Page 96 - 1958-06

Pag: 2 dcri s m iA m m m i /

Nr. 1098

Pentru întărirea continuă a partidului,

p o d i aplicarea consécrenla a normelor icntolstc ale riedl de pârlii

(Urmare din pag. I-a) rirea organizatorică a partidului, întă­ oameni s-a putut găsi un element ca hotărîrflor organizaţiilor de partid, cît vitală pentru construcţia socialistă, în ultimii ani în rîndurile partidului spargere a unităţii ei. Alături de toate

rirea continuă a unităţii şi disciplinei Bîgu Vasile, pe care vechii activişti şi la activitatea concretă, practică, formînd şi educând zeci şi zeci de face ca problema educării marxist-Ie­ partidele

din marile merite ale Comitetului Cen­ de partid, ridicarea nivelului politlco- ai mişcării muncitoreşti îl cunosc bine pentru înfăptuirea acestora. mii de cadre tinerej verificate în luptă niniste, partinice, a acestei noi promo­ deră lupt

tral al partidului nostru, ale Biroului ideologic al membrilor şi candidaţilor ca pe un oportunist înveterat şi care IngrijÎndti-se de respectarea strictă şi muncă în anii puterii populare. A- ţii de comunişti să capete o deosebită marxist-h

Politic al C.C. al P.M.R. în frunte cu de partid, combaterea revizionismului nici pînă azi nu s-a putut dezbăra a democraţiei Interne de partid, parti­ proximafiv 81.000 membri şi candidaţi însemnătate pentru partidul nostru. Or­ curente î

tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. şi a tuturor influenţelor ideologiei de spiritul demagogic şi metodele po­ dul nu îngăduie însă nimănui aă folo­ de partid muncitori, precum şi multe ganizaţiile de partid sînt chemate să una din

Întreaga experienţă bogată'a drumu­ burgheze. Plenara a cerut organizaţia liticianismului burghez, proprii partidu­ sească acest puternic mijloc de întă­ mii de cadre devotate din rîndurile ajute candidaţilor şi noilor membri de centa ph > n( V i .

lui de luptă străbătut de partidul nos­ ilor de partid să desfăşoare o luptă lui „naţional-ţărănesc“ din care a fă­ rire a unităţii în dauna partidului şi ţărănimii muncitoare şi intelectuali­ partid să-şi dezvolte conştiinţa socia­ probat îi

tru confirmă prin învăţămintele ei în­ necruţătoare împotriva oricăror mani­ cut multă vreme parte. a clasei muncitoare. Este străin mar­ tăţii au fost prptnovate şl îndeplinesc listă, să-şi însuşească prevederile sta­ de Birou

semnătatea hotărîtoare pe care o are festări antipartinice la care ar încerca Se ştie că în ţara noastră întărirea xism-leninismului şi trebuie respinsă diferite funcţiuni de răspundere în or­ tutului şi cunoştinţele de bază privind prograinu

pentru întărirea unităţii partidului lupta să se dedea unele elemente dizolvante, şi lărgirea continuă, într-un ritm interpretarea tendenţioasă pe care o ganele şi aparatul de partid şi de ideologia şi politica partidului nostru. Datorit

fermă, neşovăitoare pentru apărarea anarhice, carieriste, strecurate în par­ susţinut, a relaţiilor socialiste, ofen­ dau centralismului democratic unele e- stat, în organizaţii de masă, în dome­ Congresul al II-lea al P.M.R., subli­ şl a Con;

purităţii rîndurilor sale, combaterea in­ tid, a cerut tuturor comuniştilor să siva vastă a socialismului pe toate lemente anarhice, dizolvante, care în niul economic, îti instituţii de ştiinţă niind necesitatea îmbunătăţirii muncii leninismil

transigentă a oricăror manifestări a- combată orice abatere de Ia normele fronturile construcţiei, consolidarea u- numele „democraţiei“ resping centra­ şi cultură. Folosind în marea operă de ideologice, a arătat că lupta împotriva nantă în

narhice, dizolvante, străine spiritului vieţii interne de partid şi de la dis­ nităţii moral-poiiti.ce a poporului mun­ lismul, coeziunea reală, disciplina, vor­ construcţie socialistă atît cadre vechi ideologiei burgheze este una din cele dului sin’

revoluţionar, a oricăror încălcări a ciplina de partid, de la linia şi hotă- citor în jurul partidului stîrnesc împo­ besc numai despre drepturi dar nici cît şi cadre noi, potrivit cu capacita­ mai importante sarcini ale partidului. logică şi

disciplinei de partid sau tendinţe îrac- rîrile partidului. trivirea disperată a elementelor duş­ nu vor să audă despre îndatoriri. O tea şi aptitudinile lor, partidul care Importanţa acestei lupte este deose­ n a t ; a c;

ţioniste. Tocmai lichidarea luptelor Plenara C.C. a condamnat în unani­ mănoase care, urmînd îndemnurile asemenea „democraţie“ poate fi doar tuturor deopotrivă sa se dovedească bit de mare în actualele condiţii inter­ velui de

fracţioniste din 1929-31, refacerea unită­ mitate faptele antipartinice ale unor reacţiunii imperialiste, încearcă să lo­ pe plăcui unor palavragii, a carieriş­ demni membri ai partidului, consti­ naţionale. Astăzi în lumea întreagă are o ii; se c
ţii rîndurilor partidului i-au dat pu­ membri de partid şi a luat măsuri vească în partid şi să submineze ca­ tilor care văd în apartenenţa la partid tuind în toate împrejurările exemplu loc o creştere uriaşă a forţelor socia­ lor în j
¦.o

tinţa ca în perioada imediat următoare statutare de sancţionare a acestora. pacitatea sa de luptă. Plenara a pre­ un mijloc !je parvenire, a oportunişti­ de slujire devotată a poporului, a in­ lismului şi păcii. Ţările socialiste, în — ceea

să poată organiza şi conduce aseme­ Doncea Constantin s-a făcut vinovat venit că, în condiţiile luptei de clasă, lor care nu-şl pun la inimă cauza so­ tereselor construcţiei socialiste. Parti­ frunte cu !Uniunea Sovietică, obţin toţi corni ,«
nea mari acţiuni revoluţionare ca lup­ de încălcarea grosolană şi repetată a cei care se plasează şl se menţin pe cialismului şi n-au nimic comun cu dul condamnă cu asprime atitudinea mari succese pe toate planurile — în goste de
tele ceferiştilor şi petroliştilor din 1933. normelor vieţii de partid, a disciplinei poziţii antipartinice, fracţioniste, se lupiîa pentru înfăptuirea politicii parti­ acelor membri de partid e drept, pu­ domeniul economiei, al ştiinţei şl teh­
In focul acestor lupte, în activitatea de partid şi de stat. îmbibat pînă în transformă, cu sau fără voia lor, în dului. Aşa cum a arătat tov. Gh. ţini fa număr — care, infectaţi de spi­ nicii, al politicii externe, care se Dar a,
ilegală, în închisori şi lagăre s-au for­ măduva oaselor de o mentalitate in­ unelte ale duşmanului de clasă şi Gheorghiu-Dej la cel de-al doilea Con­ rit anarhic, de tendinţe mic-burgheze bucură de sprijinul şi aprobarea po­ să ducă
mat şi călit cadre de conducere, ieşita dividualistă chiaburească, stăpînit de sfîrşesc prin a se afunda în mlaştina gres al P.M.R.: „Activizarea masei de parvenitism, se înfumurează, îşi în­ poarelor de pretutindeni. Aceste suc­ vigilenţei
din rîndurite clasei muncitoare, adine ambiţii meschine, carieriste, el a ră­ trădării. membrilor de partid, atragerea lor la chipuie că ar avea dreptul să încalce cese, care contrastează cu adîncirea rămăşiţei
devotate cauzei socialismului. mas dc-a lungul întregii sale activităţi o participare activă în 'dezbaterea pro­ obligaţiile ce revin membrului de par­ crizei generale a capitalismului, cu e- un‘e•lt,e'fVlo*r
un element anarhic, dizolvant. Experienţa dovedeşte că acţiunile blemelor principale ale politicii parti­ tid, să nesocotească disciplina de par­ şecurile politicii reacţiunii imperialiste constituie
In perioada pregătirii insurecţiei ar­ diversioniste ale unor asemenea ele­ dului şi statului, la elaborarea măsu­ tid şi de stat. pe arena internaţională, cu greutăţile siunii ld>
mate de-la 23 August tocmai datorită Oriunde era trimis să muncească, mente pot fi zădărnicite şi lichidate, tendinţe

înlăturării la 4 aprilie 1944 a agen­ în jurul lui începeau în scurt timp să cu condiţia ca ele să primească în­ rilor şi la aplicarea în viaţă a liniei Experienţa dovedeşte însemnătatea economice crescînde în care se zbat combătut
politice şi a hotărîrilor partidului con­
turii duşmane care pătrunsese în con­ roiască tot felul de elemente dubi­ totdeauna şi oriunde riposta meritată, stituie esenţa democraţiei interne de deosebită pe care o au pentru o justă — stîrpesc furia turbată a cercurilor ţe nu s-
ducerea partidului, P.C.R. şi-a conso­ oase, străine, afacerişti, reacţionari cu cu condiţia ca manifestările străine partid". alegere şi promovare a cadrelor, res­ imperialiste agresive. Nu datorită vreu­
lidat unitatea sa interioară şi a reuşit manifestări duşmănoase cunoscute. spiritului revoluţionar, oportuniste, di­ pectarea criteriului politic şi profesio­ nei creşteri a forţelor lor, ci, dimpo­ naştere
astfel să realizeze Frontul Unic Mun­ Oblăduind aceste lepădături, care ştiau zolvante, să se izbească de vigilenţa, Fiecărui membru ele partid trebuie nal, o ascuţită vigilenţă. Faptele arată trivă, datorită eşecurilor lor, groazei gat nu i
citoresc, să organizeze insurecţia arma­ să-i flateze vanitatea bolnăvicioasă, poziţia combativă şi !intransigentă a să-i Ţie clar că după ce o problemă că acolo unde duşmanul reuşeşte să pe care le-o inspiră întărirea şi ofen­ alocuri
tă, lupta maselor largi ale oamenilor Doncea avea totodată o atitudine de membrilor de partid, a tuturor oame­ a fost discutată şi organul în drept se strecoare au loc acte de sabotaj, siva forţelor socialismului, de aceea instabile
muncii pentru instaurarea regimului desconsiderare şi adeseori de-a dreptul cercurile reacţiunii imperialiste încear­ în mod
democrat-popular. Făurirea partidului potrivnică faţă de membrii de partid nilor muncii. a adoptat o hotărîre, intră în acţiune furturi din avutul obştesc, se încetă­ că pe toate caile să submineze coezi­ tinice,
unic al clasei muncitoare din ţara şi alţi oameni cinstiţi care luau atitu­ unea interioară a partidelor comuniste izolate
noastră, Partidul Muncitoresc Romîn, dine faţă de abuzurile ciracilor lui. Trebuie înţeles clar că, aşa cum o lege supremă pentru comunişti: a- ţeneşte risipa şi nepăsarea faţă de ne­ şi muncitoreşti, să slăbească unitatea ţuite şi ./
pe temelia marxism-leninismului, a a- Urmărind scopurile lui politicianiste de mucegaiul are nevoie de umezeală, tot plicarea neşovaitoare a hotărîrilor a- voile şi cerinţele oamenilor muncii. ior internaţională, să destrame unita­ seie oa
sigurat întregului popor muncitor sta­ parvenire şi auloevidenţiere, Doncea astfel elementele antipartinice au ne­ doptate de majoritate, de organele de Trebuie demascate, cu ajutorul maselor, tea ţărilor lagărului socialist. •i
tul major de luptă care-1 conduce cu nesocotea cele mai elementare obliga­ voie de împăciuitorism, de lipsă de conducere. Discutarea problemelor in­ şi înlăturate elementele duşmănoase Merg
succes în opera de construire a so­ ţii ale membrului de partid şi rolul vigilenţă, de miopie politică, alitudini terne de partid poate avea loc numai din locurile unde au izbutit să pă­ Cu deosebire îşi pun nădejdea cercu­ greşul .'ri . • ':-v
cialismului. conducător al partidului; el se izola de gură-cască şi moliciune oportu­ în cadrul organului de partid sau ai trundă, iar cei care prin atitudinea lor rile reacţiunii imperialiste şi în pri­ nară s a tu
de organizaţia de partid, încerca să i nistă. împăciuitorismul este nu numai organizaţiei de partid şi nu în afara de gură-cască au înlesnit uneltirile mul rînd cercurile imperialiste agre­ tărie ! ;'
O însemnătate vitală pentru întări­ se suprapună şi s-o domine, se sus- cel mai important aliat al oportunis­ lor. Nici un fel de grupări, grupu­ duşmanului să fie traşi ia răspundere sive din S.U.A., în activizarea cu­ de a I
rea Unităţii şi coeziunii partidului a trăgea indicaţiilor şi controlului orga­ mului, ci este el însuşi de esenţă o- leţe, bisericuţe nu pot fi admise în cu toată asprimea. Partidul cere în a- rentelor oportuniste, revizioniste. Camu- nismul
avut zdrobirea acţiunii deviaţioniste o- nelor de partid. portunistă ; de aceea trebuie luptat fără cadrul organizaţiilor de partid. celaşi timp să fie înlăturate elementele flîndu-se sub masca combaterii dog­ ideoloj
portuniste a .grupului fracţionist A. preget pentru demascarea şi zmulgerca corupte, cele care au căzut sub influ­ matismului, revizioniştii de diferiie nu­ manife
Pauker — V, Luca. A fost înfrîntă Deşi pentru toate acestea a fost de din rădăcini a împăciuitorismului. In aceiaşi timp comuniştii nu pot enţa duşmanului, birocraţii incorigibili. anţe încearcă să denatureze învăţătura concep
astfel linia lichidatoristă promovată nenumărate ori criticat şi sancţionat, tolera ca, sub pretextul libertăţii de marxist-leninistă, să o golească de gheze
de aceştia în construcţia de partid, au deşi de nenumărate ori a făgăduit să Plenara C.C.. atrăg.înd atdnţia asu­ discuţie şi de critică, să fie promo­ O cerinţă esenţială în munca de se­ miezul ei revoluţionar şi să nege tezele ralei
fost luate măsuri hotărîte pentru înlă­ se îndreote Doncea, în loc să tragă pra pericolului pe care-1 constituie îm­ vate idei străine, teze oportuniste, re­ lecţionare şi promovare a cadrelor este ei fundamentale, spre a semăna con­ ¦se cei
turarea efectelor politici! A~ ' păciuitorismul, a subliniat necesitatea vizioniste, îndreptate împotriva princi­ controlul activităţii lor, în orice do­ fuzii şi dezorientare în partidele co­ drumă
ţîn care abat din ajutorul primit, din de a desfăşura !în toate domeniile piilor marxism-leninismului, împotriva meniu ar lucra, munca plină de grijă muniste, a le abate de pe calea luptei care L
rea chiaburi! dare a partidului, a con- luptă necruţătoare împotriva manifes­ liniei partidului şi a disciplinei de pentru a ie educa şi a le ajuta să-şi revoluţionare şl a surpa încrederea tid şi
rşească noi şi noi aba- tărilor lui concrete, de a spori vigi­ partid. O asemenea „democraţie“ n-ar îndeplinească sarcinile, clasei muncitoare si a oamenilor mun­ înstitii
W ffi * lenţa şi combativitatea faţă de orice fi decît în folosul duşmanilor parti­ cii în socialism, a-i demoraliza şl a în cen
ei critici severe întrea- abateri de la linia şl ideología par­ dului. L limpede că schim bul de pă­ IV, le inocula stări de spirit capitulante fundat
norr lui Doncea Constantin, tidului, de la normele leniniste ale vie­ reri în cadrul partidului, între mem­ faţă de duşmanul de clasă şi de ideo­ ridice
onstatat că el şi-a pier- ţii de partid, de a manifesta intran­ brii lui. trebuie să se bazeze pe ideile In perioada care a trecut de la Con­ logia sa. După cum se ştie, diferitele potrivi
CC! le membru de partid. sigenţă fală de orice manifestare a marxism-leninismului, pe principiile gresul al 11-lea al P.M.R. au fost obţi­ teze ale revizionismului contemporan giei si
....... „.mit excluderea lui din duşmanului. In focul luptei împotriva organizatorice marxist-Ieniniste şi nu nute progrese importante în educarea şi-au găsit cea mai deplină expresie turor
s* rineiurile membrilor supleanţi ai C.C. oportunismului şi a împăciuitorismului să constituie o tribună pentru !-ăspin- marxist-leninistă şi dezvoltarea con­ în programul Uniunii Comuniştilor din a acel
şi din parfid. faţă de acesta, partidul asigură edu­ direa unor concepţii străine. ştiinţei socialiste a membrilor de par­ Iugoslavia — adevărat catehism anti­ logic,
r A fost de asemenea exclus din rín­ carea revoluţionară a membrilor săi tid, în ridicarea nivelului activităţii lor marxist. şi fer
danle membrilor supleanţi ai C.C. şi ca luptători hotărîţi pentru cauza so­ Partidul nostru considerp critica şi pe frontul construcţiei socialiste. Nu­ potrivi
; . .. wuipartinic, a din partid Coţoveanu lacob, care nu cialismului. autocritica drept un bun de preţ, o mai în cursul anului şcolar 1957— Revizioniştii neagă necesitatea istorl de îm
numai că nu s-a dovedit la înălţimea armă deosebit de eficace în iupta îm­ 1958 au fost cuprinşi în reţeaua învă- că a revoluţiei proletare şi a cuceririi
sporit capacitatea de luptă a partidu­ sarcinilor de răspundere ce i s-au în­ potriva lipsurilor şi neajunsurilor din puterii politice de către clasa munci­ In
credinţat, dar şi-a încălcat chiar obli­ toare pentru trecerea de la capitalism mase*
lui, s-a îmbunătăţit radical munca de gaţiile elementare de membru de par­ la socialism, atacă temeliile socialis­ partid
tid. In loc să ajute partidul la demas­ mului, îndcninînd să se renunţe la jiri pi
partid şi s-a asigurat aplicarea tot mai carea unor clemente străine şi duşmă­ •proprietatea socialistă de stat, — fac­ trebui
noase, Coţoveanu a căzut sub influ­ torul de bază care asigură superiori­ bri d
consecventă a normelor leniniste de enţa acestora, a avut el însuşi mani­ muncă „Un membru de partid — ţămînfiilui de partid 415.000 membri de tatea economiei socialiste planificate activi
festări oportuniste, incompatibile cu faţă de economia capitalistă, stăpânită toate
partid, s-a întărit unitatea partidului linia şi disciplina partidului. se arată în statutul partidului — partid, 83.000 candidaţi de partid şi de crize şi de anarhia producţiei: ei nuă
Atît Doncea C. cît şi Coţoveanu I. se ridică împotriva planificării socia­ orgai
şi a crescut rolul său conducător, a au recunoscut în plenară justeţea de­ Unitatea partidului nostru se ba­ nu are dreptul să ascundă o stare 'e 203.000 oameni ai muncii fără partid. liste a economiei, a politicii de indus­ Plen;
plină a criticii şi a măsurilor sta­ zează pe unitatea de voinţă şi de lucruri neşatisţăcăloare, să privească trializare socialistă şi de transformare mani
putut fi înfăptuită o politică fermă şi tutare luate faţă de ei şi s-au angajat Plenara C.C. al P.M.R. a subliniat socialistă a agriculturii; in momentul parti
să îndeplinească cinstit orice muncă ca o sarcină deosebit dc importantă cînd imperialismul Internaţional desfă­ parii
unitară de construire a socialismului la li se va încredinţa, pentru a repara acţiune a tuturor membrilor partidu­ cu nepăsare neajunsurile, lipsurile şi a organizaţiilor de partid îmbunătăţirea şoară intense uneltiri agresive, re- în L
daunele pe care le-au adus partidu­ continuă a educării marxist-Ieniniste, curgînd din nou ia fascism şi căutînd văra
oraşe şi sate. lui şi intereselor celor ce muncesc. lui. îndeosebi în perioada care a tre­ abaterile care lovesc în interesele par­ partinice, a membrilor şi candidaţilor să-şi intensifice activitatea de submi­ Si t
Plenara C.C. a scos din rândurile de partid. nare împotriva ţărilor socialiste, revi­ care
Totodată evenimentele au confirmat membrilor supleanţi ai C.C. pe tov. Ră- cut de la Congresul al li-tea al tidului, poporului şi statului". zioniştii îndeamnă la slăbirea statului poat
ceanu Ileana şi Cristache Vasile, pen­ Problema educării partinice a mem­ celor ce muncesc, Ia slăbirea organe­ asuf
cît de just şi de înţelept a procedat tru atitudine împăciuitoristă şi neluare P.M.R. au fost realizate progrese im­ Partidul nostru respinge cu fermi­ brilor şi candidaţilor de partid este lor dictaturii proletariatului care asi­ ţilor
de poziţie faţa de manifestările dăună­ problema formării fiecăruia ca uri mi­ gură reprimarea uneltirilor duşmanu­ cesc
C.C. al partidului nostru atunci cînd, toare ale unor elemente antipartinice. portante In creşterea disciplinei de tate orice încercare de a folosi cri­ litant activ, care în orice moment şl lui. Revizioniştii atacă în fel şl chip
In condiţiile înaltului spirit de uni­ în orice situaţie pune interesele parti­ şi caută să lichideze rolul conducător P;
cu un înalt simţ de vigilenţă, a pus ri disciplină care însufleţeşte pe partid şl a spiritului de răspundere al tica în scopul slăbirii partidului şi a dului, alo poporului, mal presus de al partidului. Ei ştiu că partidul e pu­ revo
orii şi activiştii partidului nostru, interesele personale, contribuie cu toa­ ternic, de neînvins, prin disciplina sa cîşti
capăt activităţii antipartinice, fracţio­ .dinţete antipartinice pot găsi teren comuniştilor, în întărirea democraţiei unităţii safe, în scopul subminării re­ te forţele şi capacitatea sa la înfăptu­ de fier, prin unitatea sa de voinţă bătu
ioar în rîndurile unor elemente des­ irea politicii partidului, apără cu fer­ şi acţiune, prin coeziuni rîndurilor just*
niste, a tov. I. Chişineyschi şi M. Con- compuse din punct de vedere politic. interne de partid. gimului democrat-popuiar, ai discredi- mitate linia partidului. sale. Străduindu-se pe toate căile să cied
Tocmai asemenea elemente cu vechi şi submineze unitatea politică, organizato­ cil,
stantinescu, care, calomniind linia po­ repetate manifestări oportuniste, pe care Respectarea cerinţelor centralismu­ . tării şi calomnierii cadrelor devotate, Fiecare membru al partidului este rică şi ideologică a partidelor comu­ ce-i
partidul a încercat în repetate rînduri niste şi muncitoreşti, revizioniştii a- pori
litică a partidului şi a Comitetului său să le ajute dar care s-au dovedit ne­ lui democratic .chezăşuieşte unitatea in scopul netezirii căii pentru pătrun­ chemat să dea dovadă in întreaga sa tacă cu înverşunare principiul leninist pop
demne de acest ajutor, carierişti măci­ al centralismului democratic — prin­ lui ¦ «.
Central, viaţa internă de partid şi ac­ naţi de parvenitism şi ranchiuni perso­ partidului, dezvoltarea iniţiativei or­ derea influenţelor ideologice burgheze. activitate de combativitate revoluţiona­ cipiul fundamental de construire a par­ meu
nale, devin de obicei purtătorii spiri­ ră. Oriunde şi în orice împrejurări, tidului marxist-revoiuţiooar; făţiş, sau, nilo
tivitatea organelor dictaturii proleta­ tului şi manifestărilor antipartinice. ganizaţiilor de partid Şi a membrilor Cu cîtă forţă răsună cuvintele scrise la muncă sau în timpul liber, comu­ mai adesea, sub paravanul „libertăţii ince
Exemple tipice ale unui asemenea nistul este dator să ia poziţie fermă, de critică”, ei cer să se admită crea­ pali
riatului, au încercat să submineze uni­ proces de degenerare politică sînt Şan- de partid. de Lenin cu mai bine de jumătate de să atragă masa oamenilor muncii ia rea de fracţiuni şi grupări opoziţio­ te,
dru Ovidiu, Răceanu Grigore, Pavcl demascarea şi izolarea elementelor duş­ niste în pariid.
tatea partidului şi a conducerii sale Ştefan, vechi oportunişti excluşi din In lumina hotărîrilor Congresului veac în urm ă: „Ne-am unii de bună­ mănoase care ar încerca să lovească •C
partid, încă în perioada ilegalităţii, în interesele poporule'*, să ponegrească Revizionismul încearcă să substituie
— lucru de care nu puteau prr de- pentru activitatea lor fracţionistă. Re­ al II-lea al partidului, plenara C.C. voie, tocmai ca să luptăm împotriva politica partidului, puterea populară. internaţionalismului proletar naţiona­ rit
primiţi pe baza angajamentelor lor Nu poate fi calificată decît ca oportu­ lismul burghez, imperialismul vede în îtitr
cît duşmanii construcţiei socif a subliniat în mod deosebit necesi­ duşmanilor şi să nu alunecăm In ro- nistă, laşă, incompatibilă cu calitatea revizionism instrumentul său principal, plei
de membru al partidului atitudinea a- mai
Azi e mai limpede ca că tatea aplicării consecvente a princi­ cirla vecină, ai cărei locuitori chiar celor membri ai partidului care nu dau
riposta necesară unor asemenea mani­
unitatea de nezdruncinat ?e piilor şi normelor leniniste ai?, vieţii de la început ne-au reproşat că ne-am festări, dovedind nepăsare sau împă­
ciuitorism faţă de ele.
drept cuvînţ, se inîndreşl interne de partid şi în primul rînd unit înlr-un grup deosebit şi că ‘am
Deosebit de important este ca mem­
tru se datoreşte fide' 3 principiului centralismului democra­ ales calea luptei şi nu calea împă­ brii şi candidaţii de partid şă fie e-
ducaţi în spiritul combativităţii faţă de
faţă de ideile ma tic, principiul călăuzitor ai structurii ciuirii. Şi iată că' unii dintre noi în­ abaterile de la ideologia marxist-leni­
nistă şi de Ia normele şi de la disci­
fermităţii sale prin organizatorice a partidului. cep să strige : sa mergem in această plina de partid, faţă de tendinţele a-
narhice, dizolvante, faţă de manifes­
rea ideologiei bur Centralismul democratic presupune mocirlă! Iar citul încep să fie doje­ tări antipartinice, fracţioniste, incit ori­
o disciplină de fier, obligatorie în e- niţi, ei răspund": ce oameni înapoiaţi
hotărîtă a orică gală măsură pentru toţi membrii sinieţi! Şi c\im vă rabdă inima să ne
partidului. Partidul nu poate admite contestaţi libertatea de a vă chema
prima o afit> nici 6 abatere de la disciplina de par­ pe un drum mai bun! — O, da,
tid, căci aceasta ar însemna înlocuirea domnilor, sinieţi liberi nu numai să
influenţele 1 spiritului de organizare cu anarhia, ne chemaţi, dar şi să vă duceţi unde
ceea ce ar fi funest pentru partid. vă place, chiar şi în mocirlă! noi gă­
de denatur Totodată, partidul nu se poate împăca sim chiar că adevăratul vostru loc e
pici cu lipsa de răspundere pentru tocmai în mocirlă, şi sinlem gaia să
construcf Îndeplinirea sarcinilor, cu atitudinea vă ajutăm, pe cît putem, să vă mulaţi

acestea lă

şi ex' sco­

pul ,e şi

id' .(bmină-

' c aseme-

.t diversiu- formală a unor membri de partid ca­ in ea. Dar atunci daţi drumul mîinilor
re se mulţumesc să se declare de a- noastre, nu vă agăţaţi de noi şi nu
,ia lor orga- cord cu hotărârile partidului, dar uită întinaţi măreţul cuvint de libertate,
de ele a doua zi, nu întreprind nimic fiindcă şi noi sîntem „liberi" să mer­
ml care, după serios pentru a le realiza. Sînt şi or­ gem unde vrem, sîntem liberi să
gane de partid care păşesc la înde­ luptăm nu numai împotriva mocirlei,
.t calea rebeliu- plinirea unor ho-tărlri de partid in mod ci şi împotriva acelora care coiesc
formal, birocratic, nu muncesc cu per­ spre mocirlă /" (Lenin, Opere voi. 5,
/e organizate de

e agresive în Un-

., în perioada eveni-

igaria s-a verificat încă

a legăturilor dintre par­ severenţă pentru înfăptuirea acestora, p. 342)'. ce încercare a elementelor străine, o.-, calul său troian, în încercările de sub­ tor
de
tid s, coeziunea interioară a solemne de îndreptare, ei şi-au conti­ neglijează sarcinile ce le revin în a- Partidul nostru a obţinut impor­ portuniste, duşmănoase de a slăbi .uni­ minare a unităţii şi forjei mişcării co- org
partidulu, şi unitatea sa de nezdrun­ nuat activitatea antipartinică, dizol­ sigurarea unui control sistematic al tante succese în aplicarea normelor met
cinat în jurul Comitetului Central — vantă. Carierişti fără scrupule, pri­ îndeplinirii hotărîrilor. Este limpede leniniste de formare, selecţionare şi tatea partidului şă înţîmpine imediat • muniste internaţionale, a lagărului so­ dar.
care s-au răsfrînl asupra întregii mase vind politica partidului prin prisma că astfel de atitudini pot face ca din repartizare a cadrelor. Preţuind expe­ coe;
de oameni ai muncii, unindu-i şi mai ambiţiilor şi nemulţumirilor lor perso­ cea mai bună hotărîre să nu se mai rienţa şi capacitatea cadrelor vechi o ripostă drastică. cialist.
strîns, ca un singur om, în jurul par­ nale, ei au ajuns să mizeze pe greu­ aleagă nimic, slăbesc forţa partidului. ale partidului, care s-au călit în con­
Cultivarea intransigenţei împotriva Pariidele comuniste şi muncitoreşti,

oricăror atingeri aduse avutului ob­ considerînd revizionismul ca principal

tidului şi puterii populare, sub steagul tăţile mersului înainte şi să privească Disciplina de partid se îmbină în diţiile aspre ale muncii ilegale şl ca­ ştesc, încălcări ale disciplinei de stat, pericol în mişcarea muncitorească in­ întă
cu ciudă veninoasă succesele partidu­ modul cel mai strîns cu democraţia re în decursul a zeci de ani şi-au hoţii, acte de descompunere morală ternaţională, au condamnat într-o im­ spoi
învăţăturii marxist-Ieniniste. presionantă unanimitate programul
este o cerinţă importantă a educaţiei U.C.I. respingînd această încercare de
Recenta plenară a C,C. al partidu­ lui. Astfel, ei au devenit ecoul şi in­ internă de partid care dă posibilitate dovedit devotamentul faţă de partid, falsificare a marxism-leninismului, de gan
lui a adoptat o hotărîre în care se strumentul duşmanilor politicii partidu­ tuturor membrilor de partid să ia parte grija pentru apărarea unităţii şi co­ partinice. * dezorientare a mişcării comuniste şi de vedi
subliniază necesitatea de a se mani­ lui şi ai orânduirii democrat-populare. la dezbaterea problemelor politicii eziunii şale, partidul nostru a dobîn- în |
festa cea mai mare grijă pentru întă­ Nu întimplător alături de asemenea partidului, ia discutarea şi adoptarea dit totodată realizări de însemnătate Marele număr de candidaţi şi noi

membri d e. partid care au fosl primiţi