Page 97 - 1958-06

T

m taw Bhmb» mtutmââa

¦ m M naw 0

ÖMse Noi medicamente
ifflRMlirăie
romîneşti com binatului hunedoreau
pe drumul
Printre noile medicamente care au
apărut în ultimul timp îp farmacii se
numără Cedecalcin ărageuri, produs

întărirea continuă a legăfpfii cpa- in scurt timp de ia 14 ia sută ia nu­ al fabricii „Tableta". Acest medica­ (Urmare dlpi pag. f-a) tr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri,
sele largi ale celor ce muncescşte mai 5 ia sută, iar planul de producţie ment conţine calciu, vitamina D2 şi personalul de mişcare şi fracţiune este

o sarcină principală a fiecărei oni- se realizează lună de lună la toţi in­ vitamina C şi se recomandă împotriva studierea procentelor de îndeplinire a stimulat în mod deosebit pentru rea­
zaţii de partid. Lggătpfâ cp fţle dicii.
stărjloţ de decalcifiere, rahitism, den- planurilor este că sectoarele de bază lizarea de ore economii la staţiona­
Curăţenia care domneşte în fabrica, ţiţig întîrziată, lurbtirări în creşterea din combinat au fost asigurate în per­ rea vagoanelor C.F.R. Apjjdndu-.se
constituie forţa 4e neînvins a ţj-

dului, asigură traducerea îp via a disciplina, desfăşurarea întrecerii socia^- copiilor, pentru femei gravide şi pen­ manenţă cu materialele necesare bu­ just această hotărîre, s-a constatat o

politicii saie. liste, dovedeşte că la filatura Lupeni tru cele care alăptează. nului mers al producţiei, cu mijloacele creştere simţitoare a calităţii muncii

Up rnijlpc irnpppianf 4? îp% iia organizaţia de bază, avînd un sprijin Un alt preparat nou este Dlcillna, necesare evacuării producţiei. personalului direcţiei C.F.U.

legăturii cu masele îl constituie j. de nădejde în activul său fără de par­ în fiole, o formă de penicilină injec­ In aceeaşi perioadă, mai exact în Deşi s-au dat în exploatare noi a-
tabilă care oferă avantajul că poate cepînd cu luna februarie a.ţ., Combi­ gregate de mare capacitate, numărul
vul făfă de partid de pe lingă ol tid, reuşeşte să mobilizeze cu mult fi administrată odată la 3—4 zile, în­ natul siderurgic Hunedoara n-a plă­ de muncitori, fondul de salarii, au ră­
trucât posedă proprietatea de „penic-i- mas aceleaşi, mai mult chiar, volumul
nizaţiile de bază. Cu sprijinul acei supces colectivul fabricii la lupta pen­ lină-depozit“. tit nici un leu locaţie, realizare deo­ producţiei şi productivitatea muncii au
sebit de valoroasă cunoscînd faptul crescut. Acest fapt vorbeşte îndeajuns
activ organizaţiile de bază ale pa tru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor Astăzi parcul este că nu mai departe decît anul trecut, despre cotitura în munca feroviarilor
frumos valoarea acestor locaţii se ridica lu­ combinatului. Nu trebuie însă uitată nici
dpliji. reuşesc să rezolve cu mai n planului de producţie. întărirea bazei materiale a direcţiei In mijlocul muncitorilor ce urmează să plece la exploatările forestie­
Una din dorinţşle deputaţilor nar la sume de milioane de Tei. De re, tehnicienii secţiei raionale a recrutării şi repartizării forţelor de muncă
. succţs şarcinjle ce le stau în faţă. Preocuparea faţă de activul fără de şi cetăţenilor din Vinţu de Jos, asemenea, penalizările au fost mult C.F.U. din Haţeg dau explicaţii — cu ajutorul unor machete, de felul cum trebu­
era şi aceea privind înfrumuse­ reduse. Toate acestea au devenit posibile iesc clădiţi metri in stivă.
Organizaţiile de bază din raioi pprtid este oglindită şi prin faptul că ţarea comunei şi mai ales a
parcului de aici. Pentru a rea­ Nu poate fl trecută cu vederea nici şi datorită muncii neobosite a colecti­
Petroşani, în majoritatea lor, se pre dip rîntjiţrile acestuia cei mal buni liza această dorinţă, deputaţii au realizarea celui mai mare vîrî de tra­ vului, întrecerii socialiste. Succesele
îndrumat pe cetăţeni ca prin fic. In luna mai, căile ferate uzinale sînt mari şl nu pot fi contestate. Ele
cupă de munca cu activul fără de pa tovarăşi cer să fie primiţi candidaţi contribuţie benevolă şi muncă au vehiculat cel mai mare număr de ar putea fi şi mai mari dacă s-ar re­
voluntară să facă lucrări de în­ vagoane din istoria combinatului. media unele deficienţe care încă per­
tid, îl consultă, îl. atrag la rezolvări de partidi Numaj în acest' an în sqc- grijirea parcului. Astiel, a fost sistă. Aşa, bunăoară, încărcătura va­ Elevi —artişti
împrejmuit parcul, au fost tă­ In tnod firesc, după cunoaşterea a- goanelor, atît uzinale cît şi C.F.R.,
diferitelor problem? ce se ridică îp a| ţia n .a/ diP activul fără de partid, 8 cute bănci, aleele curăţite, ron- cestor realizări, se naşte întrebarea: nu este totdeauna respectată. De multe In săptămîna trecută, sala interpretînd un vals. al compo­
dourile etc. Astăzi parcul este prin ce căi a reuşit colectivul de fe­ ori, încărcătura vagoanelor - descărcă-
tivitatea de producţie sau politipă. tovarăşi ap devenit candidaţi, din sec- frumos şi aici cetăţenii îşi pe­ roviari din combinat să-şi îmbunătă­ toare e dublată, fapt ce uzează prema­ Teatrului de Stat din Petroşani zitorului Eduard Grieg.
Una din org*anizaţ1iile de bază f d ţi.a. .H..l-a n9 t,ovar-ăş.i, .iar d..in secţia ,,V-a trec timpul liber în mod odih­ ţească activitatea? Răspunsul îl dau tur parcul. In acest sens trebuie dusă
nitor. măsurile luate odată cu începerea anu­ cu mai multă tărie munca de educare a găzduit de două ori tineretul Din rîndurile „cîntăreţilor“
partid care în ultimul timpr şi-a imbu 7 tovarăşi., ceea ce arat.a .ca. ac. olo und,e lui. a oamenilor. Şcolii populare de artă, care a s-au remarcat în primul rîn.d ca­
nătătit simţ*itor munca cu activul fără se munceşt.e. b. ine cu act.iv.u.l fa’raw d,e prezentat în laja publicului sin­ lităţile vocale şi precizia inter­
de partid este cea de la filatura Lu^ Deşi practica deservirii secţiilor com­ O lipsă care nu priveşte direct tran­
binatului după gratice exista şi îna­ sporturile, însă îi afectează munca,
peni. Pe Ungă această organi?aţ|P s-a Partid accsta devine imP°rtant iz‘ inte, s-a hotărît şi nu numai atît, s-a constă în sistemul defectuos al con­
Impus, respectarea acestora. Totodatp, strucţiei liniilor ferate în incinta com­
format pp a c tjy fără de (jgrtiţj qjjjţţ- v°r. de recrutire de candidaţi de par- colaborarea dintre C.F.U. şi. secţiile si­ binatului. Curbele fiind prea prpnun-
derurgice a devenit mal strînsă, pro­ fate, la mpneyră se înregistrează dese
pus din peste 150 de tovarăşi. tid. gramele de producţie ale secţiilor şi detectări ale tampoanelor vagoanelor. teza activităţii lui din cursul a- pretării tinerei soprane Nica'
graficele căilor ferate uzinale fiind ju­ Pcnţru remedierea situaţiei ar fi nece­
Majoritatea celor din activul fără Muncind cu acelaşi interes, dînd dicios corelate. sar ca vagoanele ce urmează să fie nului şcolar, producţiile de tine A'fargareta şi a baritonului Re-
date în exploatare să fie prevăzute cn de an ale claselor de canto, geni Anghel, atît cînd au cîn-
de partid lucrează în secţiile II şi HI. 0#ta imp0r ta ^ activului fără de par- Buna organizare a muncii în trans­
porturi, precum şi respectarea de călre
Organizaţia de \. .rtid s-a orientat bine .(d ţărgindu rîndurile, îngrijindu-se pian şi artă dramatică. tat fiecare în parte, cît şi în du­

la' se' le.cţion,area a.ctivului .f"ără: de pa;r- e ed,ucarea ,lui organizaţia de baza de De la bun început trebuie să etele pe care le-au pregătit. Au
tid. Din rinciunlc acestuia fac parte artid de la fatura Lupeni va obţine afirmăm că nivelul artistic ca­
muncitori, tehnicieni şi ingineri frun­ litativ al programelor celor do­ plăcut de asemenea vocile tova­
taşi în producţie, care au dovedit prin în viitor ni succese in întreaga, uă producţii a fost mult superior răşelor Salvina Băcăianu şi
celor prezentate în anii trecuţi Ileana Kiss, care au dovedit
fapte că sînt devotaţi cauzei constru­ activiţaţ?. de Şcoala populară de artă din real progrese în ce priveşte în­
Petroşani, lucru care dovedeşte suşirea tehnicii de a cînţa.
irii socialismului şi luptă pentru înde­ P, UNGUR că atît direcţiunea şcolii cît 'Şi
cadrele didactice au dat o mai Cîntecul popular a fost cu
plinirea sarcinilor puse de paptid şi mare atenţie selecţionării şi pre­ multă sensibilitate interpretat de
gătirii elevilor. tov. Anuta Brînzeu. Tov. Leti-
guvern. i ţia Măceanu, Doina Marcu, Theo-
dora Ogneriu, Viorica Axente şi
Din activul fără de partid fac parte I
muncitori ca Victor Barna, Constanţa
Moldovan, fruntaşi în producţie, losif
lâcob şi Ştefan Kovacs, inovatori, teh­

nicieni cum sînt Victor Bordpa şi. Ip- secţiile direct productive din combinat tampoane aşa fel construite, îneît să ProducfSa daseSor Ion Bucşa au adus un apprt

sif Silimon, sau ingineri ca Maria lo- a programelor lor de lucru, a permis elimine deteriorarea, avîndu-se în ve­ de cânii© şâ pian util frumosului program.

pestţiţ. Toţi aceşljg sjnt oameni care In uliiinulnp cartierul Vulcan din oraşul Deva a devenit un vast cu mici şi neînsemnate excepţii, ca dere posibilitatea restrînsă de a mo­ Programul prezentat de clase­ Producţia claselor
ie bucură de prestigiu, de simpatia şantier.de . coniciiL.de locuinţe individuale. graficele de deservire a agregatelor să difica traseele din cauza configuraţiei le de canto a dovedit în alcătu­
întregului, colectiv al filaturii, şi cape fie respectate. terenului. irea lui un bine orientat spirit de artă dramatică
ajută organizaţia de partid în rezol­ IN CLIŞE aspect al noilor construcţii de case individuale făcute cu dq discernământ. A fost un pro­
varea diferitelor, probleme ce-i sjau în ajuloru'. Imprulului de stat. La furnale, spre exemplu, respectarea In ce priveşte cadrele, ar fi indi­ gram variat şi bogat. Ariile din Piesa aleasă pentru producţia
faţă, graficelor de descărcare a permis căi­ cat ca transporturile să fie încadrate opere şi operete au alternat cu tinerilor elevi ai claselor de âc-
lor ferate uzinale să defalce planurile cu oameni mai competenţi, care să cu­ lieduri, cu mici piese lirice şi cu torie şi regie, comedia „Cath-
Re lingă faptul că în acţjvul de de aprovizionare şi evacuare pe zile noască necesităţile agregatelor, capaci­ prelucrări din folclor sau me­ leen“ a scrltoruiu irland.ez Mi-
partid au fost selecţionaţi oameni co­ s| chiar ore, să planifice judicios par­ tatea depozitelor, în vederea sir.crQ- lodii populare. Clasele de pian chaei Sayers, a întrunit un mă­
respunzători, organizaţia de ţ?ază (se­ cul rulant, să eşaloneze în convoaie nizării activităţii transporturilor cu po­ au fost mai slab reprezentate nunchi de tineri care şi-au do­
cretar tov. Mihai I.a4p) se preocupă materialele necesare secţiei. sibilităţile de depozitare şi utilizare a din punct de vedere numeric. vedit practic talentul şi roadele
îpdeaproape de ecţiipr.rea activului, de materialelor de către celelalte secţii din Calitativ însă au corespuns. Tî- învăţăturilor însuşite în decursul
antreqarea lui în mqncă. Mare influenţă asupra îmbunătăţirii combinat. unui an de studiu. S-au remar­
calităţii muncii a avut-o şi măsura năra Ildico Covaci, a interpretat cat în primul rînd interpreta ro­
Tovarăşi ca Vaşile Bricbici, Anton luată de conducerea combinatului pri­ Realizările muncitorilor căilor ferate cu multă gingăşie şi cu o fru­ lului titular, tov. Sornelia Teo-
David; Eugenia Munteanq şi mulţi al­ vind epurarea personal)aju.i feroviar ne- uzinale din combinat dovedesc că moasă Tehnică un vals de Gho- dorescu, tinerii Ioan Străuţ,
ţii, sînt încadraţi la' învăţămînfu) de ipteresat în îmbunătăţirea muncii, Fără munca s-a îmbunătăţit substanţial. Cu pin, iar micuţa Camelia Luca- Gheorghe Popa si alţii.
partid, alţii ia învăţămîptul politic chiulangii, deci cu schemele reduse, s-a condiţia remedierii defecţiunilor care ciu a dovedit reale aptitudini
U-T.M. O mare parte djn toyarăşji din constatat o 1'creştere simţitoare a cali­ mai persistă, este de aşteptat ca în ' E. CÎMPEANU
actiyul fără de partid au diferite sar­ tăţii muncii. S-au luat în acelaşi timp viitor realizările să fie şi mai frumoase.
cini concrete în cadrul organizaţiilor măsuri de întărire a disciplinei mun­

de masă, sînt agitatori, sau în colecti­ " ....... ¦ ¦ - >w .' i ' -¦ . . . 1 . '1 cii, a răspunderii personale, i.a acea­

vul gazetei de perete. Toat atenţia organizării sta a contribuit în mare măsură In­
Printre nai care se străduiesc cel tensificarea muncii educative în rîndiil
personalului.
mai mplt să-şi diţcă la îndeplinire

sarcinile încredinţate se numără tov. şi ăsfăşurârii lucrărilor De asemenea, stimularea fruntaşilor f a c t o r important în întărirea
Ana Taborschi care este aleasă în con­ din am pania de v a r ă ! în muncă a avut un rol important In organizatorico-economică a G.A.C.
ducerea unei grupe sindicale, Terezia creşterea nivelului activităţii profesio­
Şă|niceanu, membră în comitetul de nale a feroviarilor combinatului. Prin-
întrepriqcjţre, Ioan Maleescu, secreta­

rul organizaţiei U.T.M. din secţia ll-a. (Urmare ţ pag. l-a) rezolve operativ. Pentru a asigura bu­ Repară podurile (Urmare din pag. l-a) tiv ziie-muncă peste prevederile Organizaţiile de bază din
Matei Silvlan, din colectivul de re­ planului de producţie. La G.A.G. G.A.G. au sarcina să urmărea­
dacţie al gazetei de perete şi alţii. Pentru ca treier, să poată începe na desfăşurare a lucrărilor şi pentru a In discuţiile dintre cetăţenii plă ? Prevederile înscrise în plan Leşnic s-a planificat de exem­ scă şi să analizeze periodic fe­
imediat după sec, colectivelor co­ rezolva operativ problemele ce se ri­ comunei Berghin, raionul Alba, nu sînt realizate, iar conduceri­ plu ca numărul zilelor-muncă lul în care sînt îndeplinite sar­
Participarea la înyăţărnîntnl de par- munale de coordot a lucrărilor din dică, este necesar să se ţină cu regu­ şi deputaţii lor. s-a ridicat şi le gospodăriilor colective şi or­ retribuite personalului adminis­ cinile prevăzute în plănui de
tid şi faptul că majoritatea tovarăşilor campanie le revinţrcina să ia mă­ laritate şedinţele stabilite în care sE problema reparării podurilor şi ganizaţiile de bază din acestea trativ să reprezinte 16 la sută producţie şi să ia hotărîri care
din activul fără de partid au sarcini suri penţpu organţa din iimp a a- se analizeze temeinic mersul fiecărei podeţelor din comună. Pentru a nu analizează care sînt cauzele din totalul zilelor, ce se vor rea­ să asigure realizarea acestora.
concrete, contribuie în mare măsura riilor şi scoatereaatozelor pe îie, lucrări în parte. realiza această propunere s-a a- neîndeplinirii lor pentru a lua liza în cursul anului. In loc de
la educarea lor, la ridicarea conştiin­ chiar înainte de începe secerişul, les un comitet de cetăţeni care măsurile corespunzătoare. Urmă­ 16 Ia sută s-au atribuit pină a- O mare atenţie trebuie acor­
ţei, a simţului de răspundere, făcînd Ariile trebuie previe cu materialele Organizaţiile de partid şi sfaturile să se ocupe in mod special de rind felul în care au fost întoc­ cum 19 la sută. La G.A.G. din dată dezvoltării fondului de ba­
ca ei să muncească cu multă drar necesare de preveni şi combaterea populare vor trebui să îndrume aceste reparaţiile respective. In comi­ mite planurile de producţie şi Ilia au fost atribuite 29 la sută, ză. In multe gospodării colective
goste la îndeplinirea sarcinilor, Incendiilor ca,: pq, găleţi, lopoli. colective în activitatea tor şi să ie tet au fost aleşi denutaţii Ispas modul in care se realizează sar­ faţă dc 18 la sută cît s-a plani­ în semestrul l 1958 s-au repar­
sprijine din: plin activitatea organiza­ nisip, gropi ppijtrumaţ, butoaie cu dea tot sprijinul pentru a-şi îndeplini Dusa, Schazler Matei, Ioan Vin- cinile din plan pe semestrul I ficat ; la G.A.G. Dobîrca s-au tizat sume însemnate de bani
ţiei de bază apă etc. Ariile treţtype organizate sarcinile. 195$, putem vedea superficiali­ retribuit 19 la sută faţă de 8,6 pentru dezvoltarea fondului de
>1 jalonate cu ţărupnlru ca stogu­ fan şi alţii. Aceştia au propus tatea cu care s-a muncii la în­ la sută cît prevede planul de bază. Sînt însă multe gospodării
Consultarea activului fără de partid rile să poaţă fi clă in linii drepte intrucît campania de vară are o ca repararea podurilor şi pode­ tocmirea lor şi totodată lipsa de producţie. Le revine ca o sarciiiă colective, ca cefe din Bretea Mu-
asupra unor probleme ale procesului şl grupate patru cîtatru, în aşa fel deosebită însemnătate politică, organi­ ţelor să se facă din contribuţia grijă a unor conduceri ale gos­ principală conducerilor gospodă­ reşană, Teiuş şi altele, care deşi
4e producţie a dus ia realizarea pla­ ineît fyaţozele să p fi alimentate zaţiile de partid vor trebui să anali­ voluntară. Astfel s-au confecţio­ podăriilor colective pentru rea­ riilor colective, organizaţiilor de au realizat venituri mari în
nului de producţie, la folosirea deşeu­ din plin ,şj să evite cît ppsibil mu­ zeze periodic mersul lucrărilor şi să nat 36 tuburi de ciment, putin- lizarea sarcinilor planificate. bază, comitetelor raionale dc cursul acestui an, nu au repar­
rilor şi prin aceasta la însemnate e- tarea repetată. Pentj se evita tim­ ia cele mai corespunzătoare măsuri partid, să îndrume şi 'să ajute tizat nimic la fondul de bază.
cbnomii. pii morţi din anele; şi aglomera­ politice şi organizatorice cu scopul de du-se repara un număr de 12 La G.A.G. Ilia s-a planificat gospodăriile colective pentru a
ţiile din altele, stat) populare vor a mobiliza oamenii muncii să le efec­ ca în semestrul I 'a.c. să se în­ lichidă această lipsă care contri­ Unele gospodării colective au
Fabricarea noilor produse cum sînt : trebui să planifice hmunca. să în­ tueze la timpul optim. poduri şi podeţe. caseze venituri în valoare de buie în mod direct la scăderea planificat să dezvolte fermele de
aiele artificiale pentru pălării, bureţi tocmească şi să afişftabele din care 142.400 lei-. Din aceste venituri valorii zilelor-muncă. animale, in acest scop au pri­
ţăranii muncitori să iiă lua la cu­ ------ 9----------------------------------------------------------- ® nu s-a realizat decît sumă de mit credite din partea statului.
praz pentru saltele etc., se datoreş- 45.043 lei. După cum se vede, Planul de producţie nu este Cc se întimpi.ă însă ? Aceste
i bună măsuţă propunerilor de ino- Contractul colectiv credite sînt destinate altor sco­
făcute de unii fovarăşi din acii- în discuţia colectivului
'-5 de partid care, alături, de co- diferenţa între planificat .şi rea­ realizat în unele gospodării co­ puri. Gospodăria colectivă din
au muncit pentru a face ca noştinţă, cu mult tiiînainte, în ce CALAN (de la subredacţia şilor antrenaţi in întrecerea so­ lizat este mare. Acest lucru tre­ lective nici în ce priveşte obli Dobîrca a primit de exemplu
i devină tot mai rentabilă, zi îi vine rîndul la jriş. Dar nu în­ buie să dea de gîndit atît orga­ nerea producţiei de lapte pla credit de 80.000 lei, pentru ă
ui activului lără de partid, deajuns numai să setocmească şi să noastră voluntară). — Cu citva cialistă s-a ridicat la 2.042, din nizaţiei de bază şi consiliului de nificată. Producţia de lapte pe cumpăra 17 vaci de producţie,
o temeinică nuncă politică, se afişeze aceste tabeSfaturile popu­ timp in urmă, la uzina „Vie- care 1.523 au aplicat metode a-
ca deşeurile să fie reduse
lare vor trebui să are şi respecta­ loria“-Călan a avut loc o adu­ vansate de muncă. conducere al G.A.G., cît şi orga­ cap de vacă furajată diferă ne dar nu a cumpărat nici măcar
comisii rea lor, ducînd în it sens o vie nare generală a reprezentanţi­ Pe tărîm social-cultural s-au nelor îndrumătoare raionale. justificat de la o gospodărie co­ lina pină în prezent. Se pune
de împăciuire
muncă de lămurire organizatorică lor secţiilor uzinei şi a conducerii realizat o seamă de lucrări, La unele gospodării colective lectivă ia alta, cu toate că a întrebarea, cum de admit orga­
In faţa comisiei de îrpăciuire de uzinei. In această adunare s-a cum sint cele patru blocuri se consumă zile-muncă nejusti­ cestea au posibilităţi asemănă­ nele de partid şi de stat raio­
pe lingă Sfatul popularal oraşului în rîndul ţăranilor ncitori. discutat modul in care s-au în­ senii-permanente pentru semi- ficate, fie prin faptul că nu se
Alba lulia s-au prezentat i acest an deplinit prevederile contractului cocsari, terminarea drumurilor tine seamă de cele prevăzute în
187 de cazuri diferite spr împăcare. Conducerile gosporjlor de stat şi de acces şi a drumurilor din toare. La G.A.C. Miercurea pro­ nale şi comunale astfel de ca­
Datorită modului în care fembrii co­ ale S.M.T.-urilor voribui să la toa­ colectiv in prima jumătate a a- comună, etc. In domeniul pro­ plănui de producţie, fie că în ducţia de lapte pe zi este ele 5
misiei intervin în rezolvar diferite­ te măsurile pentru caaşinile şl trac­ tecţiei muncii s-au executat ame­ planul de producţie s-a prevă­ litri pe cap de vacă furajată, ia zuri ? :
lor cont!iele dintre eetăţeni,mulţi din toarele să poată lucm această cam­ nulul. najări de lumină şi electrice, la zut la întimplare necesarul de G.A.G. Dobîrca de 7 litri pe cap
aceştia se împacă în faţicomisiei. panie fără întrerupeiin acest scop, Din raportul serviciului de zile-muncă. Numai aşa se ex­ de vacă furajată, iar la gospo Gospodăriile colective trebuie
Astfel, din rele 187 căzui aproape ele trebuie să se înfească de apro­ triaj şi in curtea uzinei. plică faptul că la G.A.G. din dariile colective din Gîrbova şi
•'••mălaie s-au- împăcat în fi comi- producţie a reieşit că valoarea A fost criticat faptul că nu Gîrbova s-au consumat la pri Cîinic de 10 litri pe cap de vacă ajutate pentru a-şi realiza con­
vizionarea lor cu curanţi, cu piese producţiei globale pe semestrul mă prăşilă la '-porumb 17 zile- furajată. Au analizat oare zo-
Printre cazurile rezolvate cpmi- de schimb, să orgzeze munca pe 1, pină Ia data de 12 iunie a.c., s-a respectat termenul de intoc* vnuncă la hectar, în timp ce la otehniştii care sînt cauzele ce strucţiile planificate folosind ju­
faie se numără şi cele dinţi Maria schimburi pentru a !putea lucra atît a fost depăşită cu 8 procente. mire a graficelor de urmărire ă G.A.G. Gîlnic s-au consumat nu­ contribuie la nerealizarea planu­
Frtoza contra lui Gheorghe Beir, pri­ Pe sortimente situaţia se pre­ realizării angajamentelor, pre­ mai 10,00 zile-muncă la hă. La. lui de producţie în ce priveşte dicios creditele primite din par­
vind spaţiul locativ, AugustirNistor in cursul zilei, cît şbaptea. Sfaturile zintă după cum urmează : la, cum şi deficienţele in munca G.A.G. „Petöfj Sandor“ din Deva producţia de lapte? Desigur că
conlra ioan, Perţa, privind cea din­ populare au obligai să se îngrijea­ fontă cenuşie planul a fost în­ cultural-sportivă. De aceste lip­ nu. Sfaturile populare au dato­ tea statului. Dar ele nu trebuie
scă de asemenea [ţru ca pe ariile deplinit in proporţie de 101,15
tre aceştia şi altele. să se mărginească numai la a-

ceste credite. In fiecare gospo­
dărie colectivă sînt posibilităţi

largi de a se procura diferite

materiale din resurse locale.

Analiza îndepliniri-' sarcinilor
electrificate să se teze din plin şi la sulă, la gudron de semicocs suri. s-a făcut vinova1 comitetul s-ău consumat 7,89 zile-muncă ria' să urmărească cum se preo orevăzute în planul de produo-
in timpul nopţii. cu 140 la şută, la zgură granu­ de întreprindere, care a trecut Îa hă. iar ia G.A.G. din Sîntan- cupă inginerii şi tehnicienii a !ie pe semestrul I al anului 1958

In campania de jă, mal sînt de lată, cu 122 la sulă, iar la tur­ cu vederea aceste 'probleme. - dlreî numai 5,94 zile-muncă. oronomi şi zootehnişti de în trebuie să constituie un prilej
făcut şi o serie de ? lucrări, se mai In încheiere, conducerea u<r ţj In unele gospodării colective drum area şi sprijinirea gospodă­ de scoatere la iveală a posibili­
nătorie cu 119,7 la şutii.

ridică şi multe altprobleme, unele Declasatele la fontă au fost nei şi comitetul de întreprinde­ s-ă planificat un procent prea riilor colective pentru a realiza tăţilor pe care Ie au gospodări­

care pot ti prevăzutjar altele nepre­ reduse cu 6,2 la sută, iar la re, s-au angajat să remedieze in măre de zile-muncă pentru per- planul de producţie şi să tragă ile colective pentru a se dqzvoi-
văzute. Colectivele j coordonare a piesele turnate, rebutul a fost cel mai scurt timp lipsurile sem­ sönaluT administrativ, iar în ăl- cu toată tăria la răspundere pe ta. Un prilej dq dezvăluire- a Iljî-
muncilor din ca*-"", vor trebui să redus sub toleranfa admisă cu nalate -. !eîe, deşi nu s-ă planificat, se acei ce nu înţeleg să-şi facă
Ie aibă pe ţoale inedere şi să le | 30,5 procente. Numărul tOOCiră- IOS1F, CRAŞCA ’ atribuie personalului administra- conştiincios datoria. sitrilor care mai există şi <J$
I
ini ăl urare a lor.

I