Page 98 - 1958-06
P. 98
DRUMUE SOG!AU S MU LU! Nr. Î097
P 3Q !ssaa wammaMmamaaemaKasm
«zbaterile din Camera Comunelor .ultim ele sJtiri • xtttim ele siiri ¦juUnele sfo ri •
în problema Ciprului
LONDRA 27 (Agerpres). După a repetat din nou că guvernul
îum transmite France Presse, englez este hotărît să realizeze
in continuarea dezbaterilor care acest plan cu orice preţ. Deşi
au avut loc joi după amiază în s-a declarat gata să se întîlneas-
Camera Comunelor in legătură că cu şefii guvernelor grec şi
cu planul britanic pentru Cipru, turc pentru a discuta propuneri
a luat cuvintul Bevan, lider al le britanice, MacMillan a lăsat 0 nood victimă a experienţelor SITUAŢIA DIN LEAN
partidului laburist. In numele o- să se înţeleagă limpede că nu britanice ce arma atomică
poziţiei, acesta a precizat că intenţionează să cedeze în faţa La Beiruf „domneşte o atmosferă 'rimele întrevederi
„partidul laburist nu are nici nici unei obiecţiuni esenţiale pe
o răspundere în ce priveşte pla care cele două guverne le aduc LONDRA 27 (Agerpres). Du in insulele Christmas din Paci de război civii" al iui hammarskjoeld
nul guvernului". planului britanic. pă cum relatează ziarul „Daily fic în decembrie anul trecut, a
Worker“, soldatul britanic Wil- murit la 13 iunie de leucemie BEIRUT 27 (Agerpres). „Ce loc la Beirut reiese din faptul ia New York
Deşi a declarat că nu aprobă Dezbaterile în problema Ci liam Brian Morris, care a par limfatică provocată de radiaţiile
pe ie-a întregul acest plan, Be prului s-au încheiat fără nici un ticipai la experienţele britanice atomice. Morris nu avea decît le mai grele lupte din ultimele că torţele populare au înconju
van a sfătuit pe greci şi pe turci vot, planul guvernului britinie cu arma atomică ce au avut loc 20 de ani. două săptămîni au izbucnit vi
să nu respingă propunerile tăcu fiind considerat ca aprobat in neri dimineaţa la Beirut şi noi rat una din pieţele centrale ale cW YORK 27 (Agerpres). Imediat
te de guvernul englez. „Sperăm, mod tacit de Camera Comune ciocniri intre rV'fe^Î şi truDele
a spus Bevan, să se înceapă ne lor. guvernamentale au avut loc in oraşului unde se aflau puternice <ă înapoierea sa Ia New York, la
gocieri pentru a se ajunge pe portul din nordul Libanului, Tri
E. O. K. A. respinge poli“, a anunţat agenţia United detaşamente ale armatei. In a- tul O.N.U., Dag Hammarskjoeld,
calea tratativelor la o soluţie în planul britanic Press International. Forţele
Sesiunea Comitetului Executiv populare comandate de unul din celaşi timp, la Beirut au conti retarul general al O.N.U., care a
problema Ciprului". NICOSIA 27 (Agerpres). al U. I. S. liderii opoziţiei, Rashid Karame, nuat să explodeze bombe în di ut o vizită în Orientul mijlociu în
E.O.K.A., organizaţia care lup acţionează cu succes la Tripoli ferite cartiere ale oraşului. In ;ătură cu evenimentele din Liban,
Bevan a făcut apoi doar une tă pentru libertatea poporului împotriva trupelor guvernamen cursul nopţii de joi spre vineri,
cipriot, a lansat joi la Nicosia tale care, în ciuda folosirii ar
le propuneri de detalii în legă PRAG A 27 (Agerpres) CTK lună septembrie la Pekin. Va ii pe lingă exploziile bombelor s-au avut mai multe întrevederi. După cum
transmite : La 26 iunie s-a des aprobat de asemenea raportul
tură cu planul britanic cu pri chis In Praga sesiunea Comite Comitetului Executiv al U.I.S. auzit numeroase schimburi de >munică France Presse, „reprezenian-
tului Executiv al Uniunii Inter intitulat „Cu privire la dezvol
vire la Cipru. focuri de arme automate. Apre- ,, statelor Unite, Henry Cabot Lod-
In încheierea dezbaterilor a b,ciainnudl,uis.,ituaagţ’eianţiadinrr?ncnaerpeitanPlaresLsie- *>e,’ a fost 1primu vizitator al. .lu.i. .Harn-
luat cuvintul primul ministru un manifest în care respinge naţionale a Studenţilor. In ca tarea mişcării internaţionale stu mamentului greu şi al tancuri relatează că ia Bcirit „dornneş- ™r«kjoeld i°> după amiază“. După
MacMillan. Referindu-se la fap planul britanic cu privire la Ci drul acestei sesiuni urmează să denţeşti şi contribuţia U.I.S. şi lor, nu pot pune stăpînire pe te o atmosferă de ‘ăzboi civil întrevedere nu s-a făcut cunoscut pre-
tul că planul britanic a fost res pru. „Acest plan, se spune în se discute pregătirile care au a organizaţilor de studenţi la oraş.
pins atît de guvernele grec şi manifest, este o monstruozitate loc în vederea celui de-al V-lea apărarea intereselor studenţilor, şi bombele contuiuasă explode- sei problemele discutate. De asemenea,
turc cit şi de reprezentanţii pe care englezii vor să ne-o im Congres al U.I.S., fixat pentru în sprijinul colaborării interna Intensificarea luptelor care au ze printre alţi • reprezentanţi cu care s-a
pună, şi el este condamnat la ţionale a studenţilor“.
Com unicatul întreţinut Hammarskjoeld se numără
populaţiei cipriote, MacMillan eşec". Traficul de influentă — un procedeu grupului de observatori ai ON.U. ministrul de Externe al Libanului,
des uzitat de membrii din Liban Charles Malik Agenţiile occidentale
Eliberarea oraşului Menado reprezintă Congresului american au anuţat că ministrul libanez ar fi
sfîrşitul rebeliunii începută în februarie Cel RUT 27 (Agerpres). Grupul de le de observatori se ddasează pe î înmînat o cerere secretarului general
observatori ai O.N.U. care se află în tregul teritoriu al Libmlui şi au Iu al O.N.U. de a se trimite trupe în
Liban, în baza rezoluţiei Consiliului contact cu şefii opoziii şi ai autc- Liban, deşi surse libaneze au refuzat
DJAKARTA 27 (Agerpres). sia s-au terminat cu înfrîngerea WASHINGTON 27 (Agerpres) te vorba să cunoaştem amănun- de Securitate pentru a supraveghea tătilor. să confirme oficial această acţiune.
Un purtător de cuvînt al gu principalelor unităţi ale forţelor — Comisia de anchetă a Came- te complete despre influenţele siluaţia, a dat publicităţii un comu
vernului indonezian a declarat rebele şi capturarea armamen rei reprezentanţilor care inves- exercitate asupra diferitelor or nicat.
că eliberarea oraşului Menado tului.
tighează cazul Sherman Adams, gane guvernamentale, atunci Comunicatul arată că observatorii Documenîe secefe relea ca :
„reprezintă sfîrşitul rebeliunii După terminarea rebeliunii, primul consilier al preşedintelui Sherman Adams nu este sin şi-au început activitatea Ia Beirut la
lui Spfrudin şi Samual, care a
început în luna februarie“. guvernul indonezian a anunţat Eisenhower, acuzat de trafic de S. U. A. urmăresc să foloseascăgura persoană care trebuie să )9 iunie, cînd secretarul generai ai
că va întreprinde măsuri pentru influenţă în favoarea prietenu
Agenţia Antara relatează că dezvoltarea economică a dife lui său, milionarul Goldfine din fie investigată“, scrie Drum- j O.N.U. a convocat prima şedinţă
în luptele de la Menado au fost ritelor regiuni ale ţării. Va fi Boston, a hotărît să audieze în
capturaţi peste 500 de prizo creată o comisie de planificare şedinţă publică pe Fox, fost editor mond adăugind : „Există şi alţii grupului. Comunicatul precizează că la f<rte O . N. U. c a m ijlo c
nieri din rîndurile rebelilor. 0- pentru a supraveghea recon al ziarului „Boston Post“, care a a căror investigare ar fi foarte ora actuală se află în Liban 94 de ob o intervenţie în Liban
peraţiile militare din ultimele declarat în faţa unui tribunal necesară şi care nu sint chemaţi servatori din 14 ţări. Ei au la dispo
să facă depoziţii... ziţie 74 de maşini, CAIRO 27 (Agpres). Jarul să folosească forţe O.N.U. ca
zece zile în regiunea Minaha- strucţia. din Boston că l-a auzit pe Gold „Al Ahbar“ a puica't textil te mijloc de intervenţie în Liban.
Drummond scrie că printre Referindu-se la activitatea observa legramelor secrelschimbae in Şamun i-a telegrafiat lui Malik
fine spunind că îl are pe Sher- congresmenii despre care se torilor O.N.U., Galo Piaza, fost preşe tre preşedintele ibanulu Şa- să exercite presiuni pentru a
spune că au făcut de asemenea dinte al Ecuadorului, care face parte urgenta o intervenţie militar
man Adams „în buzunar“. trafic de influenţă se află sena din comisia de observatori ai O.N.U. mun, şi ministrule Extene al anglo-americană. Malik i-a răs*-
torii Magnusson, stalul Wa în Liban, a declarat că „nici un foc Libanului, Charl Mali; care puns lui Şamun că Anglia şi
Coalifia guvernamentală din Sudan După cum relatează ziarul shington, Kefauver, stanul Ten- nu a fost tras de la începerea misiu se află la New Y<. Tele'rame- S.U.A. au propus folosirea unei
se află înfr-o situafie critică „New York Times“, tot mai nessee, Holland şi Smathers, nii asupra echipelor de observatori ai le relevă că Ş.A. urnăresc
statul Florida. O.N.U.“. Piaza a declarat că echipe- forţe internaţionale în Lihni in
mulţi congresmeni republicani locul unei intervenţii anglo-a
mericane. Malik a adăugat în
KHARTUM 27 (Agerpres). de asemenea că va vota împo cer ca Sherman Adams să-şi dea
După cum transmite agenţia triva proiectului de lege al acor demisia deoarece le este teamă telegrama sa că Anglia şi S.U.A.
MEN, în parlamentul sudanez dului de ajutor, în forma sa ac că in viitoarele alegeri cazul
au avut loc la 26 iunie dezba tuală. Adams va aduce grave prejudi anglo-americane de intervenţie armată în ,i intenţionează să convoace o în
teri vii în problema acordului cii şanselor partidului republi trunire a Adunării Generale a
cu privire la ajutorul american, In faţa puternicei opoziţii ma can.
dezbateri care au periclitat situa nifestată în parlament, reprezen LONDRA 27 (Agerpres). Co Sprijinim întrutotul lupta popo Orientul mijloc Ea constitu O.N.U. după înapoierea lui
ţia coaliţiei guvernamentale, din tanţii partidului Umma au luat Ziarul „New York Herald Tri mitetul studenţilor din ţările A- rului libanez pentru realizarea ie un grav peol pentru pa Hammarskjoeld la New York,
care fac parte partidul Umma contact cu ambasada S.U.A. de fricii şi Asiei, reprezenlind acestor ţeluri şi sintein solidari ce in această giure, precum pentru a obţine o hotărîre de
la Khartum, informînd-o de cri bune“ publică un articol al cu 14.000 de studenţi din aceste cu el. şi în lumea înagă, şi poate trimitere a unei forţe armate in
noscutului comentator Roscoe ţări care studiază în Anglia, au provoca războifltonic. ternaţionale in Liban.
Drummond care dă de înţeles publicat la 26 iunie o declara Am aflat cu îngrijorare că mi
ţie prin care condamnă cu as nistrul Apărării al S.U.A. a de In declaraţie stadenţilor se NEV
şi partidul democrat-popular. za care ameninţă cabinetul. Du că traficul de influenţă este un prime planurile anglo-americine clarat că Statele Unite nu vor subliniază că ice intervenţie La Ne
Incidentul a fost provocat de pă aceea, s-a anunţat animarea procedeu des uzitat de membrii de intervenţie armată în trebu ezita să folosească arma atomi străină va Intîina o rezisten nind i
dezbaterilor. Congresului american. „Dacă es- rile interne ale Libanului. că, în cazul in care vor interve ţă înverşunatăn partea naţi marsk
hotărîrea primului ministru Ab- unii arabe şi popoarelor din al Oi
dulah Khalil, liderul partidului Considerăm — se spune in de ni in treburile Libanului. Pro Asia şi Africaare vor să a- ţe.
claraţie — că în Liban are loc testăm cu hotărîre împotriva ori pere independí! şi pacea, să
Umma, de a dezbate în şedinţa La M oscova se va construi un hote! o mişcare naţională care urmă cărui amestec străin in trebu sprijine miseá he eliberare N'
Camerei reprezentanţilor proiec reşte renunţarea la pacte’e mili rile Libanului, care privesc ex din Asia şi Aa.
clusiv poporul libanez.
tul de lege în legătură cu a- cu 2 . 7 0 0 de camere tare, promovarea unei politici de Şrnun şi
cordul privind ajutorul ameri Intervenţia anglo-americană
neutralitate pozitivă şi asigura urmăreşte să înăbuşe orice po
can, deşi cu o zi înainte căzuse MOSCOVA 27 (Agerpres). tacole cu 3.000 de locuri, două litică independentă şi liberă în
rea independenţei naţionale.
de acord cu liderul partidului TASS transmite : Comitetul E- săli de cinematograf, două res
democrat-popular ca dezbateri xecutiv al Sovietului din Mos taurante, o cofetărie etc. Gara
le să fie apaînate. cova a aprobat proiectul de con jul hotelului va adăposti 288 de
struire în Moscova a unui botei
Reprezentanţii partidului na- cu 10 etaje. Hotelul va avea automobile.
ţionai-unionist din opoziţie au Clădirea va fi construită din
atacat proiectul de lege. Parti
piese prefabricate din beton ar
dul democrat-popular a declarat 2.700 de camere, o sală de spec- mat.
Printre evenimentele interna- Divide et impera us la autodeterminare. Pe scurt, cei intervenţi
ţionale actuale care polarizează cam aceasta e esenţa planului
atenţia opiniei publice mondia englez. E suficient, ba chiar e BEIRUT 1 (Agerpres). In ţiilf
le, şi îndeosebi europene, se a- faţa imposjtăţii regimului irai
flă iară îndoială şi .evoluţia si
tuaţiei din insula Cipru, deve prea suficient, ca el să Sie res proocidental lui Şamun-Solli gle
nită prin „bunăvoinţa“ colon! -
liştilor englezi teatrul unor pu ia crdineazilei in Cipru pins de către ciprioţi, în primul de a zdrobi cu tot armamen tul
ternice lupte între populaţia rînd, şi apoi şi de către Turcia tul amerieaiprimit — forţele ca
şi Grecia. Lucru care, de altfel, populare cafontrolează o bu O.
greacă şi turcă din această in
sulă. Alături de situaţia încor discordiei „dezbină şi stăpîneş- glezi îşi menţin dominaţia asu tensiunea între aceste ţări s-a s-a şi întîmplat. nă parte afitoriului libanez, tlf
dată din Liban, unde imperia *e“, ca şi alte asemenea „me- pra insulei Cipru deoarece a- agravat din nou, ajungindu-se In faţa unei asemenea situa problema u| intervenţii arma
liştii americani, acompaniaţi de lode“ însoţesc permanent, ca ceasta, prin poziţia ei, este o pînă acolo îneît unele ziare au te anglo-arfcane se află în S
cei englezi, pregătesc făţiş o in umbra, pe colonialişti. Din a- puternică bază militară a An vorbit chiar despre concentrarea ţii, Anglia, pe lingă faptul că continuare ordinea zilei. De
tervenţie armată, evenimentele ceastă cauză, timp de aproape gliei, care-i dă posibilitate să de trupe turceşti Ia frontiera cu a ameninţat ca-şi va impune claraţiile fte de preşedintele s
din insula Cipru creează serioa 80 de ani poporul cipriot a fost intervină operativ ori de cîte ori planul cu forţa, exercită tot mai Libanului, nun, intr-un inter
se prejudicii păcii în această jefuit la sînge de colonialiştii se găseşte de cuviinţă de către Grecia. In afară de aceasta, gu intense presiuni asupra guver viu acord societăţii de radio c
parte a lumii şi face ca popoa englezi, a fost exploatat, sără cîrmuitorii blocurilor militare în vernul grec a luat de cumul iio- nelor Turciei şi Greciei pentru americane l.B.S.“ şi declara-
rele să se întrebe, şi pe bună cit, obidit. Iar atunci cînd a în care este încadrată şi AnHia. tărîrea de a-şi retrage persona a le determina să accepte pla
dreptate, ce se întîmpiă în Ci cercat să-şi ceară răspicat drep (Pentru edificare amintiţi-vă de nul englez, evitîndu-se astfel a-
pru şi cine e vinovat de vărsă turile sale a fost înăbuşit în sîn- rolul jucat de Cipru în agresiu lul său de pe Iîngă comanda dincirea contradicţiilor existente
rile de sînge care au loc acolo. gre. nea anglo-franco-îsraeliană îm mentul N.A.T.O. pentru Europa in cadrul N.A.T.O.
de sud-est, aliat la Izmir.
Vom încerca, în rîndurile ce Ciocnirile sîngeroase ce au a- potriva Egiptului, de perioada Aşa cum c şi normal, „so
urmează, să răspundem acestor Pentru a „aplana“ chipurile luţiile“ preconizate de către co
întrebări fireşti care preocupă, vut loc recent în insula Cipru, încordarea care tindea să ia lonialiştii englezi nu sînt de na
fără îndoială, şi pe oamenii între populaţia greacă şi turcă,
muncii din regiunea noastră. ca şi alte incidente petrecute în cînd se pregătea un complot proporţii, Anglia, consecventă tură şi nici nu pot să satisfacă
Cipru în ultimi ani, nu sînt alt împotriva Siriei şi chiar de eve politicii sale colonialiste, a venit dorinţa firească a poporului ci
Doar cîteva săptămîni ne mai ceva decît rezultatul metodelor nimentele actuale, cînd ţările cu un nou pian privitor la Ci priot de a-şi dobîndi dreptul la
despart de ziua de 12 iulie 1958, coloniale de guvernare de care occidentale pregătesc o interven pru. (E locul să amintim că şi autodeterminare. Mai ales în zi
cînd se împlinesc 80 de ani de se folosesc fără rezerve impe ţie armată în Liban). în anii 1955 şi 1956 Anglia a lele noastre, cînd colonialismul
rialiştii englezi pentru a oprima elaborat unele planuri, care, are zile numărate, e tot mai
cînd deasupra Ciprului, la Ni dorinţa de libertate şi indepen Trebuie remarcat faptul că fiind inacccDiabiie, au fost res greu de ignorat la neslîrşit o
cosia, a fost înălţat steagul en dentă a acestui popor. Anglia profită şi dc faptul că pinse atît de Turcia, cît şi de cerinţă legitimă a unui popor
glez. 80 de ani de jaf şi exploa principalele fări interesate în a- Grecia). Referitor la noul plan care luptă pentru obţinerea in
tare colonialistă ! Nu vom face Stimularea la maximum a ex ceastă problemă spinoasă — dependenţei. In pofida metode
ceselor naţionaliste ale grecilor Turcia şi Grecia — se situează al Angliei cu privire la Cipru, lor „legale“ de tipul „divide et
o trecere în revistă a suferinţe şi turcilor dă posibilitate Angliei pe poziţii /ipuse. In timp ce se poate spune că acesta nu se impera“, care e la modă acum
lor populaţiei de origine greacă de a declara cu glas de trîmbiţă Grecia se pronunţă cu consec deosebeşte de prim ele: e evi în Cipru, şi a multor altora a-
şi turcă din Cipru în această venţă pentru dreptul la auto dentă intenţia declarată a co semănătoare folosite de impe
perioadă de timp. Colonialis că dominaţia ei în Cipru e determinare a populaţiei ciprio lonialiştilor englezi de a domina rialişti pentru a-şi menţine colo
mul, deşi e mai rău ca lupul, e te, Turcia reclamă împărţirea şi stăpîni insula Cipru.
acelaşi întotdeauna. Nu-şi schim
bă niciodată metodele de înro „strict necesară“, că ea are ro insulei. Problema cipriotă face, Propunînd stăpînirea în con niile, lupta dreaptă a popoarelor
bire şi exploatare. „Divide et lul de a „aplana“ divergenţele dealtfel, ca între Grecia şi Tur tinuare a insulei Cinni de către asuprite şi exploatate nu poate
impera“, faimoasa formulă a survenite, de a „pregăti“ poporul cia să existe încontinuu ur. di Anglia, pe timp de 7 ani, colo fi înăbuşită în sînge la neslîrşit.
cipriot pentru a primi indepen- ferend. Nu mai departe decît nialiştii englezi nu fac altceva O cauză dreaptă învinge întot
ţa. Dar asemenea pretexte nu zilele acestea, în timpul recente deauna. Sîntem siguri că şi po
decît şă ignoreze total un drept porul cipriot îşi va vedea în cu-
mai servesc nici pentru naivi. lor tulburări care au avut loc legitim al poporului cipriot — rînd visul împlinit. '? A i. ¦¦ngmir.W
Realitatea e că colonialiştii en între turcii şi grecii din Cipru, acela de a i se acorda dreptul CONST. AlACOVEl
Redacţia şi administraţia zfâgttfjd str. 8 Martie nr. 9, Telefon : 188-189. laxa plătită in nume»ai «Mituim apiubárit Direcţiunii Generale IM f R or. 236 329 din 6 n seiubrie MW - *ipartif tnfreprînderea Poligraf
V --r