Page 92 - 1958-06

Va çr. 4
xüxunais şJLLra. • jxliirrteLs siiri. • xüümeiB sÜrx •xdÜiaele silni- S-a deschis a noua sesiune a C IE R.
Pentru curaj,
vitejie,
devotament
MOSCOVA 26 (Agerpres).
TASS transm ite: Pentru ser­
viciul ireproşabil, pentru cu­
rajul, vitejia şi eroismul dej
care au dat dovadă în cursul
încercării noii tehnici aero­
nautice, Prezidiul Sovietului]
Suprem al U.R.S.S. a confe- (
rit titlul de Erou al Uniunii
Sovietice locotenenţilor colo-,
nei Serghei Brovţev şi Alek­
sandr Nikolaev.
Pilotul de încercare S.
Brovţev a efectuat în decurs
de 20 de ani 2.500 ore de
zbor. El a încercat 64 tipuri
de avioane militare şi 17 eli­
coptere. Printre altele el a
încercat elicoptere pe bordul
cărora s-au stabilit ulterior o }
serie de recorduri mondiale
Lt. col. Aleksandr Nikolaev]
a încercat 30 de tipuri de a - ,
vioane militare. El a reuşit d e 1 lîeuter, Departamentul de stat a
J patru ori să preîntimpine
catastrofe şi a salvat noi mo-'
dele de avioane. El şi-a însu­
şit primul tehnica de pilo­
tare a unui nou avion super-1
sonic de vinătoare cu reac­
) ţie.
Couve ie lunile despre
POLITICA EXTERNĂ
a noului guvern francez
PARfS 26 (Agerpres). Luînd
cuvintul la recepţia oferită de
Asociaţia comentatorilor diplo­
matici ai ziarelor, ministrul A-
faceritor Externe al Franţei,
Couve de Murville, a făcut o de-
claraţie despre politica externă
a noului guvern francez.
Couve de Murville a subliniat
la început că politica Franţei ră-
mine neschimbată şi este deter­
minată în primul rînd de apar­
tenenţa ei la „lumea occidenta­
lă“ precum şi de „interesele ei
primordiale în Africa de nord
şi Africa neagră“.
El s-a pronunţat în continua­
re pentru o participare mai acti­
vă a Franţei la activitatea U-
niunii nord-atlantice atît pe plan
militar cit şi pe plan politic şi
a subliniat că Franţa „rămîne
credincioasă“ acordurilor înche­
iate cu partenerii săi vest-euro-
peni.
Referindu-se la situaţia din Li­
ban, Couve de Murville a subli­
niat că în cazul unei interven­
ţii anglo-americ.ane „Franţa nu
ar putea rămîne pasivă“ şi a
subliniat că guvernul francez
menţine un contact permanent
cu S.U.A. şi Anglia în proble­
mele referitoare la Orientul a-
propiat.
Declarînd că Franţa nu inten­
ţionează să fie iniţiatorul convo­
cării unei conferinţe la nivel
înalt, Couve de Murville a adău­
gat că Franţa „doreşte fierbin-
ie convocarea acestei conferinţe
dacă există cea mai mică per­ preţ vreun-pretext „legal“ pentru a putea interveni cu forţe rea independenţei şi suveranită­ se bucura că e liber şi inde­ rican deţine „vioaia întîia“. încă
spectivă de realizare a unui re­
zultat pozitiv“.
¦Referindu-se la problemele de­
zarmării, ministrul a spus, prin­
tre altele, că cu toate că Fran­
ţa „nu doreşte să se situeze pe
cafea înarmărilor nucleare“ da­
că nu se va ajunge însă la
vreun acord cu privire la dezar­
mare „pentru Franţa nu vor e- colele 8—7 înaintea erei noa­ cezi. In cadrul acestei lupte, profila tot mai mult izbucnirea lor săi (Anglia şi Franţa) şi Tripoli, Saida şi Zahla. Popu­ la moarte pe patrioţii algerieni
xista motive să renucnţ’e la fa- stre. Ca stat aşezat pe ţărmurile patrioţii libanezi se unesc în a- celui de-al doilea război mon­ s-au infiltrat tot mai mult în laţia ţării este formată în ma­ Yacef Saadi, unul din conducă­
----- oOo------
fn Portugalia
Ciocniri înfre
m a n ife s fa n fi şi p o li f i e
LISABONA 26 (Agerpres).
Marii a avut loc.în oraşul por­
tughez Montemoro Novo o mare
manifestaţie a muncitorilor agri­
coli 'angajaţi pe moşiile din îm­
prejurimile oraşului. Poliţia a
deschis focul împotriva manifes­
tanţilor care 'demonstrau în faţa
primăriei împotriva guvernului
şi lî moşierilor. Doi muncitori
au fost ucişi şi numeroşi alţii
rănitL
Redacţia şl
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 109 »
^frwfírnw icntwcfCcwiRniMWH bob
0
Y •• t> .»iwy . —_
La 26 iunie a.c. s-a deschis la Bucureşti cea de a IX-a
sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. La lucră­
rile sesiunii iau parte delegaţiile: Republicii Populare Albania,
Republicii Populare Bulgaria, Republicii Cehoslovace, Republi­
cii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii
Populare Romîne, Republicii Populare Ungare şi Uniunii Re­
publicilor Sovietice Socialiste. La sesiune asistă ca observato­
ri reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze, Republicii
Populare Democrate Coreene, Republicii Populare Mongole şi
Cam pania revendicativă Ministrul japonez al Comcrialui Republicii Democrate Vietnam.
In conformitate cu recomandările Consfătuirii reprezentan­
a cadrelor didactice din Japonia ţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale
Sl industriei cere restabilirea G.A.E.R., care a avut loc în mai a.c. la Moscova, la sesiunea
TOKIO 26 (Agerpres). La 25 proximativ 40.000 de persoane. relaţiilor comerciale cu China Consiliului, vor fi discutate probleme şi vor fi elaborate mă­
iunie lucrătorii din învăţământ Participanţii la mitinguri au a- suri practice pentru dezvoltarea pe viitor a colaborării econo­
din întreaga Japonie au organi­ doptat mesaje către cadrele di­ TOKIO 26 (Agerpres). TASS punzînd la interpelarea socialis­ mice dintre ţările membre ale Consiliului şi totodată vor fi
zat o campanie în sprijinul lup­ dactice din prefecturile Wakaya­ tului Isino cu privire la comer­ stabilite sarcinile Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi'ale
tei cadrelor didactice din pre­ ma şi, Koti, salutând lupta lor anunţă : In Japonia se lărgeşte ţul Japoniei cu S.U.A., Takasa­ organelor acestuia în legătură cu elaborarea' planurilor de
fecturile Wakayama şi Koti, care curajoasă. mişcarea pentru restabilirea cît ki a declarat: „In comerţul cu perspectivă în aceste ţări.
se pronunţă împotriva sistemu­ mai grabnică de relaţii norma­ S.U.A. avem o balanţă pasivă
lui antidemocratic de retribuire La 25 iunie reprezentanţi ai le cu China. Zilele acestea a a- în sumă de aproximativ 500 mi; ____ —------------ aoooo'=¦¦¦•¦¦••" = --------
a muncii profesorilor, pe oare Federaţiei organelor studenţeşti vut loc în oraşul Okayama un lioane dolari anual. In legătură
guvernul intenţionează să-l in­ de autoconducere din întreaga miting la care au participat or­ cu aceasta trebuie să .modificăm Ce? d e —al t r e i l e a s a t e lit a r t if ic ia l
troducă. In numeroase localităţi Japonie au vizitat Ministerul In­ ganizaţiile obşteşti, cercurile de politica comercială în aşa fel,
cadrele didactice au declarat strucţiunii şi au cerut să se re­ afaceri şi reprezentanţii munici­ îneît boabele de soia să nu fie a înconjurat de 5 6 8 de ori
grevă în semn de protest. Pre­ nunţe la proiectul guvernamen­ palităţii. In cuvântările lor vor­ importate din S.U.A. ci din Chi­
tutindeni au avut loc mitinguri. tal de retribuire a muncii profe­ bitorii au subliniat necesitatea na“. globul pâm întesc
In capitala Japoniei, la mitin­ sorilor. Inada, ministru adjunct de a sili guvernul Kişi să-şi
guri au participat peste 30.000 al Instrucţiunii, a respins aces­ schimbe atitudinea faţă de R.P- Subliniind că importul mărfu­ /MOSCOVA 26 (Agerpres). — observare, 'a crescut considerabil
de persoane. Mitinguri au avut te revendicări. In semn de pro­ Chineză. rilor japoneze se restringe per­ TASS transmite : Pînă la 26 iu­
loc în 450 oraşe şi sate din Hok- test, studenţii au organizat în manent în S.U.A., Takasaki a nie la ora 6 dimineaţa cel de-al afluenţa de telegrame pe adre­
kaide. La ele au luat parte a- faţa clădirii Ministerului o gre­ Cercurile guvernante din Ja­ spus în continuare: „Consider treilea satelit artifcial al pămîn- sa : „Moscova, Cosmos" conţi-
vă a braţelor încrucişate. ponia nu pot să nu ţină seama că comerţul cu China are o ma­ tului a înconjurat de 568 de ori nînd date cu privire la observa­
de aceste cereri insistente ale re importanţă pentru sporirea globul părnîntesc. rea satelitului. Aceste date sînt
-®®- opiniei publice. In această pri­ volumului exportului nostru. De prelucrate cu ajutorul maşinilor
vinţă este caracteristică, de pil­ pe urma încetării comerţului ja- In ultimele zile cînd zona de de calculat electronice. Rezulta­
urma protesfeior opiniei publice dă. cuvântarea din 25 iunie ros­ pono-chinez suferă în primul tele calculelor vor permite să
tită în comisia financiară a ca­ vizibilitate a satelitului s-a de­ se precizeze orbita satelitului şi
D epartam entul de Stat al S.U.A să se prevadă mai exact condi­
plasat în latitudinile medii ale ţiile zborului său în zilele um­
emisferei nordice, unde este si­
nu va mai condifiona e lib e ra re a paşapoartelor merei inferioare a parlamentu­ rînd Japonia. Trebuie să resta­ tuată o reţea deasă de stafii de broase.
lui de Takasaki, ministrul Co­ bilim cit mai repede comerţul
WASHINGTON 26 (Agerpres). paşapoartelor din motive de a- merţului şi al Industriei. Răs- cu China comunistă“. Din nou eşec la Cap Canaveral
După cum relatează agenţia
partenenţă politică. .O O : NEW YORK 26 (Agerpres). cu satelitul nu au ajuns la alti­
anunţat că nu va mai condiţiona Se ştie că numeroşi reprezen­
Anglia intensifică
tanţi ai opiniei publice din S.U.A.
au protestat în repetate rînduri După cum anunţă agenţia Asso­ tudinea fixată şi au ars în at­
împotriva atitudinii arbitrare a ciated Press, la 25 iunie, Minis­ mosferă.
Departamentului de Stat care de terul Marinei militare al S.U.A. In S.U.A. s-au întreprins şase
experienţele cu arma nuclearăeliberarea paşapoartelor pentru
a întreprins Ia Cap Canaveral
cetăţenii americani «indiferent de o nouă încercare de a lansa un
afilierea lor politică ; aceasta ca satelit artificial al pămîntului.
ani de zile refuză sistematic La 18 minute după lansare s-a
urmare a recentei hotărîri a să elibereze paşapoarte unor LONDRA 26 (Agerpres). rMe în acest domeniu „in ritmul anunţat că a doua treaptă a ra­ încercări de a lansa' un satelit
Curţii Supreme, care a statutat personalităţi ca cunoscutul cân­ chetei „Vanguard“ nu s-a de­ artificial al pămîntului cu ajuto-.
că Departamentul de Stat nu tăreţ Paul Robeson, artistul Chapman Pincher, observatorul cel mai rapid, atita timp cît nu clanşat, a treia treaptă împreună rul unei rachete „Vanguard".
are dreptul să refuze eliberarea Rockwell Kent, psihiatrul Wal- Una singură din aceste încer­
ter Briehl şi alţii bănuiţi de i- ştiinţific al ziarului „Daily Ex­ se va convinge că pot fi puse cări a fost încununată de suc­
dei progresiste. Instanţa judecă­ ces.
torească supremă din S.U.A. s-a press“ scrie într-un articol des­ la dispoziţia forţelor armate
văzut nevoită să constate şi ea
caracterul samavolnic al măsu­ pre intenţia guvernului englez bombele cu hidrogen şi atomice,
rii Departamentului de Stat,
care este acum obligat să ţină de a „continua exploziile bom­ precum şi încărcăturile de luptă
seama de hotărârea luată de ma­
joritatea judecătorilor Curţii Su­ belor atomice şi cu hidrogen în pentru proiectile, pe deplin ve-
preme. cursul unei perioade nedetermi- ' rificate“. Dezbaterile din parlamentul
nate‘ grec in problema Ciprului
„Guvernul a lăsat să se înţe­
După cum reiese din a rtio lu l leagă, scrie Pincher în conti­
observatorului, expertul guver­ nuare, că hotărârea Uniunii So­
namental W illiam Penny, care vietice de a înceta experienţele
conduce experienţele cu arma nu poate exercita nici o influ­ ATENA 26 (Agerpres). La
nucleară engleză, a primit in­ a criticat planul englez de rezol
briearea şi deţinerea armei nu­ strucţiuni de a desfăşura luc.ră- enţă asupra lui... Actuala serie 24 iunie, în parlamentul grec au vare a problemei cipriote, subli
cleare“. început dezbaterile in problema niind că acest plan este în con
de experienţe cu bomba cu liiro- Ciprului. In cuvîntarea sa minis­ tradicţie cu voinţa majorităţii co
Couve de Murville a lăsat să trul Afacerilor Externe Averoff vîrşitoare a populaţiei Ciprului
se înţeleagă că este împotriva Proteste în S. U. A. gen în'insula Christmas din Pa­
adoptării planului polonez de cific va continua toată vara.
creare în Europa centrală a li­
nei- -„-zone denuclearizate“, refe- împotriva psihozei atomic® El a obiectat împotriva acelora
rindu-se la faptul că această pro­
blemă „ar fi o parte integrantă Demersurile făcute de primarii care consideră că pentru rezol­
a complicatei probleme a dezar­ varea problemei cipriote trebuie
mărilor“.
NEW YORK 26 (Agerpres). rinţe ale reprezentanţilor diferi­ greci din Cipru să se pornească de la N.A.T.O.
Vorbind de activitatea guver­ Presa americană relatează des­ telor biserici în cadrul cărora Averoff a declarat că scopul fi­
nului De Gaulle in general, Cou­
ve de Murville a. spus că acest pre protestele care răsună în se adoptă rezoluţii cerind înce­ NICOSIA 26 (Agerpres). Du­ gramă Partidului laburist brita­ nal al guvernului Greciei :ămî-
guvern este de fapt „numai o S.U.A. împotriva psihozei ato­ tarea experienţelor nucleare şi a pă cum transmite France Pres- nic, cerîndu-i să respingă planul ne autodeterminarea Ciprului.
etapă de trecere spre un regim mice, a continuării experienţelor cursei înarmărilor. se, primarii greci ai principa­ britanic cu privire la Cipru. Totuşi, guvernul „este gata să
cu arma nucleară şi a cursei lelor oraşe din Cipru au adresat accepte amînarea realizării sco­
care va fi instaurat spre sfârşi­ înarmărilor. Ziarele publică ştiri Revista „Saturday Review“ a o telegramă Organizaţiei Na­ Intr-o altă telegramă trimisă pului final dacă Ciprului i se
despre demonstraţiile de protest ţiunilor Unite cerînd să fie tri­ primului ministru MacMilhn,, va acorda o constituţie cu ade­
tul anului dacă referendumul va împotriva continuării experienţe­ publicat scrisoarea a 262 de stu­ mişi observatori ai O.N.U. pen­ primarii greci protestează îm­ vărat democratică".
lor cu arma nucleară de către denţi şi 74 de profesori de la tru a constata „atrocităţile co­ potriva faptului că forţele mili­
da un rezultat pozitiv“ (este Statele Unite. La 23 iunie în o- Institutul tehnologic din Califor­ mise împotriva ciprioţilor grpei, tare britanice nu asigură protec­ Reprezentanţii opoziţiei care
raşul Mîddleton (statul New Jer- nia care protestează împotriva sub ochii binevoitori ai forţelor ţia populaţiei greceşti din insu­ au luat cuvîntul la dezbateri ?u
vorba de referendumul in proble­ sey) a avut loc o demonstraţie campaniei de persecuţii duse de britanice de securitate“. lă împotriva atacurilor turcilor cerut transmiterea problemei ci­
la care s-a cerut încetarea ex­ revista „Times“ împotriva doc­ şi atrag atenţia că se anunţă noi priote la O.N.U. şi demisia gu­
ma reformei constituţiei fixat perienţelor nucleare. In multe torului L. Pauling, profesor la a- In acelaşi timp, miercuri, în a- acţiuni violente din partea aces­ vernului pentru concesiile aces­
oraşe din S.U.A. au loc confe­ cest institut, care se pronunţă junul dezbaterilor din Camera tora, similare celor din săptămî- tuia în problema cipriotă. Pasa-
pentru 5 octornbrie-NR). împotriva experienţelor cu arma Comunelor ei au adresat o tele- nile trecute. lidis (Partidul unit democrat de
nucleară.
stingă) a cerut să se ridice pro­
blema Ciprului în Consiliul de
urma acestor schimbări sur­ fie subjugată şi mai mult inte­ Securitate întrucît, a declarat el,
venite în viaţa politică a ţă­ reselor imperialiştilor din S.U.A. se intenţionează ca Ciprul să
L IB A N fie folosit ca bază împotriva Li­
Documentar rii, Libanul cere tot mai insis­ Dacă acesta e istoricul Liba­ banului şi a celorlalte ţări arabe
tent retragerea trupelor engleze nului, să amintim — pe scurt care luptă pentru independenţă.
şi franceze din ţară, şi este spri­ — şi despre viaţa sa economi­
Stefanopulos (Partidul social-
popular) a cerut denunţarea ali­
A trecut mai bine de o lună de zile, de cînd Libanul, o să devină aproape insuportabilă. jinit la Consiliul de Securitate că. Din cauza îndelungatei sub­ anţei balcanice.
în această problemă de către jugări de către imperialişti, Li­
Uniunea Sovietică. Deşi la în­ banul n-a putut să-şi dezvolte Asupra diplomaţilor occiden­
In iureşul luptelor mereu cres- ceput refuză să facă lucrul a- economia, fiind în prezent o ţa­
ţară mică din Orient, cu o populaţie' de abia de 1.300.000 oa­ cesta, la 1 ianuarie 1947, Anglia tali de la Atena, potrivit rela­
şi Franţa sînt nevoite să-şi cal­ tărilor ziarului „Atînaiki“ a pro­
meni şi cu o suprafaţă de 10,4 mii kilometri patraţi, este ţinta cînde pentru eliberarea ţării de ce pe inimă şi să-şi retragă tru­ ră agrară înapoiată. Industria
unor puternice presiuni şi încercări de amestec în treburile sale sub jugul imperialismului, în a- pele lor de pe teritoriul Liba­ grea lipseşte aproape cu desă- dus o puternică impresie faptul
interne. Nefiincju-Ie pe plac nemulţumirea şi revolta legitimă nul 1930 ia fiinţă în Liban Par­ nului. vîrşire. Cunoaşte o oarecare dez­ că toate partidele au condamnat
a poporului libanez împotriva guvernului Solh şi a preşedin­ tidul Comunist, care conduce de voltare industria uşoară. In e- în parlament politica aliaţilor
telui Şamun, aflaţi la remorca imperialiştilor americani, pu­ aici înainte întreaga luptă a Tocmai cînd poporul libanez conomia ţării predomină capi­ Greciei din N.A.T.O.
terile occidentale se străduiesc în prezent să găsească cu orice poporului libanez pentru cuceri­ talul străin, între care ce! ame­
----- oOo------
armate în Liban. Lucrul acesta creează grave prejudicii la a- ţii ţării, împotriva cotropirii de pendent în adevărata accepţiu­ din 1951, imperialiştii americani
dresa păcii în Orient şi în întreaga lume. In legătură cu eveni­ ne a cuvîntului, a apărut în Li­ reuşesc să impună Libanului un Noi condamnări
către imperialiştii străini.
mentele ce au loc în prezent .în Liban, mai mulţi cititori ai ban imperialismul american. acord înrobitor de „ajutor“. Iu
ziarului nostru ne-au rugat să publicăm un documentar despre Constrînşi de către presiunile Profitînd de faptul că poziţiile 1956, în portul Saida este ter­ Sa m o a r t e
această ţară. Le răspundem tu-turor prin materialul de faţă. tot mai intense ale maselor largi Franţei şi Angliei slăbiseră sim­ minată construcţia conductei pe­
populare, imperialiştii francezi ţitor în urma nemulţumirilor trolifere care venea din Arabia in nigeria
-A- ? promit să acorde Libanului in­ populaţiei, americanii au dat lo­ Saudită.
dependenţa, însă atunci cînd se vitura de graţie : au subminat ALGER 26 (Agerpres).- Tri­
Istoria aminteşte despre locuri se împacă cu acest dictat străin. apropie data fixată pentru a- la maximum poziţiile adversari­ Principalele oraşe ale Liba­ bunalul permanent al forţelor
şi monumente de pe teritoriul El începe o luptă activă şi dreap­ ceasta, ei refuză. La orizont se nului sînt Beirut, capitala ţării, armate din Alger a condamnat
Libanului de astăzi încă din se­ tă împotriva colonialiştilor fran­
de est ale Mării Mediterane, cu nul 1924 în Partidul popular din dial : imperialiştii transformă viaţa politică şi economică a ţă­ joritate din arabi, iar limba torii operaţiunilor din zona Al­
principală vorbită este cea ara­ ger, şi pe H-amadi Omar, unul
o poziţie strategică importantă, Liban, care este organizatorul bă. Majoritatea populaţiei tră­ din membrii grupului său de
Libanul a fost din cele mai ve­ unor numeroase manifestări Libanul, alături de alte state rii. Pe teritoriul Libanului apar ieşte Ia sate şi se ocupă cu a- partizani.
chi timpuri ţinta unor atacuri şi populare antiimperialiste, ce se din Orient, într-o bază militară numeroase baze militare aerie­ gricultura, unde mai persistă
invazii ale statelor mai mari şi desfăşoară în această tară între de atac împotriva Uniunii So­ ne şi navale ale Statelor Unite. încă relaţiile înapoiate de pro­ Coinentînd sentinţa în proce­
mai puternice, trecînd rînd pe anii 1925—1927. Rezultatele dominaţiei america­ ducţie. sul lui Yacef Saadi şi Hamadi
rînd de la un stăpîn la altul, vietice. ne sînt şi de altă natură : în Omar, agenţia United Press In­
fiind împărţit şi reîmpărţit de Sub presiunea avîntului luptei anul 1948 este interzis pe teri­ Infeudarea ţării de către im­
mai multe ori. Lupta pentru stă- pentru eliberare naţională, dar Forţaţi de voinţa populară tot toriul Libanului atît Partidul perialiştii străini, jefuirea bogă­ ternational subliniază că ea a
pînirea Libanului cunoaşte o mai ales pentru a face pe pla­ mai hotărîtă a oamenilor muncii Comunist, cît şi celelalte orga­ ţiilor şi exploatarea nemiloasă fost pronunţată la mai puţin de
amploare mai mare mai ales în cul marii burghezii autohtone şi din Liban, colonialiştii francezi nizaţii democratice. n Libanului secole de-a rîndul, o săptămână înainte de cea de
secolele XIX şi-XX, cînd colo­ a avea sprijinul acesteia, în a- sînt nevoiţi ca la 26 noiembrie au făcut ca cuţitul să ajungă la a doua vizită în Algeria a pre­
nialiştii îşi intensifică lupta lor nul 1926 Libanul este declarat 1941 să proclame formal inde­ In urma presiunilor puternice inima poporului libanez. Acesta mierului De Gaulle, care a pro­
pentru subjugarea popoarelor. republică, fără a avea însă ur­ pendenţa de stat a Libanului. exercitate de către cercurile con­ s-a ridicai şi luptă în prezent mis algerienilor egalitatea în
Astfel, în anul 1920 Libanul de­ mări profunde în ce priveşte sis­ Ca urmare a acestui fapt, Liba­ ducătoare ale S.U.A., anul trecut mai hotărît ca oricînd pentru drepturi cu populaţia franceză.
vine în mod oficial o colonie a temul de guvernământ. Criza nul stabileşte relaţii diplomatice Libanul „acceptă“ înrobitoarea libertate, pentru independenţă.
Franţei, stăpînirea lui fiind tre­ economică din anii 1929—1933 normale cu mai multe state ale „doctrină Dulles—Eisenhower“, Şi cauza dreaptă a poporului li­ United Press International
cută în mîna unui guvernator sărăceşte mult economia şi aşa lumii. In anul 1944, la cererea banez va triumfa. consideră că aceste condamnări
şubredă a Libanului, făcînd ca părţii libaneze, se stabilesc re­ la moarte vor duce la intensi­
ficai ea^ luptei de eliberare naţio­
laţii diplomatice intre Uniu­
francez. Dar poporul libanez nu viaţa muncitorilor şi a ţăranilor nea Sovietică şi Liban. In care face ca economia tării să CONSTANTIN MACOVEI nală din Algeria.
*tr. 6 Marile ar. 9, Telefon: (38—18.. Taxa plStifă in numerar conform aprobării Direcţiunii Generate r «. ! K. or. 236.320 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ,1 Măl“ Ş* DEVA.