Page 94 - 1958-06
P. 94
rag. 2 /rDRUMUE SOCIALISMUL Nr. 1097
TINERII FRUNTAŞ! La Ungurei dupa 8 ani romineşti
în munca culfuraîă
de la clubul peste liotare
î n i P l j B s c şi muncitoresc Cu ani în urmă la Ungarei, xe a'duc venituri tot mal mari, 35.000 litri lapte de oaie. Cît se Miercuri a plecat în R.P. Bulgaria
raionul Sebeş, 52 familii, soco- in cadrul planului de muncă pentru
moniiroenţele istorice din Gurabarza ref0ltele în. colectivă depăşesc realizează pe recolta de IO ha.
inaugurat o gospodărie agr.ico-
Za « regularitate şi siscîtneusmlătiamvtaiîcnteţaptceău cu tutun, 10 ha.
plante medicinale
cele ale individualilor. Toate a- şi din predarea sămîntei de pe
Publicarea in ziarul „Dru portanta, istorică a monumen lă colectivă. Noii colectivişti a- • ceşţea n-au. rămas fără rezul- 10 ha. cultivată cu trifoi? Toate aplicarea convenţiei culturale înire
acestea in intervalul unui sin R.P. Romină şi R.P. Bulgaria, picto
mul socialismului“ a articolu tului. veau pe atunci o avere de 4 tat. De-a lungul anilor multe gur an. Că s-au predat pînă a- rul Spifu Chjpţilă, secretar 3I Uniu
boi, doi cai, două căruţe şi două familii au păşit alături de colec cum 28 de boi din cei 38 con nii Artiştilor Plastici din R.P. RoRJi"
lui „Cimpul .Pîinii şi semnifi ¦In această zi s-au efectuat pluguri de lemn. Din curiozita tivişti pe dpumul cel pop, dru tractaţi şi 100 miei, nu consti nă, penţru a participa la deschiderea
caţia lui istorică“, a făcut ca în 183 ore muncă voluntară, evi- te cineva, „interesat", a calcu mul belşugului. tuie un fapt neînsemnat. expoziţiei de pictură contemporană, r.o-
mînească care va avea loc în curîpd
adunarea generală de alegeri a denţiindu-se următorii tin eri: lat fondul de bază al noii gos k Urmînd îndemnurile consfă la Sofia.
organelor cdnducătoare U.T.M. Iliasa Olimpia, Tomulescu Ma podării colective: 55.000 lei. tuirii de la Constanţa, colecti
din Uzinele Cugir să fie ria, Ungureanu Constantin, viştii din Ungurei au început In curînd va pleca în R.P. Polonă
propusă, pentru a fi inclu Chiş Ştefan, Pop Alexandru, -k Ău trecut 8 m i. Calculat construcţia unui saivan cu o un grup de artişti romini, solişti ai
să în proiectul de hotărîri Dai.a. Victor, Frîncu Vasile, Ne- capacitate pentru 1.000 de oi, o Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R.,
şi sarcina de a păstra şi îngriji del Dumitru şi tovarăşul Purdi In primul ari de muncă în co 'pentru a realiza lucruri mari, magazie cu o capacitate de 10 care vor întreprinde un turneu în tara
monumentul istoric al lui Paul Aurel, activist al comitetului mun, colectiviştilor din gospo acest timp pare a nu însempa vagoane de cereale. Un atelier prietenă în cadrul acopdului cul^ral
Chinezul din gara Şibot, urmînd raional U.T.M. Orăştie. prea mult. Şi, totuşi, ritmul de dintre cele două ţări.
dăria „Dram nou.“ nu le-a mers dezvoltare a dovedit că munca de fierărie şi altul de rotărie.
astfel iniţiativa tinerilor din co Comitetul organizaţiei de ba tocmai bine. Nu aveau experi unită poate face „minuni“. Tot Construcţiile noi ridicate stau Din grupul de artişti romini fac
muna VIadlmiri. ză. U.T.M. a preconizat ca vii alături de noua maternitate pen parte dirijorul Jean Bobescu, Mezzo-
enţa muncii in comun, nu erau tru 25 scroafe. soprana Elena Cernej, soprana Mari§
atelaje suficiente, ba ii mai tră Voloşescu, tenorul Ion Tudoran. bari
Cum trăiesc colectiviştii as tonul Mjhail Arnăuţu, basul Mii cea
;!v Pentru a traduce în viaţă ho- toarea muncă voluntară să aibă gea înapoi şi gîndul că „pare puterea omului este aceea in Buciu şi balerinii (rinei Liciu şi Ga-
tărirea adunării generale, în loc in ziua de 18 mai, dar acest că era mai bine individual". stare să schimbe lucrurile. In tăzi, pot să vă mărturisească brlcl Popescu care vor fi solişti in ca
termen nu a fost respectat din In anul al doilea, şi în cei ur sat, în viaţa colectivei, s-au toţi din Ungurei. întrebaţi şi drul spectacolelor cu operele A’da,
ziua de 27 aprilie, în cinstea lui lipsa mijlocului de transport. mători, colectiviştii au creat schimbat multe. Azi în gospo Carmen, Faust şi Tosca şl cu baletele
1 Alai, a fost organizată prima Pentru complectarea lucrărilor dăria colectivă din Ungurei lu pe Simion 'Weber şi pe Ioan Da- Lacul Lebedelor şi Fîntîna din Bae-
ieşire la monumentul din Şibot. la monumentul din gara Şibot o puternică fermă de tăuraşi, vid şi pe Martin Binder. între ciserai prezentate de Opera de Stat
s-a ales apoi ziua de 22 iunie, au dezvoltat atelierele proprii din Varşovia. Artiştii romini voi mai
îndrumaţi de către organiza cînd in faţa unui nou grup de baţi pe oricare din cele 34 fa da şi cîteva recitaluri pe scenele tea
ţia de partid, c.i sprijinul'condu utemişti s-a făcut o ¦informare de fierărie, rotărie şi timplărie, crează la un loc nu mai puţin trelor din mai multe oraşe ale R.ţŢ
cerii uzinei, oare ne-a oferit asupra importanţei istorice a milii care s-au înscris in topm- Polone.
Pe ogoare munca a devenit mai de 224 familii. Suprafaţa de na anului trecut în colectivă.
mijlocul de transport şi mate Traiul lor este cea mai bună
cu spor. La împărţirea venituri teren pe care o posedă gospo
rialele necesare, am putut trece monumentului, trecîndu-se apoi lor, belşugul a prins să spo dăria „Drum nou" este astăzi mărturie despre viaţa pe care o
rească. In casele colectiviştilor de 702 ha. Munca oamenilor a duc colectiviştii.
la acţiune. Tre- 1 la o nouă cură- lucrurile s-au schimbat. Con schimbat şi colectiva şi satul.
strucţii noi în colectivă, case', Fondul de bază s-a mărit de MORARU SIMION
buie spus ca am* ţue in jurul mo- noi in sat au început a se ri aproximativ 8 ori, faţă de anul corespondent
dica. începutului. 454.000 lei — la a-
fost ajutaţi şi i C u m a u r m a i organizaţia vumenMlui. s ' a tît se ridică acum fondul de ba
săpat rondoul, Ca să cuprindă cineva reali ză. Colectiviştii nu mai au nici
de către ocolul „ „ . ,, , . . ‘ „ ~ zările de fiecare an în gospo patru boi, nici doi cai. In fer
silvic, care, la U.T.M . din U z in eie C u g ir montîndu-se şi dăria colectivă din Ungurei, tre mele anexe se pot număra 13
buie multe file de cărţi. Munca vaci cu lapte, 11 perechi de boi
cererea noastră, inifsaiiva finerilor un reflector cu in colectivă era tot mai ou spor pentru muncă, 10 cai, 20 porci,
ne-a donat bră din comuna Vladimirt bec de 200 w. iar viaţa colectiviştilor din ce 1.190 oi şi doar... 64 stupi de
duleţi pe care în în ce mai bogată. Fermele ane-
pentru ilumina
timpul lor- liber, rea monumentu
utemiştii Sasu lui pe timpul iSî>'OtfJ*
Liviu, Popa Remus, Petrişor nopţii. Reflectorul a fost con G, E, G. anunţa
Ştefan şi Taşcă Ioan i-au trans fecţionat în uzina noastră, prin Casa de Economii şi Consem-
naţiuni C.E.C., aduce la cunoş
portat din pădure, i muncă voluntară, de către elec tinţa cetăţenilor, că vînzarea de Se reamiijieşie că tpate obli
obligaţiuni C. E. C. cu cîştiguri gaţiunile cumpărate pînă la da
Mobilizarea pentru munca vo tricianul utemist Radu Aron. S-a albine. T' SE VA FACE SI IN ZIUA DE ta de 29 iunie a.c., participă a-
DUMINICĂ 29 IUNIE a.c. prin tît la tragerea de bază. cît si
luntară a fost făcută în cadrul curăţat apoi armura lui Paul O întovărăşire Averea colectivei creşte me toate unităţile proprii C. E. C., Ia cea SUPLIMENTARĂ din 30
cînd acestea vor avea program iunie a.c., în mod excepţional
adunărilor generale pe secţii, fo- Chinezul şi s-a vopsit cu Iac de lucru exclusiv pentru vînza indiferent de data cînd au fogî
rea de obligaţiuni C.E.C. cumpărate, şi cînd se vor atri
losindu-se de asemenea şt sta negru. reu. In anul 1958 colectiviştii au bui cîştiguri în valoare atotgRî
de 2.000.000 Iei.
ţia de amplificare, la care s-a In această zi s-au efectuat 60 c a r e b a t e p a s u l p e Io c contractat vînzarea către stat a
16.000 kg. porumb, 15.000 kg.
citit articolul publicat în ziarul ore muncă voluntară, eviden-
„Drumul socialismului“ şi che ţiindu-se tinerii: Groza Victoria, (Urmare din pag. l-a). citori din Hăpria nu ar fi dor-, griu. Adăugăm la acestea re
nici să se unească pentru a lu colta de pe suprafaţa de 2 ha.
marea comitet uliul nostru U.T.M. Tănase Maria, Dubleş Maria, neînţelegeri care şi-au făcut loc cra pămîntul in comun. Ei au. cultivată cu cartofi pe care co
din cauză că organizaţia de ba văzut rezultatele altor întovără lectiviştii o vor vinde statului.
In dimineaţa zilei de 27 a- Vlad Saveta, Zamfir Maria, ză nu s-a ocupat de educarea şiri din împrejurimi şi şi-au dat Socotiţi veniturile de pe 1.250
întoyărăşiţilor, nu a luat atitu seama că, lucrindu-se pe tarlale kg. lină contractată şi de pe
prilie, un număr >de 21 tineri au Mureşan Aurel, Barbu Gheor- dine critică faţă de fenomenele mari, poate fi sporită simţitor
nesănătoase şi faţă de aceia ca producţia la hectar. Aşa se ex Din viaţa culturală
fost prezenţi în; faţa uzinei, de ghe, Lupşan Mihăilă, cît şi ele re căutau să încurce lucrurile. plică faptul că un nurhăr de 65 a satelor brâdene
Atit organizaţia de bază cit şi
unde au plecat, apoi la Şibot. vul Suciu Vasile din clasa a V-a comitetul de. conducere al înto familii de ţărani muncitori din @ Faţă de celelalte echipe de tea COMUNICARE
vărăşirii nu s-au străduit pentru Hăpria s-au constituit în anul tru din raionul Brad, formaţia de tea
Ajunşi aici. în j'urul orei 9 di a şcolii elementare din Şibot, a întări disciplina în muncă şi acesta întro nouă întovărăşire. tru a căminului cultural din satul Să- Direcţiunea întreprinderii de gospodărie orăşenească Deva
pentru a convinge pe fiecare în Dar în satul Hăpria rpaLexistă lişte, corpuna Băiţ-a, a făcut pînă a- aduce Ia cunoştinţa tuturor întreprinderilor, instituţiilor, coope
mineaţa, înainte de a se începe care singur s-a oferit să lucreze tovărăşit asupra importanţei ce peste 200 familii de ţărani mun cum ceţe mai multe schimburi de ex rativelor şi cetăţenilor oraşului Deva că în conformitate cu
munca, s-a citit articolul voluntar alături de tineretul u- o are efectuarea în comun a lu citori individuali care deţin o perienţă. In acest an a prezentat de 8 H.C.M. 1884/1955 SE INTERZICE CU DESĂVÎRŞIRE UqglkJ-.
zinei noastre. crărilor şi dezvoltarea fondului suprafaţă de 2.500 hectare teren ori în deplasare cu deosebit succes
„Cimpul Pîinii şi semnificaţia de bază. După cum s-a arătat, arabil. Sarcina este de a atrage piesa „Morişca“. ZAREA APEI POTABILE PENTRU SCOPURI INDUSTRIALE,
lui istorică“, aducîndu-se com- Organizaţia U. T. M. din întovărăşirea a reuşit să înjghe şi pe aceste familii în întovă
Uzinele Cugir şi-a propus să beze un fond de bază în va răşire, indiferent în care, în cea, ® La Brad, cp ocazia desfăşurării SPĂLAREA MAŞINILOR ŞI UDATUL GRĂDINILOR, INCF-
plectări din „Ghidul turistic al continuie păstrarea in bune con- loare de circa 2.000 lei în cei veche sau în cea nouă. întovă fazei raionale a concursului între echi PÎND CU DATA DE 1 IULIE 1958.
diţiuni a monumentului lui Paul cinci ani de existenţă. Acesta răşirea veche nu va putea reali pele de teatru ale căminelor culturale,
regiunii Hunedoara“. Tinerii au Chinezul. In acest scop a numit este însă mic faţă de posibilităţi. za însă acest lucru numai prin juripl a selecţionat şi clasificat echi In mod excepţional, acei care nu dispun de surse proprii
un grup de tineri muncitori ai Intovărăşiţii au condiţii pentru vorbe. Ea va putea atrage ţă pele astfel: pe locul I, formaţia de de apă, vor putea întrebuinţa apa potabilă pentru aceste sco
ascultat cu intteres expunerea şi uzinei — şi care domiciliază în a repartiza cantităţi mai mari ranii muncitori individuali ofe- teatru, a căminului, cultural „1 Mai“ puri dar numai între orele 22 şi 6.
Şibot — care să se îngrijească de cereale la fondul de bază, rindu-le exemple vii care să de Ţebea ; pe locul II, formaţia de tea
au adus corrîpiectări pe baza in permanenţă de monument. iar cu banii rezultaţi prin vîn- monstreze convingător superio tru a căminului cultural „I. C. Frimţţ“ Aceste măsuri au fost luate pentru o mai buna alimentare
zarea acestora ar putea cumpă ritatea muncii în comun. Ast din Săl.işte şi pe locul III, formaţia cu apă potabilă a populaţiei oraşului.
celor auzite de la părinţii şi bu Cunoscînd faptul că a fost ra, pe lingă unelte agricole şi fel de exemple pot fi oferite de teatrală a căminului cultural „Steagul
lansată o chemare pe întreaga animale de producţie proprieta către întovărăşirea „Brazdă no păcii“ din Crişcior. S-a mai eviden
nicii lor. ţ ţară, ne adresăm organizaţiilor te comună, care să le aducă în ţiat muncitorul Aurel Sendrei din Va
de bază U.T.M. din Deva, Alba semnate venituri suplimentare. uă“, dacă ea îşi va îmbunătăţi ţa de Jos, prin interpretarea reuşită a
S-a curăţat apoi în jurul mo Iulia, Hunedoara, Zeicani (raio simţitor activitatea, dacă va în rolului „Păcală“ din piesa Păcală
nul Haţeg), Ţebea, Aurel Vlai- Acestea sint cîteva din lipsu lătura lipsurile care au dăinuit argat.
numentului, adunîndu-se cren cu, cît şi celorlalte organizaţii rile care au făcut ca întovără pînă acum şi dacă se va conso
U.T.M. din alte localităţi ale re şirea din Hăpria să nu crească lida din punct de vedere orga @ Maria Vara de la Sălişte, în ca
gile şi bălăriile, s-a săpat un giunii noastre in care există mo nici măcar cu o familie de la nizatoric şi economic. drul concursului, a obţinut pe raion
numente istorice, rugindu-le să inaugurare şi pînă acum. (Bine locul întîi ca cititoare artistică,
rondou în jurul monumentului, ne răspundă, prin intermediul înţeles, munca de lămurire dusă întovărăşirea „Brazdă nouă“
ziarului „Drumul socialismu in rîndul ţăranilor muncitori din Hăpria are toate posibilită Q In perioada semestrului I, din
in care conducerea gării Şibot lui“, de felul cum ele au înţe ţile pentru a înlătura lipsurile 1958, colectivul bibliotecii centrale ra
les să îngrijească monumentele individuali pentru a se înscrie ionale din Brad a reuşit să atragă
a semănat iarbă (urmează să istorice din localităţile lor. în întovărăşire a fost şi ea sla ce frînează dezvoltarea ei! In a- un niimăr' de cititori aproape echiva
bă şi mai mult formală). Nu cest sens va trebui să fie însă
planteze şi flori). Tovarăşii din pe t r u ’ balint s-ar putea spune că ţăranii mun- mai mult sprijini,lă de si î.tul
secretar al organizaţiei popular comunal şi îndeosebi
gara Şibot ne-au sprijinit tot de organele de partid şi de stat
timpul cu unelte şi sfaturi. S-a
curăţat apoi soclul monumentu
lui, astupindu-se crăpăturile e-
xistente, dîndu-se cu o vopsea
dintr-un amestec de ciment şi
var. In apropierea monumentu
lui s-a montat o bancă cu sche
let de fier, confecţionată prin
muncă voluntară în uzina noa
stră. Au fost plantaţi apoi bră
duleţii aduşi de la munte, s-a
curăţat placa de marmură, vop- de secţie U.T.M.—sculărie,
simdu-se literele care arată im- Uzinele Cugir
raionale. Comitetul raional de lent cu numărul cititorilor din întreg
LA B R A D partid va trebui să ia măsuri anul 1957. Anul trecut, biblioteca a
pentru a întări şi ajuta în mun avtit 4.095 cititori care au citit 11.255
Activitatea sportiva poate fi îmbunâtâţitâ că organizaţia de bază din înto cărţi. In prima parte a anului 1958 >> RESTAURANTUL Şi GRriQINA Cooperativei ţ
vărăşire. Dacă aceasta va fi biblioteca are înscrişi 3.214 cititori şi de consum din Alba iuiia, !Ha, Căian, Qrăe*"*-.^
In ultimii ani mişcarea sportivă din amenajate cu sprijinul sfaturilor popu instructorilor sportivi, în cele mai mul sprijinită să se ridice la înălţi 10.202 cărţi citite. Haţeg şi Sebeş unde găsiţi un bogat sortime. t
raionul Brad a atras un număr în lare din comunele respective şi prin te cazuri, este inexistentă. mea rolului ei, atunci nu încape
semnat de tineri în practicarea diferi munca voluntară a tinerilor, sub di nici o îndoială că întovărăşirea Biblioteca raională din Brad, pen de produse culinare şi băuturi alese“
telor discipline sportive. Dovada aces recta îndrumare a organizaţiilor de De asemenea, nu se organizează din Hăpria va porni pe drumul tru a cuprinde; maj mulţi cititori a
tui lucru îl constituie numărul mare bşză U.T.M. meciuri între echipe (în afară de fot cel bun. devenind un centru pu organizat şi 4 filiale la Ţărăjel, Lun ANUNJ
de purtători ai insignei F.G.M.A. şi bal) în scopul stimulării tinerelor e- ternic de atracţie al ţăranilor ca, Valea Brad, Mesteacăn şi Ruda-
G.M.A.. Numai în decursul acestui an Trebuie remarcată de asemenea, ini lemente sportive. muncitori individuali pe calea Brad.
ţiativa U.G.F.S. din raionul Brad, de cooperativizării.
Pe arena de popice1de la Vaţa joa ION DUMITRU ZARANDEANU
corespondent
şi-au trecut probele şi au devenit pur a organiza în cursul lunii iulie „Cupa că numai cei ce achită o taxă. Acea s cumpăraţi Uniunea Centrală a cooperativelor şcoala tehnică d? cooperaţie Curtea1de
tători ai insignei G.M.A. un număr secerişului” cu termen pînă la 33 au stă taxă fiind plătită cu scopul de a da Consum pregăteşte cadre pentru Argeş, str. Malinovski nr. 5, peruru
de 216 tineri. Totodată, în raion ac gust, care va constitui un stimulent „amenaja terenul”, • dacă eventual s-ar oo cu “ m a r T r e - unităţile cooperaţiei de consum în spe specialitatea evidenţa contabilă şi la
tivează un număr de 6 echipe de fot pentru tinerii sportivi de la sate şi strica ! U.C.F.S. cunoaşte această si cialităţile contabili şi merceologi prin specialitatea merccologle.
bal. care va cuprinde întreceri la discipli tuaţie, dar nu a luat nici un fel de A şcolile tehnice cu durata de şcolarizare
nele volei, fotbal şi oină. La oraş măsură. DUCERI de 2 ani. Se vor da probe la următoarele ma
De asemenea, s-au organizat şase va fi organizată „Cupa 23 August” terii din programa cursului mediu :
echipe de popice, iar la tenis de masă care va cuprinde întreceri la tenis de Avînd în vedere faptul că cultura PRETURI Pentru anul şcolar 1958/1959, se pri
participă un număr de douăzeci juca' masă, volei şi popice. fizică şi sportul au un rol deosebit în mesc în anul I al şcolilor tehnice de Secţia evidenţa contabilă
tori, clasificaţi. educaţia comunistă şi politică a oa i) rite sorturi de cooperaţie absolvenţi ai şcolilor de 10
Dacă acestea sînt cîteva din frumoa menilor muncii, că practicarea sportu $ mărfuri Ia ma- ani, cu diploma de mafuntate, în — matematică — scris şi oral
Ca urmare a dezvoltării mişcării sele realizări, trebuie să arătăm că în lui dezvoltă spiritul de organizare, | gazinele coopera- vîrstă dc 17-25 ani, după ţinerea unui — limba romină — scris şi oral
sportive de masă la sate, în raionul activitatea U..C.F.S. Brad există şi o dîrzenia, curajul, tăria de luptă, | tivelor de ccn- examen de adniitere in limita locurilor.
Brad au luat fiinţă patru echipe de serie de lipsuri. Astfel, cea mai mare U.C.F.S., din Brad va trebui să mun-. Secţia merceologie
oină. atenţie în raion se dă fotbalului, ne ceaşcă cu- mai mult interes pentru a sum din : Absolvenţii şcolilor primesc diploma
glijînd celelalte discipline spcrtîve. aplica întocmai hotărîrea Biroului Po l ALBA HJI IA de absolvire şi sînt încadraţi la uni — matematică — scris şi oral
Pentru desfăşurarea în bune condiţi litic al C.G. al P.M.R. din anul 1940, 0 .................... .. tăţile cooperaţiei de consum, în func — chimie — scris şi oral
ufli a disciplinelor sportive în aceri Ca dovadă a ace'slei afirmaţii pu care trasează sarcini importante pen ABRAD ţie de rezultatele obţinute în timpul înscrierile se primesc la serviciul ca
raion, în anul acesta au fost amena tem arăta că la întrecerile sportive or tru dezvoltarea culturii fizice şi spor şcolarizării. dre şi învăţărplnt al Uniunii raionale
jate o scrie de baze sportive. Astfel, ganizate în regiune, sportivii din ra tului, în special la sate. f HAŢEG a cooperativelor de consum din raioa
au fost amenajate terenuri de fotbal ionul Brad se prezintă în mod' nesa- Elevii care îndeplinesc condiţiile sta nele respective.
la Baia de Criş, Vata, I.uncoi şi Brad: O preocupare de seamă în perioadă f SEBEŞ bilite de H.C.M. 1868/1954 primesc Actele ce urmează să fie prezenta’e
terenuri de volei la Bălţa, Luncoi, Baia tisfăcător, sau de cele mai multe ori de faţă. trebuie să aibă U.C.F.S. Brad lunar burse. la înscriere sint urm ătoarele:
de Crlş, Crişcior şi Vălişoara; tere îiţ problema spartachiauei de vară, îlLIA — diploma de maturitate (in original)
nuri de oină la Blăjeni, Tomcşii şi nu se prezintă deloc; unde la data actuală, nu se observa Examenul de admitere pentru candi — actul de naştere (copie legalizată)
Rişculjţa; terenuri de baschet la Brad Socotim că O.C.F.S. Brad exercită nici o acţiune; 9 DEVA (piaţă) daţii din regiunea Hunedoara se va — certificat de sănătate
şi arene de popice la Brad, Vaţa, Ţc- da la şcoala tehnică de cooperaţie — declaraţie tip de stare materială
beâ şi Bălţa, Aceste terenuri au fost un insuficient control asupra pregăti CLEMENT DAN % Caracal, ştr. Kari Marx nr. 3, pentru — dovadă de situaţia militară pen
rii tehnice a echipelor, iar activitatea tru băieţii de peste 20 ani.