Page 93 - 1958-06

Toata atenţia organizării PROLETARI DIN TOATE TARILE UN1TI-VĂ! | A D O U A SESIU N E
a Sfatului popular

şi desfăşurării lucrărilor re g io n a l

In dimineaţa zilei de ieri, a

din cam pania de vară I avut loc cea ţie a doua sesiune
a Sfatului popular regional Hu­

Culturile de păioase au început să de vară, atît în G.A.S., S.M.T., G.A.C. Anul X Nr. 1097 Sîmbătă 28 iunie 1958 4 pagini 20 bani nedoara. Cu acest prilej, tov.
îngălbenească aproape peste tot. Orzul şi întovărăşiri, cît şi în sectorul indi­ deputat loan Lascu a prezentat
a dat In pîrgă în multe locuri. Gos­ vidual. Trebuie să arătăm că în ce H— ai —CMMlllll limiMIIMU—fflM anaimviMm m m m m sm am sam agam m o bebwbbib— un referat cu privire la dezvol­
podăria de stat din Orăştie, gospodă­ priveşte pregătirea pentru campania de tarea şeptelului de animale din
riile colective din Jeledinţi, Şibot şi vară s-au obţinut succese la repara­ P e n tru b u n a regiunea noastră, iar tov. depu­
altele, ţăranii muncitori individuali din tul secerătoriior-legătorl, a combinelor, tat Gheorghe Karpinecz a pre­
Geoagiu şi din alte sate au şi început motoarelor electrice, dar reparaţiile la păstrare a cerealelor zentat un coreferat.
secerişul orzului, reuşind ca în pri­ batoze şi revizuirea tractoarelor în
mele zile să strîngă recolta de pe su­ S.M.T. Alba şi Orăştie, sînt mult ră­ Pe marginea acestora s-au
prafeţe însemnate. mase în urmă. Şl în sectorul indivi­ prezentat discuţii ample.
dual reparaţiile sînt mult rămase în
in curînd orzul va ajunge peste tot urmă faţă de timp, mai ales în raio­ FEROVIARII
în stadiul de pîrgă şi la puţin timp

după el va da în pîrgă şi griul. Re­ nul Brad. Peste puţină vreme la bazele de com binatului hunedorean
coltatul acestor culturi nu poate fi recepţionare din întreaga ţară vor sosi pe drumul succesului
nicidecum am înat El trebuie făcut nea­ Colectivele de coordonare a lucrări­ primele cantităţi de produse din recol­
părat Ia timpul stabilit. Recoltatul cul­ lor din campania de vară, vor trebui ta acestui an livrate de G.A.S.-uri şi
turilor de orz, grîu, ovăz, etc,, în sta­ să urmărească calitatea reparaţiilor şi contractate cu producătorii agricoli. In
să se îngrijească ca pe toată durata

diu de pîrgă, are o importanţă deose­ campaniei de recoltare să funcţioneze acest scop magaziile pentru depozita­ Ain în faţă situaţia îndeplinirii pla­ registrează între 5 şi 20 procente. Si­

bită nu numai prin faptul că asigură ateliere mobile dotate cu uneltele nece­ rea cerealelor au fost curăţate şi de nurilor de aprovizionare şi evacuare tuaţia neîndeplinirii planurilor la fur­

un conţinut mai mare de substanţe sare. O altă sarcină importantă este zinfectate şi au fost verificate cînta- a principalelor secţii din Combinatul nalele 5 şi 6 se datoreşte nu atît de­

hrănitoare boabelor, ci şi prin faptul recrutarea şi pregătirea temeinică a de rele, aparatele pentru determinarea u- siderurgic Hunedoara pe lunile aprilie, fecţiunilor în munca transporturilor, cil

că în acest fel sînt evitate pierderile legaţilor de batoză, a coşariior, me midităţii cerealelor, precum şi utilajele mai şi prima chenzină a lunii iunie. unor cauze interne, ale secţiei, care au

prin scuturare. E deajuns să se scu­ caniciior batozari. Aceştia trebuie re de condiţionare — selectoarele, trioa- Datele furnizate de planificarea Căilor împiedicat desfăşurarea normală a pro­ Tulnicaiele Aurica \
ture numai un singur bob de grîu cruţaţi din rîndul celor mal pricepui
rele, vînturătorile etc. Ferate Uzinale sînt de natură să bucu­ cesului tehnologic.

din fiecare spic ca să se piardă 150— şi mai cinstiţi oameni. Ei trebuie a Anul acesta bazele de recepţionare re, cunoscînd situaţia de anul trecut in luna mai, la absolut toate sec­ Alba şl Zoriţa Aslău,
200 kg. grîu la fiecare ha. Fiecare co­ jutaţi de acum să-şi cunoască bine a vor prelua de la producători cu 100.000 şi primele luni ale ceiui curent. Nu toarele amintite anterior, planurile de laureate ale primului1
lectivist, întovărăşit şi ţăran muncitor tribuţiile şi să înţeleagă că buna or tone mai multe boabe dccît anul trecut. era sector siderurgic care să nu aibă aprovizionare şi evacuare qu fost în­ !estival regional a! ii-1
individual cunoaşte din proprie expe­ ganizare a muncii în scopul termină In acest scop s-au luat măsuri pentru obiecţiuni privind activitatea feroviari­ deplinite şi chiar depăşite. In prima neretului.

rienţă că atunci cînd griul este lăsat rii treierişuiui înfr-o perioadă cît mal îmbunătăţirea transporturilor. Totoda­ lor combinatului, privind aproviziona­ chenzină din iunie, de asemenea. A-
să se răscoacă, se scutură nu numai scurtă, respectarea instrucţiunilor orga­ tă, la mai mult de 60 de baze de re­ rea şi evacuarea produselor sectoarelor. celaşi lucru se poate spune şi despre
un bob din flecare spic, ci jumătate nelor de stat în legătură cu desfăşura­ cepţionare au fost introduse benzi
Luînd în considerare secţiile de fur­ îndeplinirea planurilor de transport al

din boabe sau chiar mai multe. Aceste rea treierişuiui, sînt principalele sar­ transportoare cu un debit zilnic de nale, aglomeratorul, oţelăria Siemens sideritei pe linia Hunedoara-Ghelar (a-
pagube pot fi înlăturate şl desigur cini de care trebuie să se achite cu 30 tone fiecare. Pînă la sfîrşitul anului Martin veche, laminoarele şi cocserla, prilie 106,15 la sută, mai 101,43 la
interesul fiecărui om al muncii de pe cinste.
vor mai fi înzestrate cu asemenea singură secţia furnale noi, în luna a- sută, 1-15 iunie 109 la sută).
ogoare este să nu piardă nici un bob.
Orice pierdere poate fi evitată prin O problemă importantă ce stă în îaţa benzi alte 60 de baze. Bazele de re­ prilie, nu are planurile de aprovizio­ In ce priveşte media de staţionare n
colectivelor raionale şi comunale este cepţionare au mai primit instalaţii pneu­ nare şi evacuare îndeplinite. a parcului, indice deosebit de impor­ W
recoltatul la timpul optim (în pîrgă) aceea de a îndruma inginerii şi teh­ matice mobile folosite pentru încărcarea tant în activital transporturilor, în
şi înfr-o perioadă cît mai scurtă. Un nicienii agronomi să stabilească în mod şi descărcarea cerealelor. La celelalte secţii, depăşirile, atît la perioadele luate a analiză, a fost
rol însemnat în evitarea pierderilor îl diferenţiat momentul optim de recolta­ aprovizionare cît şi la evacuare, în­ sub cel admis.
are şi grăbirea trcierişului. Se ştie că re a fiecărui lan în parte şi de în­
atunci cînd recolta este apucată pe dată ce într-un lan culturile au ajuns Urmărirea realizării planului de e poate trage din ţ
cimp, de ploile de toamnă, boabele în­ în stare de pîrgă să ia măsuri pentm
A. J.

colţesc şi în acest fel se produc mari începerea secerişului. (Continuare in pag. 3-a)
producţie ~ factor important în întărireapagube, pe de o parte, Iar pe de alfa,
In ce priveşte mobilizarea oamenilor
scade simţitor calitatea cerealelor. Evi­ muncii de pe ogoare pentru a efectua
tarea pierderilor se poate asigura prin- secerişul în momentul cînd culturile an organizatorico-economică a 0 . k. 0. Iot mai mult metal
tr-o organizare temeinică a muncilor
din campania de vară, prin coordona­ dat în pîrgă, rolul principal îl au Analiza tăcută de către con­ le are fiecare gospodărie în par­ O ÎNTOVĂRĂŞIRE p atri e i
rea lor cu atenţie, prin mobilizarea tu­ organizaţiile de partid, care au ca sar­ sfătuirea de la Constanţa a scos te, precum şi pe baza tuturor e-
turor fetelor nentru a folosi din plin cină să antreneze sfaturile populare în evidenţă o serie de succese lementeior care contribuie la care bate pasul pe loc Muncitorii, tehnicienii şi inginerii
fiecare clipă bună de lucru. şl toate celelalte organizaţii de masă obţinute pe tărîmul transformă­ Combinatului siderurgic Hunedoara,
in această muncă. rii socialiste a agriculturii şi a creşterea valorii zilei-muncă şi întovărăşirea „Brazdă nouă“ tele nu sînt cele mai bune. Nu desfăşoară în aceste zile o întrecere
In ce priveşte organizarea lucrărilor creşterii producţiei agricole. Suc­ la scăderea preţului de cost, a- din Hăpria, raionul Alba, are s-ar putea spune că întovărăşi­ dîrză pentru a încheia şi această lună
in campania de vară, un rol principal După terminarea secerişului, trebuie cese de seamă în această pri­ poi trebuie spus că mai sînt to­ o vechime de 5 ani. Era de aş­ rea din Hăpria nu a înregis­ cu însemnate succese în producţie.
11 au colectivele de coordonare a lu­ luate măsuri ca cel mult la 3-5 ziie vinţă au fost realizate şi în re­ tuşi destule cazuri unde nu au teptat că în aceşti ani să se trat unele rezultate îmbucură­ Fiecare schimb, brigadă şi om în par­
crărilor din această campanie, colec­ să înceapă treierişul. Pentru ca bato­ giunea noastră. Astfel, de la cel fost analizate posibilităţile de lărgească, prin atragerea tutu­ toare. Are şi ea un tond de ba­ te, depune un interes deosebit pentru
tive constituite la raioane şi comune zele să poată lucra cu toată capacita­ de-al Il-lea Congres şi pînă în dezvoltare, întocmindu-se planuri ror ţăranilor muncitori din sat ză materializat în două maşini a da patriei cît mai multă fonia, oţel
din activişti de partid, membri' ai co­ tea lor şi să fie ferite de tratnbaiări prezent suprafaţa cooperativiza- de producţii nereale. în cadrul ei şi să se întărească de semănat porumb şi două pră- şi laminate.
mitetelor executive ale sfaturilor popu­ pe drumuri accidentate care le deteri­ tă în regiunea noastră a cres­ din punct de vedere economic şitcfri. Lucrîndu-se in comun şi
lare şi din reprezentanţi ai diferitelor orează, este bine ca treierişul să se cut cu 24.765 ha. Producţia me­ Urmărirea periodică a reali­ şi organizatoric. Avem în regiu­ cu mijloace mecanizate, in anul In rîndurile ce urmează redăm prin
organizaţii de masă şi instituţii. Pen­ facă pe arii. Fiecare ţăran muncitor a die la ha. a Grescut şi ea an zării sarcinilor din planurile de ne numeroase întovărăşiri care 1956 întovărăşiţii au realizat graiul cifrelor realizările cîtorva sec­
tru ca munca acestor colective să fie putut vedea din experienţa anilor tre­ de an, s-a dezvoltat simţitor producţie este un iactor impor­ deşi sînt tinere, prin rezultatele o producţie de 2.050 kg. grîu ţii din combinat.
încununată de succes, ele vor trebui cuţi că treierişul pe arie este foarte şeptelul de animale şi s-au fă­ tant în vederea dezvoltării gos­ ce le obţin an de an, exercită Ia ha. şi peste 2.000 kg. porumb
să-şi cunoască bine sarcina, să ştie ce avantajos, deoarece munca poate fi cut progrese în ce priveşte îm­ podăriilor colective, în vederea o puternică influenţă asupra ţă­ ia ha. Aceste producţii au îost OTEL PESTE PLAN
trebuie făcut şi cînd trebuie făcut, organizată mai bine, timpul şi capa­ bunătăţirea raselor acestora. ridicării producţiei şi a valorii ranilor muncitori individuali, cu mult mai mari decît ale ţă­
să-şi desfăşoare întreaga activitate pe citatea batozelor pot fi folosite din zilei-muncă. Unele greşeli făcu­ determinindu-i să păşească cu ranilor individuali. La oţelăria- Siemens Martin veche,
baza unui plan de acţiune bine gîn- plin, iar ţăranii muncitori se pot în- Trebuie să arătăm că au îost te cu ocazia întocmirii planuri­ încredere pe calea cooperativi­ au fost înregistrate pînă în ziua de
dit. trajutora mai bine constituindu-se in tăcute progrese însemnate şi pe lor de producţie pe anul 1958 zării. Semnificativ este că în a- începutul a îost deci, bun. 24 iunie o serie de succese. Brigada
cete. linia dezvoltării gospodăriilor pot ti înlăturate pe parcurs. Ana­ ceste întovărăşiri a îost dezvol­ Dar ce s-a întimplat cu un an prim-topitorului Gheorghe Andruţ de
Aceste colective (comandamente) au colective şi a întovărăşirilor din liza realizării planurilor ce se tat in mod temeinic avutul ob­ mai tîrziu, respectiv in 1957. la cuptorul 1 şi-a realizat norma în
ca o sarcină urgentă terminarea grab­ (Continuare în pag. 3-a)*I. legiune. Aceste progrese se da- face la sfîrşitul semestrului în- Unii întovărăşiţi, „scumpi la tă- proporţie de 137,3 la sută, iar cea con­
nică a pregătirilor pentru campania loresc în mare parte unei juste tîi, constituie un bun prilej de ştesc, iar munca este judicios rîţă şi ieftini la făină“, după dusă de Simion Mihăilă în proporţie
planificări a producţiei şi a unei îndreptare a acestor greşeli. organizată şi în multe întovă­ cum se zice în popor, au sp u s: de 131,5 la sută.
w bune organizări a muncii. Un răşiri lucrările se fac în comun. „Nu e cazul să mai plătim la
rol însemnat în ce priveşte în­ Greşeli însemnate au îost tă­ Unele lucrează pe brigăzi şi e- S.M.T. ca să mai tacă încă o Rezultate asemănătoare au obţinut
SC U R T E ŞTIRI cute ia planificarea zilelor-mun- chipe şi la retribuire se ţine , arătură şi în toamnă. Se face el şi brigăzile prim-topitorilor Alexandru
tărirea disciplinei în muncă, că. Astfel, ziiele-muncă planifi­ seama nu numai de suprafaţa griul şi dacă îl însărnînţăm în Drîngă, Marişca Partenie şi Petru For-
Pentru ca produsele alimenta­ nate de 14 artişti au fost expe­ sporirea productivităţii muncii cate la diferite lucrări diferă de adusă în întovărăşire, ci şi de arătura tăcută in vară“. Aceş­ ţu de la cuptorul 2, care au îndeplinit
diate în R.P. Bulgaria pentru a l-a avut aplicarea recomandă­ la o gospodărie colectivă la alta munca depusă de fiecare înto­ tia au reuşit să convingă pe norma în proporţie de 124,2 la sulă,
re supuse alterării să ajungă la figura în expoziţia de pictură rilor cu privire la stimularea co­ cu toate că gospodăriile respec­ vărăşit în parte. toţi întovărăşiţii pentru a ti de 120.5 la sută şi respectiv 120,8 ia sută.
destinaţie în cel mai scurt timp, contemporană romînească, care lectiviştilor după cantitatea şi tive au aceleaşi condiţii de sol acord cu ei. Aşa că în toamna
Departamentul Căilor Ferate a se va deschide în curînd la So­ calitatea producţiei obţinute şi şi de muncă. Dezvoltarea ramu­ In întovărăşirea din Hăpria anului 1956, terenul întovără­ In felul acesta schimbul condus de
pus la dispoziţia întreprinderilor fia. Imbrăţişînd o tematică va­ în special pentru depăşirile rea­ rilor anexe în G.A.G. a fost o- nu se lucrează însă în felul a- maistrul Vaier Lăbuneţ s-a situat în
expeditoare un mare număr de lizate în producţia la ha. glin'dită ce-i drept în planurile frunte cu îndeplinirea normei în pro­
vagoane trigorifere. De aseme­ riată expoziţia va cuprinde prin­ porţie de 115,8 ia sută, urmat de schim­
nea pentru transportul şi depo­ Dacă în majoritatea gospodă­ de producţie. Dar ce se întîm- bul tineretului cu 114,5 la sută. Ast­
zitarea gheţii întreprinderile ex­ tre altele lucrări ale pictorilor fel s-a reuşit ca oţelăria Siemens Mar­
peditoare au Ia dispoziţie va­ riilor colective s-au întocmit pla­ TRAIAN CRICOVEANU tin veche să realizeze norma pînă în
goane refrigerente. I. Iser, Marius Bunescu, M. H. ziua de 24 iunie a.c. în proporţie de
nuri de producţie pe baza unui activist al Comitetului regional 114.5 Ia sută.
Maxy, Kovacs Zoltan, Petra Fe-
P. M. R.

-k ier, Constantin Paulet. minuţios studiu a condiţiilor ce (Continuare în pag. 3-a) cesta şi ca urmare nici rezulta- şirii nu a mai fost arat din nou, De la începutul anului şi pînă la
Tranzitul prin ţara noastră al griul însămînţîndu-se în arătu­ această dată, oţelarii hunedoreni au
transporturilor de fructe expor­ Schimbul tinerilor cocsari ra făcută în vară. Agronomii dat 538 şarje rapide.
tate de R.P. Bulgaria în alte s-au mulţumit şi ei cu o astfel
ţări se face cu trenuri de marfă La cocserie este mai greu să tă ambiţie. Se ţine la pres­ bul tineretului cred că va ciş­ pentru încărcarea şi descărca­ de practică, iar organizaţia de LAMINATORI! SE I I N BINE
accelerate cu timp de mers con­ pătrunzi, să urmăreşti îndea­ tigiul schimbului respectiv. tiga in mod sigur — conchise rea cuptoarelor, ritmicitate, în­ bază din întovărăşire şi sfatul
siderabil redus, puse în circu­ proape procesul tehnologic, Schimbul tineretului era hotă- tov. Bacnef. popular comunal au tăcut. Ce Şi la secţia laminoare munca se
laţie în acest scop. munca oamenilor. Aici, curge rît să cîştige cu orice preţ. Ma­ cărcare fără spargeri etc. Oa­ s-a întimplat ? întovărăşirea a desfăşoară cu avînt. Gete trei schim­
de sus, mereu, cărbune mărunt, joritatea tineri cu multă ambi­ Intre timp îşi făcură apari­ menii lucrează cu mai. multă realizat o producţie slabă, de buri aflate în întrecere dau bătălia
-k un praf negru care se aşează ţie, cu o înaltă calificare, erau ţia şi cei doi conducători ai atenţie. Maistrul Gheorghe numai 1.200 kg. grîu ia ba. in pentru a da cit mai multe laminate
pe straie neobservat. Şi-apoi nemulţumiţi să ohipe tot locul schimbului. Mai vorbăreţ s-a anul 1957. peste plan. Pînă la data de ’22 iunie
Teşind din reparaţie capitală, flăcările, căldura de la cuptoa­ doi. Atunci, băieţii s-au apucat Herhnn de la încălzire, Marin a.c., aici s-au înregistrat succese im­
de la şantierele navale Constan­ re, zgomotul produs de maşi­ serios de treabă. Fiecare om părut a fi maistrul Gros. I-am Greşeli de acest fel s-au mai portante.
ta, cargoul romînesc „Berezi­ na de şarjare, te face să fii cu­ după cele 8 ore de lucru, stu­ amintit de intîmplarea cu in- Ion: mecanic principal la făcut. Ele sînt foarte dăunătoa­
na“., cu o capacitate de încăr­ prins pentru un moment de e- dia cu atenţie graficul. trecera. Gros şi acum mai re prin faptul; că, pe de o parte Schimbul condus de Gheorghe An-
care iţp 4.000 tone, a plecat de moţii şi de o oarecare teamă. era supărat. comp: uitarea şarjei, Dumitru duc la scăderea veniturilor in- drăşescu se află aproape la egalitate
curînd în cursă. Nava transpor­ Totuşi... — Conducem cu 50 puncte. Aur, uşier, loan Oţoiu mecanic . tovărăşiţilor, iar pe de .altă par­ cu cel condus de Gonstantin Petru.
tă o încărcătură de fontă, a- — N-am avut cărbune sufi­ te tac să scadă prestigiul înto­ Primul îndeplinise planul în proporţie
vînd ca destinaţie portul Geno­ In ziua aceea, în şut se afla — Conducem cu 100. cient. Am întrebuinţat unul de la împingătorul de cocs, Ero- ^ vărăşirii, încrederea ţăranilor de I05.5Q la sută, iar al doilea în
va. La înapoiere „Berezina“ va schimbul tineretului, condus de Zilele se scurgeau pe nesim­ o calitate mai slabă. Voiarn să nim Monea, mecanic la maşi- / muncitori în ea. proporţie do 105,44 la sută. Pînă la
face un transport de minereuri inginerul Viorel Ardeleanu şi ţite. Trecuseră 30 de zile din realizăm neapărat producţia. na de scos uşi, Lazăr Găină \ sfîrşitul ioni/ nu se ştie cine va cîşti-
din portul Dürres. de maistrul Aron Gros, doi bă­ lună şi schimbul tineretului a- Astfel, s-au produs multe spar­ de la întreţinere, electricianul > Mult timp in întovărăşirea ga. Important este că ei au contri­
/ vea un avans apreciabil de geri, iar punctele au dispărut din Hăpria au. dăinuit si unele buit in mar? măsura la îndeplinirea
ieţi tineri cu multă experienţă puncte. Acum erau siguri de văzind cu ochii. Dacă eram un loan Sandu şi toţi ceilalţi, din > planului de producţie pe secţie în
La fabica „Radio Popular" pic mai atenţi, totul ar fi fost T. MARIAN proporţie de 105.35 la sută.
din Capitală s-a dat în funcţiu­ schimb, se străduiesc să dea )
(Continuare în pag. 2-a)
maximum de randament... ^

Nu se ştie pînă la urmă cine }

bine. Chiar tov. Emeric Kaba, va ciştiga întrecerea de la coc­
şeful schimbului cîştigător,
ne a doua bandă rulantă du­ in producţie. Dădeau bătălia victorie. Rămăsese o singură serie, in luna aceasta. Schim­ mmm.
blă pe care se execută asambla­ pentru a ciştiga întrecerea in zi. spunea că n-au ciştigat ei, ci bul tineretului s-.a pregătit se­
rea aparatelor de radio. Noua noi am pierdut, adică schimbul rios. Tinerii au prelucrat in o-
bandă realizată în întreprindere această lună. Conduceau ei cu — Imposibil să ne mai în­ tineretului. Ne-am pripit. Luna perative importanţa reducerii
are o lungime de peste 50 de un avans de 300 puncte, însă treacă cineva — îşi şopteau aceasta nu se va mai intîmpla spargerilor şi jelui cum se
metri şi cuprinde mai mult de acestea nu erau suficiente, mai însă aşa.
100 de locuri de muncă. Îm­ ales că în această privinţă au discret băieţii. poate realiza acest lucru. In
preună cu prima bandă ea asi- o experienţă tristă. Fiecare om Inginerul Ardeleanu, un om cinstea zilei de 23 August, ei
\ gură asamblarea tuturor apara­ din schimbul tineretului n-o Dar... Acest dar a venit să mic de statură, aproba tot ce şi-au luat angajamentul ca să-
telor de radio executate în fabri­ să uite niciodată. întoarcă toate calculele făcute spunea maistrul. Apoi, au lă­ sporească productivitatea mun­
că ; pe tiecare din aceste benzi timp de o lună de fiecare om sat la o parte trecutul şi au cii cu 150 kg. cocs metalurgic
Tovarăşul Bacnef, şeful coc- din schimb. Au fost prea siguri vorbit despre planurile lor, des­ la fiecare pilot, să reducă
seriei, povesti intîmplarea: pe victorie. Poate că aceasta pre oameni. spargerile sub limita admisă,
a fost greşeala lor. Şi au pier­
...Intr-una din lunile trecute, dut. Tot ce clădiseră in 30 de

se pot asambla simultan GÎte se ducea o luptă aprigă pen­ zile s-a dărîmat intr-una sin­ — Conducem tovarăşe pînă iar mecanicii să acorde şi mai Un nou şlep de 1.000 tom lucrat de colectivul de mancă
două tipuri diferite de aparate tru primul loc in întrecere. Nu gură. Toată luna au avut 8.000 acum cu 300 puncte. Lupta multă atenţie comprimării pi­
de radio. exagerăms cu nimic cînd spu­ kg. spargeri şi inir-o singură pentru primul loc este în pli­
zi 10.000 kg. nă desfăşurare. Este- o adevă­ lotului, să întărească disci­
nerii că aici la cocserie se lup­
plina.

.< tă pentru fiecare punct cu mul­ Luna aceasta, insă, schim­ rată întrecere. Se dă bă'ălie V. ALBU al Şanlierului Nava! di» Galo ţi, căruia l se fac ultimele lu­

Apj-oape 100 de lucrări sem- crări de finisare exterioară Ui vederea lansării tui ta apă.