Page 91 - 1958-06

Nr. 1096
i$ m
sprijin im portant în pregqtirea
propagandiştilor Sj eu
Pentru a veni in ajutorul pro­
pagandiştilor şi cursanţilor in
vederea închiderii in bune con-
diţ.iuni a invaţămintului de par­
tid, cabinetul de partid din Hu­
nedoara, sub îndrumarea Comi­
tetului raional de partid, a fo­
losit perioada, de pregătire a în­
chiderii invaţămîntuiui de partid
în ' scopul lămuririi celor mai
importante teze ale învăţăturii
marxis.t-leniniste şi ¦a politicii
partidului nostru.
Printre problemele mai im­
portante care au fost stabilite
pentru a fi lămurite in cadrul
consultaţiilor au fo s t: „Comba­
terea revizionismului contempo­
ran“, „Unitatea mişcării mun­
citoreşti şi a lagărului socialist“,
„Acţiunea legii valorii în condi­
ţiile socialismului“, „Centralis­
mul democratic în conducerea
economiei socialiste“. „Statul şi
dictatura'proletariatului“, „Lupta
de clasă din ţara noastră în
perioada actuală“, „Ştiinţa şi
religia“, despre unele probleme
ale vieţii de partid, probleme
din Istoria Partidului Muncito­
resc Romin, unele probleme
despre situaţia internaţională
actuală şi altele.
Consultaţiile s-au desfăşurat
pe baza unui plan dinainte sta­
bilit. Au fost prevăzute temele,
localităţile şi zilele cind vor a-
vea Iqc consultaţiile, iar pentru
a asigura calitatea corespunză­
toare a acestor consultaţii, s-a
stabilit un larg colectiv de con­
sultanţi din rîndu-1 membrilor
biroului raional şi orăşenesc de
partid, activişti de partid bine
pregătiţi, ingineri, tehnicieni,
profesori şi alţi tovarăşi.
Programul consultaţiilor co
lective stabilit a fost realizat in
întregime. Au fost ţinute în to
tal un număr de peste 30 consul
taţii la care au participat mai
E d u ca rea candidaţilor
în atenţia eoroiietuiui căşuna!
Organizaţiile de bază aparţi­
nătoare comitetului comunal de
partid Dobra au primit în acest
an un număr mai mare de can­
didaţi de partid decît în anul
trecut. Pentru educarea comu­
nistă a acestora, organizaţiile de
bază, în urma indicaţiilor primi­
te, i-a încadrat în învăţămîntul
de partid şi le-a repartizat sar­
cini concrete în raport cu pre­
gătirea lor politică şi profesio­
nală. . „Vasile Roaită”.-
De asemenea, organizaţiile de
bază din întovărăşirile agricole,
la constituirea brigăzilor de
cirnp, au avut grijă ca pe lîngă
membrii de partid repartizaţi pe
brigăzi,' să fie şi cîte unul sau
doi candidaţi de partid, ca îm­
preună să mobilizeze pe toţi în-
tovărăşiţii din brigăzile respec­
tive la executarea la timp şi în
bune condiţiuni a tuturor mun­
cilor agricole, să vegheze la în­
tărirea disciplinei în muncă.
Pe lîngă aceste măsuri, co­
mitetul comunal de partid a ela­
borat un program pe baza că­
ruia se face pregătirea şi in­
struirea candidaţilor de partid.
Această pregătire se face în fie­
care lună la sediul comitetului
comunal de partid.
P.rogramul elaborat în acest
• scop prevede prelucrarea şi dez­
baterea Statutului P.M.R. pe ca-
expunerea de lecţii etc.
-? ------
Construirea
unei remize
Prin grija sfatului popular raional,
formaţiunea voluntară de pază centra
incendiilor din comuna' Tomeşti, ra­
ionul EŞrad, a fost dotată cu o pom­
pă manuală pentru stins incendiile,
saca pentru apă şi alte accesorii. Da­
torită acestui fapt s.-a simţit şi nece­
sitatea construirii unei remize cu o
capacitate corespunzătoare.
Din resursele locale alo sfatului
popular şi prin contribuţia cetăţenilor
s-a procurat material lemnos, p:aţră,
ciment, etc.
Prin sprijinul sfatului popular ma
ieriaiul lemnos a fost prelucrat la ga
terul din comună. Datorită mobilizării
meseriaşijor din, comună ş.i- prin mun­
ca edpuşă de membrii ţr.V.P.C.L, s a
trecut la executarea lucrărilor.
In prezent^ construcţia remizei este
executată în proporţie de 90 la sulă.
PICA PAMF1L
corespondent
mult de 1.0,00 de propagandişti
şi cursanţi.
In faţa propagandiştilor şi
cursanţilor de la cercurile de e-
conomie politică şi concretă de
la Î.C.S.H., tov. I. Blaga de la
Institutul de Ştiinţe Sociale de
pe lingă C.C. al P.M.R. a vor­
bit despre centralismul democra­
tic în economia socialistă, cît şi
despre unele probleme în legătu­
ră cu capitalismul contemporan.
Probleme cum s în t: legea va­
lorii şi acţiunea ei în socialism,
despre revizionism etc., au fost
lămurite de către tov. I. Blaga
şi în faţa propagandiştilor şi
cursanţilor de la Călan şi Ghe-
lar, precum şi in faţa elevilor
şcolii serale economice de doi
ani.
La Combinatul siderurgic din
Hunedoara, în faţa unui nu­
măr de peste 2Q0 cursanţi de la
Istoria P.M.R., tov. Vladimir An-
tonescu şi Constantin Iorgovan,
au lămurit unele probleme cu
privire la începutul răspîndirii
marxismului în Romînia, des­
pre revizionism, teoria neoiobă-
gis'tă şi altele.
La aceeaşi dată, la combina­
tul siderurgic au mai avut loc
consultaţii colective la economia
politică şi economia concretă,
Istoria P.C.U.S. etc. Despre şti­
inţă şi religie, în faţa celor ca­
re studiază la cursurile serale
de partid de la Ghelar, Călan,
I.C.S.H., Simeria şi Combinat,
au dat explicaţii tov. L'azăr
Frenţoni, loan Ungur, Stelian
Radu şi alţii.
Consultaţiile colective ţinute
pînă în prezent au constituit un
sprijin important în pregătirea
încheierii anului şcolar în învă­
ţă miţitul de partid.
GEZA MOZEŞ
directorul Cabinetului de partid
Hunedoara
de partid
Printre candidaţii cei mai bi­
ne pregătiţi sînt tovarăşii : laccb
Adam, întovărăşit, şi Ioan Las-
lău, muncitor la secţia dogărie
a cooperativei de consum din
Dobra.
In anul acesta, sfaturile
populare din raionul Petroşani
au obţinut o serie de succese
in muncă. Succesele obţinute
se datoresc în primul rină fap­
tului că în fruntea lor au fost
alese elemente capabile, iar
organele superioare cinci se de­
plasează pe teren dau îndru­
mări practice. Activitatea rod­
nică a sfaturilor populare din
fiecare oraş a d.us la îmbunătă­
ţirea stării materiale, ocrotirea
sănătăţii şi nivelului cultural
al oamenilor muncii din raion,
întreprinderile de industrie lo­
cală şl cooperativele meşteşu­
găreşti s-au Întărit şi lărgit
prin crearea de noi unilăii. ca­
re produc sorturi din ce În ce
mai variate pentru satisfacerea
nevoilor locale de consum.
Aceste lucruri s-au putut
constata în urma unui control
făcut la toate sfaturile popu­
lare de către cele două brigăzi
formate de sfatul popular raio­
nal din elemente capabile, care
au ştiut să dea o îndrumare
practică pe teren. Activitatea
celor două brigăzi s-a desfăşu­
rat în cursul lunii mai a. c. iar
la 7 iunie 1958 la Cimpul lui
Neag, unde au fost invitaţi
preşedinţii şi secretarii sfaturi­
lor populare din raionul Pe­
troşani, precum şi unii şefi de
secţii de la sfatul raional, s-a
făcut analiza asupra muncii
depuse de sfaturile populare.
Cu acest prilej, şefii celor do
iuţ brigăzi au prezentat rapoar
te de activitatea lor asupra sfa
(urilor, controlate, după care
au urmat discuţii şi propuneri
de îmbunătăţirea muncii.
Analizind activitatea pe pro­
bleme, s-a putut constata că
pe linie gospodărească mai
sini multe de făcut c a : dru­
Scrisoare
de mulţumire
La sfirşitul anului şpolar, colectivul
şcolii de 7 ani din Cugir a adus căl­
duroase mulţumiri conducerii uzinei
din Cugir pmiru sprijinul larg
pe care aceasta l-a acordat şcolii, con­
tribuind la bum desfăşurare a proce­
sului instructiv-educativ.
Este demn de remarcat sprijinul larg
acordat tiu numai de colectivul de
conducere al uzinei, dar şi de mun­
citorii, tehnicienii şi funcţionarii uzi­
nei, care la orice chemare au ajutat
şcoala. Astfel, ei au înzestrat şcoala
cu scule, unelte şi rmteria primă ne­
cesară atelierului de lăcăluşerie / au
oferit un sprijin preţios cu ocazia zi­
lei de 1 Iunie, Ziua. internaţională a
copilului, prilejuind adevărate bucurii,
prin darurile şi premiile acordate co­
piilor care au participat la concursu­
rile desfăşurate in acea z i; au pus la
dispoziţia şcolii autobusul pentru ca
elevii să poată ,participa ta concursul-
artistic din faza raională şi regională;
au contribuit la , premierea elevilor
fruntaşi la învăţătură, oferind cărţi la
sfirşitul anului şcolar. In prezent, uzi­
na din Cugir, sprijină şcoala
la lucrările de văruire şi curăţire a
localului în vederea deschiderii noului
an şcolar.
Iată numai clteva din ajutoarele ce
le-a primii şcoala de 7 ani din Cugir
de la uzină, pentru care colectivul de
profesori şi elevi al şcolii i-aduc uzi­
nei şi pe această cale mulţumiri.
V. COCIAN
corespondent nume. Datorită, calităţilor sale, este
Furnalişfâisînt la înălţime
„Fontă mai multă şi de mai bună
calitate“, iată lozinca furnaliş-
ti-lor hu-ne-doreni. Atit la secţia
I-a furnale, cit şi la secţia II-a,
rezultatele pînă la 24 iunie a.c.
sînt destul de frumoase.
Astfel, furnai işti i de la furna­
lul 1 şi-au îndeplinit norma in
proporţie de 120, 55 la sută, cei
de la furnalul 2 in proporţie de
123, 45 la sută, iar cei de la 3
in proporţie de 119,60 la sută-
Cele mai bune rezultate au
fost obţinute de brigăzile prim-
topitorilor Avram Culda, Ilie
Mitcă, Ioan Iacob, Ioan Bartoc.
In aceeaşi perioadă, furnalul
5 din cadrul secţiei a II-a fur­
nale, a dat 712 tone fontă peste
plan. S-au evidenţiat în mod
deosebit brigăzile conduse de în­
cercaţii prim-furnalişti Alexan­
dru Comşa şi Alexandru Domo-
coş care au dat peste plan
236,40 şi respectiv 310,SI tone
fontă.
muncii ae contrai
SI Î N D R U M A R E
murile, podurile, podeţele co­
munale. şi orăşeneşti care. sînt
neglijate. Pentru executarea, a-
cestora s-a propus folosirea
contribuţiei în muncă în între­
gime, conform- planului, din
care s-a executat doar 30—35
la sută, faţă de planul anual.
La drumurile principale, prin
grija sfaturilor populare s-au
început lucrările de reparări şi
asfaltări, cum ar ţi la Petro-
şani-Petrila, Lupeni-Uricani şi
Aninoasa.
In problema apei potabile,
din analiza făcută a reieşit că
in întregul raion sînt necesa­
re fonduri mari pentru inves­
tiţii. (La Petroşani, Iscroni. şi
Aninoasa se lucrează însă din
fondurile C.C.V.J.). In ceea ce
priveşte înfrumuseţarea locali­
tăţilor s-au făcut multe in a-
cest an, dar nu-i. suficient.
Astfel, la Petri!a parcul este
neîngrijit, iar pieţelor de ali­
mente din Lonea şi Petrila de
asemenea nu li se acordă gri­
ja cuvenită,
O al.tă deficienţă s-a consta­
tat în sectorul agricol. De e-
xemplu, staţiunile de montă
nu sînt bine întreţinute, graj­
durile sînt nereparate, fura­
jele insuficiente, iar la Petro­
şani. şi Iscroni nu se încasează
taxele de montă.
In problemele organizatorice
s-a constatat o înviorare, o
preocupare intensă la ţoale
sfaturile populare, in special
in munca deputaţilor. Se poale
spune că sesiunile şi şedinţele
de comitet executiv s-au ţinut
în mod regulat, au avut loc
DRUMUL SOCIALISMULUI
¦Ví-*WV-Ví*vrr
Bogăţiile naturale în mîna
sînt transformate în lucrări
In regiunea noastră se găsesc în­
semnate bogăţii naturale subterane,
care contribuie la ridicarea economică
a regiunii. Una din aceste bogăţii o
constituie şi marmura piatră.
Marmura piatră are o importanţă
mare, mai ales în această perioadă
cînd peste tot se desfăşoară un vast
program de construcţii de locuinţe şi
dc interes cultural. In regiunea Hune­
doara prelucrarea marmurei o execută
întreprinderea „Banpotoc” din Deva.
Banpotoc nu este o întreprindere prea
marş, care să.,te impresioneze de la
prima vedere. Este o întreprindere mo­
destă, cu ateliere mici, dar foarte im­
portantă prin lucrările ce le execută.
E drept că nu peste mult timp în­
treprinderea se va muta în şasă nouă,
la Simeria, unde s-au construit ate­
liere mari, moderne. Dar pînă atunci
să vedem ce se lucrează în aceste ate­
liere micuţe.
Prima operaţie nu începe aici în ai
teliere, ci în carierele Banpotoc, Alun,
Moneasa şi Căprioara, cariere care a-
părţi n tot de întreprinderea „Banpo!
toc".
Materia brută ce se exploatează din
aceste cariere este variată şi de o
importanţă însemnată pentru regiune
şi chiar pentru ţara întreagă. Este su­
ficient să arătăm ce se extrage din
aceste cariere ca să ne convingem
de acest lucru. De pildă, din cariera
Banpotoc se extrage' piatra cu acelaşi
folosită la faţadele caselor, la scări.
Este o piatră semicristalizştă, se poate
lustrui, rezistă la curenţii exteriori şi
nu se decolorează.
In cariera Alun se extrage marmură
de culoare alb-gălbuie şi este folosită
la lucrări de interior. Din cariera de
la Căprioara se extrage o marmură de
culoarea cafelei, cu lapte care este fo­
losită pentru interior şi pentru lucrări
de artă. Cea, mai importantă şi mai
solicitată, alît în ţara noastră, cît şi
în străinătate, este marmura ce se ex­
trage la cariera Moneasa. Marmura de
aici are o culoare roşie-neagră şi şe
exportă în R. Cehoslovacă, R. D. Ger­
mană, R. P. Bulgaria, Belgia, Franţa,
Egipt, Italia şi în alte ţări.
Pentru a face faţă cerinţelor mereu
r.rescînde ale solicitanţilor, conducerea sebită în aprovizionarea oamenilor;
întreprinderii s-a ocupat de creşterea
eadrelor şi. mecanizarea procesului de
producţie. Astfel, procesul de producţio
R-a îmbunătăţit an de an, iar produc.'
ţia s-a mărit considerabil. La desco
per.tare .(îndepărtarea rocilor care nu
conţin marmură) lucrează acum ex­
cavatoare, maşini basculante etc. A
consfătuiri între deputaţi si a-
legători. etc. Ambele brigăzi
au propus ca in trimestrul III
al acestui an să se treacă la
prezentarea dărilor de. seamă
de către fiecare deputat in fa­
ţa alegătorilor săi, în scopul
îmbunătăţirii muncii lor. Dar
şi în activitatea organizatorică,
s-au constatat unele lipsuri.
Astfel, nu toate comisiile per­
manente activează si studiază
problemele care le revin, iar
comitetele de străzi şi de
blocuri muncesc superficial.
Scopul brigăzilor tiu a fost
însă numai de a găsi. şi sezisa
lipsurile sau de a face propu­
neri. pentru îmbunătăţirea mun­
cii. Ele au urmărit, sa desco­
pere şi metodele bune de mun­
că pe care să le popularizeze
cu această ocazie. Astfel, la
sfatul popular Bănită s-a ob­
servat că sînt urmărite propu­
nerile făcute cu ocazia zilei
deputatului din 27 aprilie 1958,
iar deputaţii primesc în scris
de la o sesiune la alta ce au de
făcut in. circumscripţiile res­
pective, lucru care duce la re­
zolvarea multor probleme. De
asemenea, la acest sfat poţţular
există o bună gospodărire, ar­
hiva sfatului, este bine pusă Ia
punct, ' există o schemă de or­
ganizare a sfatului popular a-
ţişată pentru acei care vor să
urmărească aceasta.
Comitetul executiv al sfatu­
lui popular din Iscroni a in­
trodus metoda, ca la fiecare se­
siune să se predea o lecţie
deputaţilor, despre felul în ca­
re trebuie să muncească în cir­
fost înlăturată vechea metodă de ex­
ploatare prin împuşcare. In prezent la
extragere se folosesc pistoane pneu­
matice, iar la cariera Banpotoc a lost
adusă maşina sovietică Staleroy. Acea
stă maşină lucrează în trei poziţii în
acelaşi tim p : orizontal, vertical şi ion
gitudinal. Maşina înlocuieşte munca a,
peste 25 de oameni şi are o capacitate
de producţie de peste 100 m. c. de
marmură lunar, într-un singur schimb'.
Lucrîndu-se mecanizat, calitatea lucră­
rilor s-a îmbunătăţit continuu.
Si în atelierele de prelucrare a mar-!
murei s-a introdus mecanizarea. Mun­
ca manuală din secţia cioplitorie, de
pildă, ă fost înlocuită cu ciocane au
tomatş. Acest lucru a dat posibilitate
ca în secţie să se execute un volum
mai mare de lucrări. Din aceste lu ­
crări, am notat cîteva: executarea pie’.
selor pentru un complex şcolar din ol
raşul Bîrlad (această lucrare era tec-'
minată), monumentul eroilor din Ora--
dea, o altă comandă prevedea execu-î
tarea a numeroase bucăţi de placaj de
travestin, pentru înfrumuseţarea gări;
lor Simeria, Alba Iulia, Teiuş etc. In
secţiile acestea mici se execută lucrări
de proporţii destul de mari, migăloa -'
se, mare parte din ele se încadrează
fn categoria lucrărilor de artă. Aşa,
spre exemplu, . este lucrarea i „Orna­
mentarea castelului Corvinilor din Hu­
nedoara" care se află pe terminare.
Această lucrare se compune din nume-'
roase sculpturi în piatră, piese care
în ateliere au fost executate fragmen
tar, dar care, toate la un loc, vor
trebui să dea coloane întregi de or-'
namentaţie. L'a ele au lucrat oameni
pricepuţi, cu o înaltă calificare profe­
sională şi fruntaşi în muncă c a : Ni-
colae Munteanu, Rudolf Brac, (secţia
cioplitorie), Ghec-rghe Bumbu din sec­
ţia şlefuit etc. Blocurile de piatră sau
marmură de care aminteam la început,
sînt transformate în plăci de diferite
dimensiuni sau, mai exact,, după ce:
rinţele lucrărilor, în secţia gatere. Din-'
Valorificând resursele locale
In regiunea noastră sînt resurse lo­
cale de materii prime inepuizabile care,
prelucrate, pot aduce o contribuţie deo-t
muncii cu bunuri de larg consum. E-;
xistă de asemenea şi numeroase în­
treprinderi de industrie locală care se
ocup¦a. .cu •Ivlalorificarea ,Uavcîe:'stor re- renului) întreprinderea „Vasile Roaită"
surse. Printre întreprinderile.care în ulti­
mul timp au obţinut rezultate frumoase în
cumscripţiile lor şi despre alte
probleme de sfat. In Vulcan,
la camera deputatului se des­
făşoară o activitate vie, există
un registru în care dejmtatul
notează problemele ridicate
de cetăţeni. De îndeplinirea
problemelor notate în registru
se ocupă chiar preşedintele şi
secretarul sfatului care le re­
partizează la secţiile compe­
tente, iar la sesiunile lunare se
dă răspuns deputaţilor de fe­
lul cum au fost rezolvate.
La Aninoasci s-a stabilit ca
săptăminal la staţia de radio-
ţicare să se prezinte un pro­
gram „gospodărirea comunei“
de care răspunde deputata Lu­
cia Liciu, împreună cu secre­
tara sfatului, Rozalia Pricop,
care aduc la cunoştinţă cetăţe­
nilor, hotărîrile şi deciziile sfa­
tului popular şi popularizează
realizările gospodăreşti din
cursul săptămînii.
Comitetul executiv din Lu-
peni in fiecare luni dimineaţa
ţine consfătuiri cu colectivul
de salariaţi în care se discută
problemele ce trebuie rezolvate
în cursul săptămînii, apoi se
prelucrează dispoziţiile legale,
iar vinerea după-amiază fie­
care salariat clasează in resor­
tul său, corespondenţa la do­
sar. Selecţionarea arhivei se
face voluntar.
Aceste lucruri spuse in şe­
dinţa de analiză a brigăzilor
de control şi îndrumare, au
constituit un bun prilej de
schimb de ex/ierienlă pentru
toate sfaturile populare, care
imediat după aceea au trecut
la organizarea mai bună a
muncii lor.
LUDOVIC KR1STALY
şeful secţiei organizai,orice
a Sfatului popular raional
Petroşani
omului,
de artă
tfe fruntaşii secţiei am reţinut două
num e: Petru Janos şi Petru Oancea.
Colectivul întreprinderii a executat
lucrări de mare importanţă. In acest
sens se poate da ca exemplu o mare
parte din lucrările de interior de la
„Gasa Scînteii” din Bucureşti, lucrare
executată cu cîţiva ani în urmă. In
viitorul apropiat, se vor executa aici
diferite piese pentru casa de cultură
din Reşiţa şi multe altele.
Acestea nu ar fi fost posibile fără
un colectiv de muncitori şi tehnicieni
pricepuţi şi cu dragoste de muncă.
De la începutul anului curent, de
pildă, planul de producţie a fost rea­
lizat în proporţie de 104,34 la sută.
O preocupare de seamă a conducerii a
fost dată reducerii preţului de cost şi
îmbunătăţirii calităţii lucrărilor, ajun-
gîndu-se la o scădere a preţului de
cosi de la 20,76 la sută, cît a fost
anul trecut, la 12,74 la sută, iar ca­
litatea lucrărilor a crescut simţitor.
Lucrările executate aici sînt migă­
loase şi greu de executat şi de aceea
şi cîştigul muncitorilor este hun. Iată
cîteva exemple: Nicclae Munteanu a
primit pe luna mai un salariu de 1.874
Iei, Iosif Sabodoş 1.431 lei, Dionisie
Heljone 1.442 lei. Trebuie m en ţir'at
faptul că tovarăşul Heljone este unul
dintre tinerii fruntaşi în producţie, a-
preciat şi stimat de tovarăşii săi de
muncă. In afară de cioplitori, cîştig
mare au avut şi tovarăşii: Gheorghe
Bumbu care a primit pe luna rjiai un
salariu de 1.415 lei, Pantclimon Dron-
ca care a primit 1.038 lei, Roman Za­
llaría 1.042 lei, Aron Gheorghe 1.270
lei. Lista acestora ar continua desi­
gur dacă ne-ar permite spaţiul.
Exemplele de mai sus ne arată ci­
fre şi fapte. Ele ilustrează entuzias­
mul cu care lucrează oamenii de aici,
hotărîrea lor ca rezultatele acestei
munci migăloase, dar frumoasă, să fie
mereu tot mai rodnice.
GH. MORARU
această direcţie se numără şi întrec
prinderea de industrie locală „Vasile
Roaită" din Haţeg.
6u cîtva timp în urmă, întreprinde-'
rea respectivă şi-a profilat producţia
în raport cu posibilităţile locale. In
primul rînd aceasta a trecut la in­
dustrializarea lemnului, care în raion
există djp, pbiipflenţă, fplosind. din plin la Hunedoara şi Gălan. După toate a-
cantităţile .de iemn accideritaf Ccopaci
rupţi de furtuni sau de eroziunile te-'
a reuşit să confecţioneze stocuri im-'
portante de mobilă, bucătării, vestiare,
binale şi altele. In acest sens au fest
puse la punct cele trei gatere pentru
fasonarea lemnului şi secţia tîmplărie.
In raionul Haţeg sînt şi suficiente
fructe de pădure. Şi acestea au fost
valorificate de întreprinderea „Vasile
Roaită” prin secţia de siropuri. A-
ceastă secţie industrializează acum în
fiecare lună 10-12 tone de fructe de
pădure, faţă de 3 tone cît prelucra în
anul 1955. Produsele finite din fruc­
tele de pădure sînt vinul de mure',
coarne şi afine, siropuri din suc de
fructe etc.
Tot din resurse locale se prepară
acum şi piatră concasată. Singura
secţie de concasăre ă" pietrei care se
găseşte la Glopotiva are o capacitate
de 20 m.c. zilnic şi satisface în mare
măsură cerinţele locale. Acum se stu­
diază posibilităţile ca aici să se mai de mari, dacă facem nunîai o singură
instaleze încă un concasor care să
mărească producţia de piatră nece­
sară pentru pavarea drumurilor. Can­
tităţi însemnate de nisip, balast şi bo­
rD u i u iU le
H uliganii au fosf pedepsifi
. Intr-una din zile, individul Gheor­
ghe Marcu din satul Vulcan, comuna
Buceş, raionul Brad, aflîndu-se' în stare
de ebrietate, a intrat în localul sfatu
iui popular comunal. Aici a început să
adreseze cuvinte triviale membrilor co­
misiei de împăciuire. Cînd i s-a atras
atenţia şi i s-a cerut să aibă o atitu­
dine cuviincioasă, individul Gheorghe
Marcu a intrat în biroul preşedinte-1
lui sfatului, adresîndu-i şi acestuia in
Prinşi cu m îfa-n sac
Nu dc mult Tribunalul popular ai
raionului Hunedoara a dezbătut în
şedinţă publică procesul inculpaţilor
Ioan Bîc şi Ioan Lăncrăjan. Individul
Ioan Bîc, în calitate de gestionar ia
S.A.M^ Orăştie, magazia Topliţa, a
sustras timp de un an de zile bunuri
şi. valori pe care le gestiona, în sumă
de 58.371 Iei.
Individul Ioan Lăhcrăja'h, fosf ges''
tionar la S.A.M. Orăştie, magazia Si­
meria, a sustras din gestiune suma de
lei 29.679.
_^acr. 3
La şcoala
de calificare
VULCAN (de la subredacţia
noastră voluntară). — O după-
amiază de iunie cu soare. Stra­
da principală a Vulcanului e
plină de tineret. De la cămi­
nele muncitoreşti din centrul
oraşului, tinerii se-ndreapta spre
Morişoara. Sînt elevi ai şcRlii
miniere de calificare. Să mer­
gem împreună cu ei.
...După indicatoarele aflate pe
uşi, cunoaştem cine învaţă in
fiecare clasă. Iată, aici sint â-
jutorii mineri, dincolo minerii
iar in fund, electricienii şi me­
canicii. Intrăm în prima sală,
aceea pe a cărei uşă stă scris :
„ajutori mineri“.
Inginerul Ion Vişan exami­
nează la tablă pe tînărul Ale­
xandru Toth. Tabla este plină
de cifre, printre care elevul se
descurcă destul de bine. Desi­
gur că mai uşor i-ar fi să rai-
nuiască ciocanul de abataj de-
cît creta. Elevul însă, vrea sa
arate că le ştie stăpini pe amîn-
două. Zîmbetul profesorului esté
cea mai bună dovadă.
...La ora de „Tehnică profe­
sională“, elevii ascultau cu a-
tenţie explicaţiile inginerului
Emerich Covacs despre carac*;
teristicile straturilor de căr>
buni. Profesorul a fost mulţu­
mit cînd răspunsurile elevilor
Ioan Creangă, Ioan Cacoveanu,
Ilie Ionescu, au dovedit că stu­
diul a fost aprofundat.
îndrumaţi cu dragoste, ti­
nerii îşi însuşesc tainele mese­
riei de miner, devin cadre de
nădejde ale minei lor. Ioan
Vişa, Vasile Negrescu şi alţi
fruntaşi ai Vulcanului şi-âu
început ucenicia pe băncile şco­
lilor de calificare. Aici au învă­
ţat primele noţiuni despre, taine­
le meseriei de miner. Azi sînt
mineri de frunte, şefi de bri"
găzi.
AL’. ANDRONESCU
lovani de rîu au fost valorificate şî
expediate diferitelor unităţi beneficiare
din Sibiu şî Valea Jiului.
De la 1 iulie întreprinderea !.Vasilă
Roaită" va începe şi valorificarea ni­
sipului metalurgic care a fost desco­
perit la Sarmizegetusa. Nisipul meta­
lurgic va fi folosit în turnătoriile de
najjzgie, acest nisip metalurgic da re­
zultate bune în procesul de turnare.
De curînd, întreprinderea de indus­
trie locală „Vasile Roaită" a luat mă­
suri şi pentru exploatarea unei cariere
de marmură care se găseşte la Zei-
câni. In această direcţie secţia indus­
trie locală de pe lîngă Sfatul popular
regidnal trebuie să acorde mai multă
atenţie pentru procurarea instalaţiilor
necesare îri vederea începerii lucrului.
Mai există în raion şi mari posibili­
tăţi pentru valorificarea calcarului, pre­
cum şi pentru fabricarea de cărămidă,-
ţiglă şi altele. Numai că aceste resurse
locale aşteaptă mai multă iniţiativă
din partea conducerii întreprinderii
Trebuie arătat că folosirea din plin
a resurselor locale a făcut ca între:
prinderea „Vasile Roaită“ să realizeze
planul global pe luna mai în propor­
ţie de 133 -la sută. Progresele între­
prinderii „Vasile Roaită" în direcţia
folosirii resurselor locale sînt destul
comparaţie a producţiei anuale ţâre s
crescut ca valoare de la 4.960.000 lei
în 1955, lă 8.640.000 în 1958.
1. MANEA
jurii. Pentru faptele sate, Tribunalul
popular raional Brad l-a condamnat
la 2 ani închisoare corecţională.
Tribunalul popular raional Brad a
condamnat la ! an închisoare corecţie
hală şi pe indivizii Ioan Ciccan şi
Gheorghe Lupaş, pentru acte de huli­
ganism. Numiţii au provocat scanda)
la o horă ţărănească din satul M ihli'
leni, lovind şi aducînd injurii cetăţe­
nilor. .
Prin sentinţa tribunalului ţŞi doi au
fost condamnaţi pentru delapidare din
avutul obştesc. Ioan Bîc la. 8 ani În­
chisoare corecţională, 4 ani interdic­
ţie corecţională şi obligat la despăgu­
biri civile, în favoarea S. A. M. ului
Orăştie, în suma de 58.371 lei. Incul
patul Ioan Lăncrăjan a fpşt condşiîj-
nat la 3 ani închise are corecţională,
fiind obligat Ia despăgubiri civile pen­
tru S.A.M., în valoare de 29.679 lei.