimbetul pe buze, mul desfăşoară o activitate rodnică. Exem
de la numărul 1 şi trecurăm, in parc, copiij solicijţă un locu- de teatru plul ei este bine să fie urmat de
rind pe rînd, pină la ultima, cu turile, formină gospodăria a- cîie 12,890 kg. cereale, 4,400 ţumiţi că au terminat praştia toate comisiile permanente.
numărul 50. Toate erau tixite şor al lor în care scrîncioabele
cu haine. Am urmat deci şi noi gricolâ colectivă „GJi. Do.ja“. kg. cartofi, 0,900 litri lapte, de la porumb. S. BARBU R. BUDIN
exemplul acelora care se echi şi balansoarele să le ofere clipe E adevărat, au fost puţini, în- oaie, 3,20 lei, în afară de alte
să, majoritatea dintre ei, oa- produse ca floarea-soarelui, fu-
paseră pentru bale în dosul ca şj mai fericite odată cu venirea
meni harnici, hotărifi să-şi raje şi lină.
binelor şi îşi atîrnaseră apoi la băi. Tinerii ar dori un teren
făurească o viaţă îmbelşugată, — Veniturile repartizate, sa- COMUNICARE
veşmintele pe un gaţd. Ne-am de volei. Sint doleanţe pe care, lipsiţă de griji şi nevoi. Şi prin tisfac necesităţile colectivişti-
muncă unită, cu sprijinul per- lor ? — l-am Întrebat,
gindit atunci la conducerea u- cu bunăvoinţă, uzina le-ar putea
manent al organelor de partid _ Cum nu. Oare, o familie Direcţiunea întreprinderii de gospodărie orăşenească Deva
zinei „Victoria“ din Călan ca- oferi drept- dar fiilor celor ce
Sub conducerea profesorului şi de stat, colectiviştii din Ber- care a efectuat, să zicem, nu- aduce la cunoştinţa tuturor înt reprinderilor, instituţiilor, coope
rş putea să mai, construiască muncesc. Şi, sîntern convinşi că ghiti au reuşit să înlăture rînd m i 200 zile-muncă — nu poa-
Pompiliu Nişcă, căminul din rativelor şi cetăţenilor oraşului Deva că în conformitate cu
QÎteva cabine, că, doar la lucru uzina „Victoria“, care a reali pe rînd toate greutăţile de îh- te să trăiască bine cu vetyta H.C.M. 1884/1955 SE INTERZf CE CU DESĂVÎRŞIRE UTILI-
Grişcior pregăteşte două p iese:
frumos şi bun lumea vine mai zat atitea lucruri minunate pen cepuţ. rile primite ? Vă dăm. un sin-
„Rămăşagul“ şi „Bărbatul fără
Cu îmbulzeală... Făcurăm o baie tru oamenii muticii din Călan, A 11 onni*tit §ur exemplu. Familia colecti- ZAREA APEI POTABILE PENTRU SCOPURI INDUSTRIALE,
opinci“. Artiştii amatori D .Ni-
confortabilă. Din. bazin. însă, va şti şi de data aceasta să fie "... ™ vistului Simion Ursa, care a SPĂLAREA MAŞINILOR ŞI UDATUL GRĂDINILOR, ÎNCE^
cola, N. Crăciun, M. Benea, C. efectuat 373. zileynuncă, a pri- PÎND CU DATA DE 1 IULIE 1958.
urmăream hainele atirn,3te pe la înălţime. Cu timpul — poa C Q n ştru C ţii noi
Lazăr, F. Simion şi alţii, dove
gard „ca pentru, zbiceală in te la atiul — nu ar strica să se
vini“... desc multă pricepere în inter Ca inaugurare, gospodăria heci»*• « » “ te m l I“n: mod excepţional, acei ca re nu dispun de surse proprii
instaleze pe lingă bazine şi ci- nu aam decii un grajd o
La înapoiere, am admirat şi •p- reyta•¦¦r¦'.ea rolurilor rc4e le sint rAe;-
tşva duşuri. Cînd vor ii gata a- •••, . tU de apă, vor putea întrebuinţa apa potabilă pentru aceste sco
aleea, pe marginea căreia puie- pentru bovine şi o clădire sla-
leile din parcul băilor (sint în partizate în piesele care în cu- Preşedintele puri dar numai între orele 22 şi 6.
ţii de plopi sş legănau în adie bă pentru sediu. Buna desfăşu
cepute), çind vom avea şi bănci
rea vintului căldicpl, Nu prea Să ne cunoaştem rare a procesului de producţie, nu-i mulţumit Aceste măsuri au fost luate pentru o mai bună alimentare
şi duşuri, să sperăm că nu pes cu apă potabilă a populaţiei or asului.
departe de bazinul mare, şi in impunea ridicarea de construc
te mult vom fi bucuroşi să ad ţii noi. Aşa că, s-au pus oame — I,n gospodăria noastră se
contrast izbitor cu frumoasele RT E <5 I Ux? N>v’rE AP nii pe treabă şi în scurt timp poate face şi mai mult. Am
mirăm aici citeva. v rondouri şi -. '
realizări, o şiră învechită de tk
grupuri cu flori. Lingă o halbă
paie putrede se lăbărţa sfidătoa Pionierii şi elevii şcolii de 7 au ridicat multe construcţii. repartizat noi anul trecut cîte
cu bere şi o porţie respectabilă
re, in văzul tuturora. Ne veni ani din Rapoltu Mare, raionul Astăzi, colectiviştii se mindresc 3,20 lei la şi-muncă şi în pri-
de grătar gustos, florile ţi se cu saivanul pentru 350 oi, pă- mul trimestru al acestui an
in minte zicala cp vaca şi şuş.ta- Hunedoara, însoţiţi de dirigin tulele de porumb, coteţul, de cîte. 3,50 lei la zi-muncă, în
par şi mai frumoase... păsări, maternitatea pentru să, dacă am avea mai multe
rul cu lapte... Un camion şi doi ta şi instructorii de pionieri, au scroafe, Sediul şi magaziile de animale, veniturile ar creşte
GH. LUPAN cereale cu o capacitate de 20 in mod simţitor. Ferma de oi
oameni, în citeva ore, ar spul făcut o excursie in satul Bobîlna vagoane, ridicate numai in a- şi de scroafe ne-aduce venituri
bera zicala. din raionul Orăştie. Încă. pe frumoase, dar va trebui să în
drum, profesorul de geografie
le-a¦vorbii excursioniştilor des
pre crunta exploatare in care. cest an. La acestea, şe va mai. fiinţăm şi o fermă de vaci. A-
făranii din Bobîlna au trăit pe adăuga în curind şi un Rrdjd funci> cu siguranţă vom putea
timpul burgheziei: "' penţru bovine, pe care colecti repartiza colectiviştilor trimes
La Bobîlna, elevii au ad.rjiirat viştii şi-au propus să-l con trial cel puţin 5—6 lei la zi-
struiască cit mai degrabă. mutipă.
bogăţiile satului liber, viile în
tinse şi au vizitat, izvoarele cu Colectiviştii trăiesc Intr-adevăr, preşedintele gos
bine podăriei colective din Berghin,
apă termală. După un mic po are de ce să fie nemulţumit.
pas, el şi-au instalat o tabără — Terenurile noastre nu sîrit Ei strîng anual cantităţi mari
pe vîrful „Măgura", la o înăl din cele mai fertile, ne spunea furaje. De pe fiecare hectar
ţime de 715 rn., de unde se vad preşedintele gospodăriei, insă au recoltat cîte 5.310 kg. trifoi
în zare numeroase sate şi chiar datorită muncii harnice a co- f‘LR> ’-ar de pe fîneţele^ naturale
oraşul Orăştie. lectiviştilor, am reuşit să srnul- Gt^e 5-000 kg. Asta înseamnă
După ce au tras un joc de gem pămintului recolte sporite °d ai au posibilitatea să mă-
la hectar. Aşa de exemplu, în rească septetul: de animale.
handbal pe „Măgura“, pionierii
anul trecut ,noi mu recoltat ^Veselie între colectivişti
au adunat plante, insecte, flu Restaurantele şi grădinile cooperativelor de consum
pe- fiecare hectar cile 1.560 kg. din Geoagiu Băi, Vaţa Băi şi Călan sat vă oferă
turi, cu scopul de a-şi com griu, 1.611 kg. secară, 1953 Odată, cu seara se întorceau un bogat sortiment de produse culinare şi băuturi alese
kg. orz, 1.359 kg.'ovăz, 1.825 de la tim p şi colectiviştii.. Deşi
plecta ierbarele şi insectarele.
prof. ION SOTINGĂ
Veacuri de-a rlndul, poporul, fiii săi de educare Dar in şirul luptelor ce. au avut loc Organele şi organizaţiile noastre de Trebuie remarcată, in preocuparea or rile „Drumeţii veseli“ pe tenie cal şi întreprinderile din Hunedoara,
cei mai luminaţi, an luptat, şi şi-alt -V î v pe meleagurile regiunii Hunedoara, partid, comuniştii, păstrătorii şi purtă ganelor şi organizaţiilor de partid o „Retezatul’’ ( Deva) „Simeria-Peiro- Brad şi alte localităţi.
închinat întreaga viaţă, pentru . a avea este încrustată in istorie, la loc de torii celor mai înaintale tradiţii, apă sporire a activităţii de educare patrio şani", „loan de Huniade şi epoca sa"
Dar, reprezentative urme de monu cea niai marc cinste, uriaşa grevă a rătorii fermi, ai tuturor comorii,or de tică a maselor, o îmbunăiăţir-e în ce ( Simeria şi Hunedoara) şi „floria, Merîiă reliefat faptul că un mare
o patrie liberă şi prosperă. Frăinîn- mente aţe istoriei îndepărtate, găsim minerilor din (.lipeai din august 1929, artă şi cultură, organizează, cu ajuto priveşte folosirea bogatului material Cloşca şi. Crişan" (Alba Iulia), au număr de şcoli organizează periodic
tata istorie a patriei, de la începutul în munţii. Orăşlfei (Costeşti, „Piatra — episodul cel mai de seamă din lup rul organelor de specialitate, valorifi local, precum şi formele şi metodele pus la grea încercare pe concurenţi, cu elevii, vizite în anumite localităţi
îndepărtat şi pînă în august 1944, ta muncitorilor mineri din ţara noa carea critică a toi ce e înaintat şi fo de ' mtincă. De asemenea;: spb condu dar au scos în relief nu numai boga istorice (Sarmizegetusa, Cetatea Colţ,
stă mărturie tuturor, că poporul asu roşie", Grădiştea Muhcelujuf. ale.), din stră, în care au foşl ucişi mişeleşte lositor în cultura şi în arta înaintaşi cerea organelor şi organizaţiilor de Cetatea Devei, Ceiaiea Alba Iulia,
prit n-a pregetat să-şi verse sîngele tre care o parţe şi-au incepuţ existenţa 25 de mineri şi răniţi peste 200. lor, şi conservarea şi păstrarea aces partid, s-a îmbunătăţit şi activitatea tele cunoştinţe. ale participanţilor, ci Grădiştea Munceliilui, Gorunul lui Ho-
de-a lungul secolelor, pentru a scu încă. în urmă cu 2.000, de ani, aşe tor bunuri, în cele mai bune condiţii. organizaţiilor de masă în această pri şi faptul că esie o mindrie să trăieşti ria etc.), în întreprinderi şi gospodării
tura jugul asupririi şi, a rîndui trebu zări dacice de un mare, interes ştiin Un iiisemnaţ număr' de case conspi S.tau mărturie in această privinţă nil vinţă. şi să munceşti intr-o asemenea bogată de stat şi agricole colective, in lacuri
rile de stat pe temelia adevărului şi ţific, ori ruinele romanice de ici Şarmi- rative din Valea fiului, Brad, Hune numai sumele alocate în acest scop, şi frumoasă regiune — puternic cen de interes turistic, dezvoltînd in felul
dreptăţii sociale. zegetusa (clădirea augiistalilor, forul, doara, Simeria, Petroşani, şi în .alte care an de an cui fosl considerabil Incepind cu organizaţiUe de partid, tru industrial dl patriei noastre. acesta interesul tinerelului pentru stu
anifitcalrui care se păstrează încă des localităţi, in care comuniştii se adu sporite, ci, in primul rînd, preocuparea în cercurile şi cursurile de partid, în diul istoriei şi economiei.
Nenumărate urme ale luptei poporu tui de bine în zilele noastre. nau şi, înfrunTuid urgia biasfeimtiij/ii pentru orientarea acestor activităţi în adunările organizaţiilor de partid se Iată alte două teme, deosebit de in
regim burghezo-moşieresc, hotărau lumina creatoare, profund ştiinţifică, ţin tot mai frecvente conferinţe şi lec teresante şi educative, dezbătute Ia Un rol deosebii în munca educatio-
lui pentru apărarea fiinţei sale na Importante documente posedă regiu măsuri de luminare a maşejpr pentru pe baza învăţăturii marxist-leninisie, ţii cu caracter educativ patriotic. De concursurile „Cine ştie ciştigă" — Ia patrioiică în rîndui tineretului i! ou
ţionale, pentru s.cliiţnbarea orinduirii nea noastră insă şi din perioada lup lupta finală, vor fi în scurtă vreme amploarea neimiînlilnilă pe care au asemenea, in cadrul organizaţiilor de clubul tineretului de Ia uzina „Vicio- cercurile „Să ne cunoaştem frumuse
nedrepte, pentru emanciparea sa, să telor împotriva asupririi feudale, îm identificate. luat-o în aceşti ani, qercetările arheolo masă se desfăşoară o largă acţiune de ria"-Călan: „Eroi. ai tineretului comu ţile şi bogăţiile patriei şi regiunii", ca
lăşluiesc şi azi pe pămîntul bogatei şi potriva statului feudal habsburgic, pre gice, istorice, folclorice, crearea de noi educare patriotică a maselor. Confe nist şi pagini din lupta U.T.C.", iar re numai în cursul anului trecut de
frumoasei noastre regiuni, nenumăra sărate pe întinsul tării Zărandului, pe 'Avînd la tndemină asemenea posibi instituţii de artă şi. Cultură şi. asigu rinţe c a : „Ce a dat regimul democrat- la U-R-U.M, Petroşani, „Uzina noastră învâţămînt politic U.T.M. au crescut
te urme atestează existenţa omului în Valea Mureşului şi, in. atic localităţi lităţi — material documentar, urme rarea condiţiilor necesaje bunei desfă popular oamenilor muncii din regiunea in 1938 şi azi" cu peste 70, cuprinzînd peste 2.090 de
că din timpurile străvechi în pito ale fostelor comitate din această parte ale monumentelor istorice din çe/e mai şurări a activităţii diverselor domenii noastrăn, „Congresul al V-lea al noi cursanţi.
reasca şi bogata noastră regiune, aşe a Trmsilpaniei. De ta monumentele îndepărtate vremuri şi pînă în zilele de activitate pe acqsi tărîm. Este su P.C.R.”, „Mişcarea muncitorească şi Practica a dovedit că asemenea con
zată la răscrucea drumurilor dfnire tribunilor de la Ţehea la Buceş, de la noastre — este clar că ele pot şi tre ficient[ să enumerăm doar citeva din ţărănească tn regiunea Hunedoara", cursuri au o mare valoare educativă Folosirea materialului istoric bogat
Carpăţi — Cimpia Tisei — Banat şi cetatea Alba Iulia la Deva şi Şiincria, buie să fie folosite, alături de martie realizările pe acest tărîm în regiunea „Luptele muncitorilor mineri, din Va şi că organizarea lor trebuie stimulată de care dispune regiunea noastră, nu
coborirea spre Otmărc şi spre Balcani. găseşti nenumărate urme istorice ale cuceriri ale puterii populare, pentru d noastră pentru a ne da seama cit de lea liuliii din anii 1929—1933", „Cas pe toate căile. trebuie insă rupt de realitatea zilelor
Este, deci, de la sine îtiţeles de ce pe luptei iobagilor penirii pămint şi li mijii ş-a. făcut în această privinţă. Mu noastre. Se pare că sint. puţine dome
aceste meleaguri omul a găsit loc bertate. face maselor şi îndeosebi tinerelului o zeele cu caracter regional din Deva şi telul de la Hunedoara'’, „Frumuseţile Deosebit de importante mijloace edu nii de activitate în care .problemele
prielnic de aşezare îjică din cele mai puternică educaţie în spiritul dragostei Alba Iulia au fost înzestrate cil noi folclorului Văii Jiului", „Bogăţiile şi cative sînt excursiile colective organi să poată fi actualizate atit de firesc
îndepărtate vremuri. In directă legă Aproape in fiecare sal, pe culmile fierbinţi faţă de patrie, faţă de po piese şi şi-au lărgit activitatea, la frumuseţile regiunii. Hunedoara“ şi zate in locurile istorice, însoţite de- ca in ceea ce priveşte acest impor
tură cu aceasta, irtlLttie pusă existen dealurilor, în preluiici şi ponoare, pe porul nostru, şl istoria sa neasemuit S.ebeş şi. Orăştie au luat fiinţă noi mu multe altele, pe teme asemănătoare, oameni de specialitate care să dea ex tant compartiment — educarea patrio
ţa urmelor din peşterile Ohaba-Ponor, colnice şi in desele păduri din preajma de frumoasă ,jaţă de eroica noastră demonstrează o fustă orientare în ce plicaţiile necesare, ştiinţifice, la ţaţa
Cioclovina, Nandru şi Crăciuneşti, re acestor localităţi, moţii lui Horiţi, Cloş clasă muncitoare tn frunte cu partidul zee, iar la Sarmizegetusa, la Aurel locului. Este lăudabilă iniţiativa orga tică a oamenilor muncii cu ajuiorul
prezentative pentru epoca paleolitică, ca şi Crişan şi a lui Avram lancu, său de avangardă, faţă 'de lupta po priveşte folosirea bogatelor resurse is urmelor, a monumentelor istorice. Este
urmele aşezărilor neolitice din Tufdas, au dus luple aprige împotriva 'asupri Vlaicu. şi. în alte localităţi rurale, au torice ale regiunii ca mijloc de educare nizaţiilor de partid, AM.S.A.P. şi sin
Valea Nandrului, Deva si îrhpreiutimUe torilor, pilduitoare pentru întreg po poarelor de pretutindeni, pentru liber patriotică a maselor. necesar ca, vorbind de orinduirea ve
porul nostru muncitor, pentru creşterea fost organizaie muzee locale şi în cu dicale a conducerilor şcolilor care au
eh. încrederii în forţele lui, sirius unit in tate, pace şi progres social. Numai organizaţia A.V.S.A.P., d ţi che, să arătăm Condiţiile. în care ea
jurul ideii de libertate şi adevăr so rind vor ţi amenajate încă. asemenea nut in cursul anului trecut peste organizat şi organizează asemenea
cial. s-a născut şi a pierii şi să subliniem
muzee in alte localităţi (.Iluiîedocira, 1000 de conferinţe pe teme patriotice excursii, atit in. regiune cit şi tn alte
cu argumente ştiinţifice in ce constă
Petroşani, Filimon Sirbu etc.). Prin ta care au fost prezenţi aproape 80.000 localităţi din ţară, ca de pildă iniţia
vitalitatea, trăinicia şi nemuripea orin-
comisia regională a monumenleiqr is de auditori. tiva acestor organizaţii de la fabrica
„1 Mai" Petreşti şi „Sebeşul” care duirii noi, socialiste, comuniste, să se
torice s-au luai măsuri pentru identifi Forme interesante de muncă, în cu
au organizat cu 62 de propagandişti mănăm şi să sialornicim in mititea şi
carea tuturor monumentelor istorice, a noaşterea regiunii noastre, pot fi so
şi agitatori, muncitori fruntaşi, o ex inima oamenilor muncii adevărul de
locurilor legate de lupta poporului pen cotite şi concursilrite „Drumeţii ve
cursie la Doftana, Sinaia, „Casa Scîn- nezdruncinat, că viitorul omenirii apar
tru eliberarea sa naţională si socială. seli" şi „Cine ştie ciştigă". Concursă-
teii" şi Uzinele „23 'August”. Aseme ţine socialismului, Comunismului.
nea excursii au meu organizat P. TIRAU
