Page 95 - 1958-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VĂ! I N I N T I M P I N A R E A Z IL E I M I N E R U L U I Şl A Z I L E I d e 2 3 A U G U S T

întrecerea minerilor din V a le a Jiului

3.951 tone peste planul lunar Brigăzile de fineret
în frunte
Luna iunie s-a arătat pentru minerii din Lupeni deosebit

de rodnică. Lichidînd cu greutăţile avute în lunile trecute, Exploatarea minieră Uricani

colectivul de aici a pornit la muncă avîntată. Cu sprijinul este considerată, datorită rezul­

conducerii tehnice, care se strădueşte să le asigure condiţii cît tatelor bune obţinute tot timpul,

mai bune de muncă şi de aprovizionare, îndrumaţi cu mai mul­ ca fruntaşă pe bazinul carboni­

Duminică 29 iunie 1958 4 pagini 20 bani tă competenţă de către organele de partid, sindicat şi tineret, fer Valea Jiului.
minerii din Lupeni îşi afirmă pe zi ce trece hotărîrea lor de a In luna aceasta, pînă în . ziua

taarmtwagffl se situa în fruntea întrecerii socialiste. Hotărîrea aceasta ei de 27 inclusiv, minerii de la ex­
şi-au concretizat-o deja în cele 3.951 tone pe care le-au livrat ploatarea Uricani se aflau tot

ifirlrcffl continua a psrfiiiiii, cocsarilor hunedoreni, înafara sarcinilor de plan, numai în luna în fruntea întrecerii, extrăgind

aceasta. în afara planului semestrial şi a

In cadrul exploatării, colectivele sectoarelor I B, II şi IV B, planului zilnic 1.938 tone de

tm-V aplicarea consecventa au obţinut cele mai importante succese. Minerii din aceste sec­ cărbune peste plan.
toare au dat patriei 812, 192 şi respectiv 1.258 tone de cărbune Tot în această perioadă colec­
peste planul lunar. Rezultate demne de evidenţiat au obţinut
şi minerii din sectorul III şi IV A care, în ciuda unor greu­ tivul minei Uricani a obţinut un
randament mediu de 0,982 tone

A- or leniniste ale vieţii fle partid tăţi, în ce priveşte condiţiile de zăcămînt şi aprovizionare, şi-au pe post şi a făcut economii la
îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. preţul de cost la peste 5 lei la
tona de cărbune.
Minerii din Lupeni sînt hotărîţi ca în această lună, sau în
primele zile din iulie, să recupereze şi rămînerea în urmă din S-au evidenţiat în mod deo­

pe noase, elementelor fascisto-legionare şi de aci înainte să se asigure creş­ zaţiilor de partid este de a veghea luna mai, în ceea ce priveşte angajamentele luate în întrece­ sebit brigăzile de tineret condu­
ral porţile partidului. Organizaţiile de terea mai departe a procentului mun­ ca cei ce fac parte din acest activ rea socialistă cţt celelalte colective miniere. se de tovarăşii Vasile Apostol,
în partid au aplicat cu fermitate normele citorilor în partid. Plenara a sublimat să fie aleşi cu grijă din rîndurile ce­ (cu 268 tone de cărbune pesle
>n- leniniste cu privire la reglementarea că trebuie continuată primirea în lor mai înaintaţi oameni ai muncii, Rezultate frumoase plan), Viorel Neamţu (cu 225
creşterii rindurilor partidului. partid cu precădere a celor mai îna­ devotaţi cauzei partidului. Verificaţi tone), Dumitru Vascul r(cu 580
¦»! e- intaţi dintre muncitori. Organele şi în practică, cei ce se vor dovedi demni In fiecare dimineaţă dispece­ sută. Rezultate asemănătoare au tone), Florea Blidaru (cu 355
•Merită subliniată totodată îmbună­ organizaţiile de partid pot trage învă­ vor putea fi primiţi în rîndurile parti­ rul Combinatului carbonifer Va­ obţinut şi colectivele minelor tone), Gheorghe V. Ilie (cu 344
în- ţăminte folositoare din experienţa Co­ dului. lea Jiului calculează rezultatele L’onea şi Petrila, care, în ace­ tone de cărbune).
so- tăţirea simţitoare a compoziţiei so­ mitetelor regionale de partid Bacău, obţinute de fiecare exploatare în laşi interval de timp, ¦ au dat
po- ciale a organelor conducătoare de Constanţa şi altele. Sub îndrumarea II ziua precedentă, apoi calculea­ 1.918 şi respectiv 1.697 tone de Crescătoare
ar- partid. In întreprinderi, procentul mun­ acestor comitete, organizaţiile de par­ ză depăşirile pe întreaga Vale cărbune peste plan. Astfel, ei de păsări
ilor citorilor în birourile organizaţiilor de tid din întreprinderi au depus o mun­ Desfăşurînd o muncă perseverentă a Jiului. Anul acesta, şi mai contribuie în flecare zi la înde­
an- bază este de aproape 78 la sută, iar că perseverentă de zi cu zi pentru pentru întărirea partidului, pentru creş­ ales în luna iunie, rezultatele plinirea şi depăşirea angajamen­ La chemarea comitetului comunal al
in- în comitetele de partid de peste 77 ridicarea conştiinţei politice a celor terea rinduriior acestuia pe baza cri­ tului luat în cinstea Zilei mine­ femeilor din Bretea Strei, ca ticca.-e
la sută; în comitetele orăşeneşti pro­ mai buni muncitori, pentru atragerea teriului strict calitativ, pentru regle­ muncii minerilor au fost dintre rului şi a zilei de 23 August. gospodină să crească cel puţin clic
in- centul muncitorilor a ajuns la peste lor în munca concretă de îndeplinire mentarea compoziţiei sociale a orga­ cele mai bune. 20—30 de pui, au răspuns un mare
73 la sută. a sarcinilor trasate de partid, pregă- nizaţiilor de partid, Comitetul Central Pînă la data amintită, har­ număr de femei. In satul Ruşi, de
;>la- tindu-i să devină demni de a intra continuă să acorde o atenţie neslăbită Minerii de la Lupeni, spre e- nicii mineri din Valea Jiului au pildă, la îndemnul deputatei Jiea Pe
ntul Succesele importante obţinute în în rîndurile partidului. înfăptuirii hotărîrilor Congresului al xemplu, în primele 27 zile ale dat 13.789 tone de cărbune pes­ Irescu, membră a comitetului comunal
ssul ultimii ani în creşterea rindurilor 11-lea al P.M.R. cu privire la apăra­ lunii iunie au îndeplinit planul te plan. al femeilor, un mare număr do gos-:
tot partidului, în îmbunătăţirea compozi­ In condiţiile profundelor transfor­ rea purităţii rindurilor partidului, asi­ lunar în proporţie de 100,2 la podine au început să dea o atenţie
hiat ţiei sale sociale exprimă cu deosebită mări revoluţionare petrecute în viaţa gurarea unităţii şi disciplinei de fier cuvenită creşterii de păsări. Printre
so­ putere legăturile indisolubile ce unesc satelor, a muncii politice desfăşurate a organizaţiilor de partid. Primul cargou r o m e s e de 4.500 tone cele din frunte amintim pe tovarăşa
prin mii de fire partidul cu clasa pentru transformarea socialistă a a- Stana Ncgescu, care în acest an de
l­ muncitoare, cu masele largi ale po­ gricullurii, în condiţiile acţiunilor în­ Partidul nu acţionează în vid, ci în In ziua de 24 iunie la Sat. fost făcută pentru obţinerea cla­ la 8 cloşte a obţinut şi creşte ăproa:
iilor porului. Ele dovedesc încrederea ne­ treprinse pentru dezvoltarea economică, cadrul unei societăţi încă împărţite în tierete navale din Galaţi s-a în­ sei de mare largă a registrului pe o sută de boboci de gîscă şi 33
sec- abătută a oamenilor muncii în parlid, sociala şi culturală a satelor, a cres­ clase şl în condiţiile luptei de clasă, ceput construcţia primului car­ maritim, ceea ce va da dreptul pui de găină. îndrumările date de
ime- convingerea lor profundă că politica cut nivelul de conştiinţă al ţărănimii în condiţii cînd asupra lui exercită gou romînesc de 4500 tone. Cu la o navigaţie nelimitată pe toa­ membrele comitetului de femei au
ără- marxist-leninistă a partidului chezăşu- muncitoare, s-au ridicat din rîndurile presiuni rămăşiţele claselor exploata­ prilejul festivităţii care a avut te căile maritime. prins viaţă şi în alte curţi ale gospo­
nic, ieşte construcţia victorioasă a socia­ acesteia numeroase elemente însufleţite toare, stihia micii burghezii, ideologia loc colectivul de muncă al şan­ dinelor. Astfel, Şefia Frenţdni creşte
so- lismului în patria noastră. de spirit revoluţionar, călite din punct străină cu feluritele ei forme de ma­ tierului s-a angajat să asamble­ Astfel instalaţiile de naviga­ un număr de aproape 50 pui, Silvia
duc- de vedere politic. In jurul organiza­ nifestare, care influenţează elemen­ ţie vor fi dintre cele mai moder­ Herţegan 52 de pui, Maria Moga 37
ob- Experienţa din ultimii ani a miş­ ţiilor de partid de la sa!" s-au gru­ tele şovăielnice, nesigure, dizolvante, ze pină la 23 August primul ne : radar .sondă ultrason, ra- boboci de gîscă şi altele. Tovarăşa Au
cării muncitoreşti internaţionale a con­ pat un mare număr de ţărani munci­ pătrunse pe alocuri în partid. Partidul diogoniometru etc. Nava va na­ rora Barbu, preşedinta 'comitetului co­
au firmat marea însemnătate a normelor tori devotaţi cauzei socialismului, care nostru s-a călăuzit şi se călăuzeşte compartiment al cargoului. Car­ viga cu viteza medie de 13,5 no­ munal al femeilor, creşte 18 boboci de
lenirn'ste de construire a partidului ca duc cu multă însufleţire muncă de lă­ cu consecvenţă după principiul leni­ duri pe oră, avînd o rază de ac­ gîscă şi peste 30 pui ‘de găină, fiind
cace partid de avangardă a! clasei munci­ murire în mase asupra avantajelor şi nist că partidul e puternic, în primul goul va avea o lungime de 100 ţiune de 5.000 mile marine. Cor­
i al toare. Fidelitatea partidului nostru fa­ superiorităţii agriculturii socialiste, rîn3, prin calitatea membrilor săi. In pul ei va fi în întregime sudat şi ea însăşi un exemplu.
ităţi-t ţă de aceste principii, efortul perseve­ muncesc cu abnegaţie pentru întări­ partid trebuie să intre numai cei vred­ metri şi va fi echipat cu mo­ construit după tehnica modernă.
dus rent pentru a asigura precumpănirea rea gospodăriilor colective şi întovă­ nici de aceasta. Partidul se întăreşte
nun- elementului muncitoresc în partid a ju­ răşirilor agricole şi care doresc din curăţindu-se neîncetat de elementele toare Diesel de 2.500 cp. Dimen­
ea cat şi joacă un imens rol pozitiv în aciîncul suflatului a-H fie primiţi în oportuniste, lichidatoriste, fra.cţioniste,
{Un­ viaţa partidului, dîndu-i posibilitatea rîndurile partidului. Cu toate acestea, naţionaliste, care pătrunzînd în partid sionarea şi dotarea cargoului a
atea să-şi întărească' neîncetat unitatea şi preocuparea pentru îmbunătăţirea com­ introduc spiritul de şovăială, oportu­
ieni- poziţiei sociale a partidului a fost în­ nism, descompunere. In felul acesta Hoiea loan 12 nişte horim w
: de coftznm tta in te rn a id e o lo g ic ă ai o rg a - ţeleasă de unele organe de parlid în partidul, în frunte cu Comitetul său
nen- mod unilateral, neacordîndu-se sufi­ Central, a pus temelii trainice, de De Hoţea Ioan 12 am auzit NICUTĂ TĂNASE — Cit împrumut aţi primit
nizatorică, să stăvilească şi să înfrîn- cientă atenţie primirii în pariid a ce­ nezdruncinat, unităţii sale. Unitatea cum am intrat in Aninoasa.
înă- gă influenţele străine, să-şi întă­ lor mai conştienţi şi mai hotărîţi ţă­ de monolit a partidului este un bun Vorbea de el la staţia de am­ sta de vorbă în voie. Fă bine pentru casă?
rească tot mai mult legaturile cu cla­ rani muncitori, luptători activi pentru de nepreţuit al clasei muncitoare şl plificare. Pe urmă am dat de dumneata şi vino pe la mine
cil sa muncitoare şi cu masele largi ale transformarea socialistă a agriculturii. al întregului popor muncitor, condiţie numele lui pe panoul... ori mai acasă pe la jumătate la patru. — Apăi numai şăptesprezece
celor ce muncesc. Plenara C.C. a arătat că, dînd şi de bine zis pe graficul de produc­
po­ acum înainte cea mai mare atenţie de căpetenie a apărării şi dezvol­ — Ce-i aia horincă ? mii... Dumneata cu ce treburi
pe In anii de după Congres au fost ob­ primirii cu precădere în rîndurile can­ tării cuceririlor revoluţionare ale celor ţie. — Apăi îi vedea dumneata
ii, a ţinute rezultate bune şi în ce priveşte didaţilor şi membrilor de partid a L-am rugat pe cetăţeanul cînd îi lua-o pe gît. Băutură-i... pe la noi ? Cu omul meu ai
gre- repartizarea forţelor conjuniştilor în muncitorilor care lucrează nemijlocit ce muncesc, a succesului construcţiei Vină numai la mine. Şed chiar
erea sectoarele hotărîtoare ale construcţiei In producţie, trebuie totodată îmbună­ socialiste în patria noastră. care mă conducea la mină să în spatele farmaciei, Casa-i no­ treabă ?
isec- socialiste. A crescut simţitor numărul tăţită munca politică şi organizatorică mă ducă la ITotea Ioan 12. uă, nevăcălită. Ii a mea... La
con- membrilor şi candidaţilor de partid pentru primirea în partid a celor mai Partidul Muncitoresc Romîn a putut M-a dus. M-a întîmpinat zîm- jumătate la patru mi-s acasă. — Da.
•irea care lucrează nemijlocit în producţie, Înaintaţi ţărani muncitori, care şi-au bind. E veşnic cu zâmbet pe Apăi noroc bun.
trín­ în industrie şi agricultură (69 la sută dovedit devotamentul în lupta pentru să conducă poporul la victoria revo­ îmi. întinde mina. Pleacă de Nu le-ani mai dat nici o ex­
cele, din total). Deosebit de important pen­ Întărirea şi dezvoltarea sectorului so­ buze. lingă mine. Se duce la ortacii
jice. tru ridicarea nivelului muncii comi­ cialist al agriculturii. luţiei populare şi la succesele impor­ — Dumneata eşti Iiotea ? lui. Prin întuneric îi aud vo­ plicaţie. A venit Hoţea.
tetelor regionale, raionale şi orăşe­ — Eu mi-s şi mi-s cu ţoa­ cea.
ea neşti de partid, pentru întărirea legă­ întărirea organizaţiilor de partid de tante de azi în construcţia socialistă — Dâ-i lopată, copile, nu — (Săsita-i uşor casa ?
dez- turii lor cu masele este faptul că pro­ la sate, crearea treptată de organizaţii datorită în primul rînd faptului că lele mele. A ridicat lampa. sta, că stai. pe pagubă.
: al centul membrilor organelor locale de de partid în flecare unitate agricolă Mi-a luminat faţa, apoi, lă- M-am invîrtit pe lingă el — Am găsit-o.
rilor partid care lucrează nemijlocit în pro­ socialistă va contribui la îmbunătăţi­ şi-a întărit neîncetat unitatea sa pe sind lampa jos, a continuat. Da multă vreme. L-am urmărit
> la ducţie a ajuns la 66 la sută rea muncii politice pentru transfor­ dumneata cine eşti că nu te cu­ cum. se zbate să scoată Ia su­ — Apoi tu, femeie, ţii. ornul
ioli- marea socialistă a agriculturii, la bazele ideologice, organizatorice, poli­ prafaţă cît mai mult cărbune.
Succesele obţinute de partid în creş­ consolidarea economico-organizatorică nosc. La jumătate la patru, ba îna­ cu gura uscată. Adă o ţîră ho­
re- terea rindurilor sale şi în îmbunătă­ a gospodăriilor colective şi întovără­ tice ale leninismului, insuflînd mem­ Ii spun cine sînt. inte cu cîteva minute, am fost
a ţirea compoziţiei lui sociale şi politice şirilor existente. Organizaţiile de par­ — Aha, de la foaie... Apoi la el acasă. Nu venise. Ileana, rincă că şi mie mi-e poftă... Şi-
au determinat în ultimii doi ani spori­ tid de la sate, îndeosebi cele noi, tre­ brilor săi o înaltă concepţie asupra nevasfă-sa, pregătea masa. Fa­
ob- rea rolului organizaţiilor de partid de buie în aşa fel îndrumate şi ajutate nu-i râu...Despre Hoţea vrei ta lui Hoţea, Maria, ajuta mai­ ai. de grijă cum vorbeşti. Să
de conducători politici ai maselor, creş­ în muncă, îneît să crească rolul Ier spiritului de partid, demascînd fără şo­ să scrii ? Scrie no, ăsta mi-s. că-si la trăbăluit. Nu le-am
con­ terea combativităţii lor şi a capaci­ conducător, eficacitatea muncii lor şi spus cine sînt şi de ce am ve­ nu mă mai bolunzeşti de cap
ului tăţii lor de organizare, ceea ce le-a influenţa lor politică. văire manifestările antipartinice şi zdro­ — O să scriu dar de abia nit. Le-am intrat în casă. Am.
i al dat posibilitatea să rezolve din ce în te-am văzut. Trebuie să mai fost bine intrat. Mi-au adus că te ţipă domnu în foaie. Min-
ca ce mai bine sarcinile complexe ce le Plenara a arătat că în ceea ce pri­ bind fără cruţare orice încercări frac- stăm de vorbă. un scaun. Erau totuşi curioa­
ierii revin. îmbunătăţirea muncii organiza­ veşte primirea în partid a celorlalţi se să afle cine sînt. ce caut. teni îţi vezi chipu în foaie. A-
îdu- ţiilor de partid se reflectă în ridicarea jioniste de subminare a unităţii rin­ — De vorbă nu putem sta
miţi nivelului de conştiinţă al maselor, în acum. Că minerul cînd stă, şa-i ?
neni participarea lor tot mai activă la o- durilor lui. Lupta consecventă, neîn­ stă pe pagubă. Trebuie lopă­
elor pera de construire a socialismului. tat. — Nu-i chiar aşa.
noi duplecată şi neşovăitoare dusă cu o
imit Plenara C.C. a subliniat că primi­ — Atunci cum vrei să scriu ? — Apoi zi-i că-i aşa an s-n
ntre energie de fier pentru aplicarea în­ — De vorbă putem sta la o
„horincă". La horincă putem speriem o ţîră. Ş
tocmai a normelor leniniste în con­
Aduce nevasta minerului. e> '
strucţia şi în viaţa de partid este unul
glajâ cit toate zilele cu horin­
(Continuare în pag. 2-a)
că de aia de a lor. Dvs. ştiţi

că nu prea sînt băutor de felul

meu. Dar aici n-am mai scăpat.

Cum goleam păhărelul, cum

mi-i umplea la loc. Să scap

m-am ridicat de pe scaun. N-

aveam nici o treabă la coteţul

de porci. M-am dus intr-acolo.

— Ai porc?

— Apăi minerul nu poate

avea piept dacă nu are porc:..

ncii, rea de noi candidaţi şi membri în oameni al muncii e necesar ca aten­ Lasă-l în plata lui. de porc. Hai

.so- partid, întărirea rindurilor partidului ţia organizaţiilor de partid să se în­ să mai bem o horincă.

ieni şi reglementiţ-ea componenţei lui so­ drepte cu prioritate spre intelectualii Schimb vorba. înconjur cu ?

pă- ciale, trebuie să constituie şi pe vii­ de valoare în domeniul ştiinţei, cul­ el casa abia terminată şi ne- /

> a tor o preocupare permanentă a or­ turii, învăţămîntului, oamenii de şti­ tencuiiâ.
au- ganizaţiilor de partid. In centrul aten­ inţă şi artă, inginerii, tehnicienii, în­ — Cînd tencuieşti casa ?

azi ţiei trebuie puse calităţile politice, mo­ văţătorii, care au dovedit în activita­ — Acurh. vara asta... Aveam

de rale şi profesionale ale celor ce soli­ tea lor că stau neclintit pe poziţiile de gînd să merg cu baba mea

cită primirea în partid, respectarea cu socialismului, au o poziţie fermă în la băi.. Dar Uis-câ se duce la.

că stricteţe a regulilor leniniste prevă­ lupta împotriva oricăror manifestări anu că tare-i ¦frumos la Efo­

ilor zute în statutul partidului cu privire ale duşmanului, • a oricăror influenţe rie.

e- la primirea strict individuală în partid. ale ideologiei burgheze. Eu am fost acQlo. Doamne

du- In partid pot fi primiţi numai aceia Regimul democnut-popular a schim­ hate-mă că tare-i fd’n la băi...

)in care prin întreaga lor viaţă şi prin bat radical poziţia femeilor în socie­ Tare-i fain dacă mergi fără

lid, activitatea lor pe frontul construcţiei tate. Ele se afirmă în foaie domeniile muiere... Aşa-i ? Da eu am să

He socialise se dovedesc demni de a face de activitate ca o mare forţă în lupta mă duc cu muierea. Şi at a 0

it; parte din avangarda clasei muncitoa­ pentru socialism. Este important să se să fie fain.

in- re, forţa conducătoare a poporului în dea mai multă atenţie atragerii în M-am dus cu el pînă în Fa~

76 lupta pentru socialism. In acelaşi partid a celor mai înaintate femei meră. In cele două. dormitoare-

80 limp, nu trebuie uitat că duşmanul, muncitoare, ţărănci, intelectuale, aşa Fam vizitat bucătăria. Am vă­

ar care a încercat întotdeauna să-şi stre­ incit să crească proporţia femeilor zut cum trăieşte minerul din \

ia coare uneltele în rîndurile partidului, în rîndurile partidului. zilele -noastre. Trăieşte fain,

a îşi înzeceşte eforturile azi, cînd parti­ In mod deosebit a accentuat ple­ cum spune el.

u- dul a devenit forţa conducătoare a nara necesitatea ca fiecare organi­ L-am plimbat pe Hoţea cit
mai departe de glaja aia de
în ţării. Aceasta pune în faţa organelor zaţie de bază să creeze în jurul său horincă, cît Fam plimbat, da
il- şi organizaţiilor de partid datoria un activ fără de partid şi să îmbu­

¦u să-şi sporească neîncetat vigilenţa po­ nătăţească necontenit munca cu acti- pînă la urmă a băgat de sea­
la litică pentru a împiedica pătrunderea vui, astfel ca un număr cit mai mare mă că vreau să-l duc. M-a tras
i- in pariid a elementelor duşmănoase, de oameni#ai muncii să fie ajutaţi lingă glajă.

fasciste, a elementelor carieriste, decla­ să-şi însuşească ideologia şi politica JN FOTO: Expoziţia unională industrială de la Moscova. Să nu mă întrebaţi cită 'hor­
sate sau înapoiate din punct de ve­ partidului, să îic atraşi în munca con­ In pavilionul „Construcţii de maşini incă am băut în casa nouă
dere politic. cretă de înfăptuire a hofărîriior parti­ lui Hoţea Ioan 12...

i- Interesele întăririi partidului cer ca dului şi guvernului. Datoria organi­