Page 1 - 1958-07

P R O L E T A R I DIN TOATE ŢA RILE U N I T I - V Ă ! Sesiunea a doua

IN PAGINA-a a Sfatului popular regional

’c r e ş t e ş i s e în n e ş t e ! Aşa cum am anunţat, în ziua de 27 Există oare condiţii de a contribui
iunie a.c., s-au ţinut lucrările celei de cu succes la rezolvarea acestei pro­
FORJA ECONOCĂ ^ a doua sesiuni a Sfatului popular al bleme în regiunea noastră ? Răspundem
A TARILOR regiunii Hunedoara, in cele ce urmea­ cu hotărîre, da. Posibilităţile regiunii
SOCIALISTE ză, redăm textul prescurtat al refe­ noastre în această privinţă sînt cu
ratului prezentat de tov. loan Lascu, mult mai mari decît acelea pe care le
Anul X Nr. 1100 Miercuri 2 iulie 1958 4 pagini 20 bani vicepreşedinte al Sfatului popular regio­ avem în dezvoltarea producţiei cerea­
nal. liere. Aceasta se reflectă prin însăşi
Un nou sces al minerilor^ Acad. Horia Hulubei Pentru realizarea valoarea producţiei globale care la
din xlea Jiului a sosit la Geneva Creşferea animalelor cereale şi cartofi este de 3-10.000.000
poate lua un av?nf mai lei, iar la producţia animală este de
73.336 toe de cărbune încărcăturii vagonului de marfăAcademicianul Horia Hulubei, mare în regiunea noastră 421.000.000 lei. Specificul regiunii noa­
peste planul rimului semestru care va participa ca expert Ia stre, cu păşuni şi fineţe întinse, avînd
lucrările Conferinţei de la Ge­ Realizarea planului de trans­ a o depăşi, respectiv sînt obli­ Directivele Congresului al 11-lea al un climat favorabil, cu largi posibi­
Contirmînd încă odat0rinţa lor arzătoare de a da cît neva a experţilor pentru studie­ port feroviar este condiţionată gaţi să încarce capacitatea, plus P.M.R. au pus în faţa oamenilor mun­ lităţi de valorificare a produselor ani­
mai mult cărbune patrieiravii mineri ai Văii Jiului au în­ atît de gradul de organizare, u- sporul tarifar de 10 la sută. La cii din agricultură sarcina dezvoltării male în stare proaspătă pe pieţele ora­
cheiat primul semestru afestui an cu un succes deosebit. rea mijloacelor de detectare a tilare şi modul de lucru al per­ restul mărfurilor s-au stabilit creşterii animalelor şi mai ales a spo­ şelor şi centrelor muncitoreşti, au că­
Organizîndu-şi mai bine iCa pe sectoare şi în abataje, extin- exploziilor nucleare, a părăsit sonalului de cale ferată, cît şi norme de încărcare in funcţie ririi productivităţii acestora, pentru a lăuzit majoritatea ţărănimii muncitoare
zînd preţioasa iniţiativă a ie r ilor de la Âninoasa de creştere Capitala în ziua de 30 iunie de o colaborare strînsă dintre de greutatea mărfii pe m.p. A- putea face faţă nevoilor crescînde a să dea prioritate creşterii animalelor.
a randamentului pe iiecarest şi în fiecare schimb, intensifi- plecînd în Llveţia. In cursul a- calea ferată, şi beneficiari, de ceste norme sînt minimale şi populaţiei cu carne, lapte,, ouă, lină După datele recensămînt'*lui din fe­
cînd întrecerea socialistă îin stea Zilei minerului şi a zilei celeiaşi zile acad. Horia Hulubei felul cum aceştia îşi exe­ progresive; minimale în sensul precum şi a industriei bunurilor de bruarie 1958, numărul de animale, în
de 23 August, ei au reuşiţi dea peste planul primului se­ a ajuns la Geneva. (Agerpres). cută sarcinile ce derivă din că reprezintă limita minimă de larg consum cu materii prime de, origi­ comparaţie cu acela din 1938 şi 195!,
mestru al anului 73.336 toife cărbune. contractul de transport. încărcare, sub care nu se admite ne animală. este următorul :
S e ra ta presei încărcarea unui vagon, şi pro­
Fruntaşă pe bazin se iţin e mina Uricani, care, în a- la Vulcan De cantitatea mărfurilor pre­ gresive, în sensul că ele nu sînt 1938 1954 1958
ceste 6 luni, a depăşit pla !a cărbune cu 15.014 tone. Suc­ zentate pentru transport depinde ceva fix, ci pot fi îmbunătăţite,
cese frumoase au obţinut şinele Petrila, Lonea, Âninoasa şi Zilele trecute a avut loc la procentul realizării planului, iar sporite prin diferite noi sisteme bovine 183.000 185.800 192.148
Vulcan. La un loc, ele au mis economiei naţionale mai Vulcan o consfătuire de presă de modul în care este întrebuin­ de aranjare şi fixare a mărfii, din oare vaci de lapie 90.500 74.700 81.408
mult de 55.000 tone de căne peste prevederile de plan. organizată de subredacţia volun­ ţat mijlocul de bază de transport în vagon, de ambalarea măriii, porcine 80.300 102.613
tară a ziarului „Drumul socia­ — vagonul — depinde calitatea suprapunerea diferitelor ambala­ ovine 485.800 115.200 427.767
A rămas în urmă în prii semestru numai mina Lupeni, lismului“. unor indicatori ai producţiei. In je fără ca aceasta să pericliteze cabaline 29.700 406.800 30.717
care, deşi a terminat luna uie cu un plus de 4.049 tone de termeni feroviari, încărcătura conţinutul sau calitatea mărfuri­ păsări ’ 620.000 800.000
cărbune, n-a putut totuşi rtoera rămînerea în urmă din pri­ Cu acest prilej, a fost prezen­ vagonului este denumită „sarci­ lor. stupi 17.100 24.000 22.004
mele patru luni ale anului, /uitatele din luna iunie confir­ tată în faţa invitaţilor o dare de nă statică“ şi reprezintă greuta­ 644.000
mă însă faptul că minerii cLupeni au pornit pe drumul cel seamă privind activitatea sub- tea in tone pe osii încărcate. U- Fiecare întreprindere trebuie
bun şi că vor recupera în curîniamînerea în urmă, iar pînă la redacţiei de la constituirea sa. tilizarea complectă a capacităţii să cunoască şi să aplice aceste 19.100
< sfîrşitul anului, vor extrage nde tone de cărbune peste plan. Consfătuirea a confirmat munca portative sau volumetrice a va­ norme, expunindu-se altfel la
rodnică a subredacţiei pe linia gonului asigură realizarea pla­ penalizări, la refuzul de către Din aceste date rezultă că numă­ viştilor, densitatea la 100 '«ectare te­
% Dintre sectoare, în luna !!e, fruntaşe pe bazin sînt sec­ stimulării producţiei şi produc­ nului de transport, iar continua staţie a primirii vagonului in- rul animalelor a crescut în anii puterii ren agricol se ridică la 17, vaci. A-
toarele I de Ia minele Uricanietrila şi Lonea, sectorul IV de tivităţii muncii şi a lichidării u- îmbunătăţire constituie una din compleet, la menţinerea lui în populare cu toată dezastruoasa moşte­ vem un număr de 26 gospodării co­
la mina Âninoasa, sectorul l]e la Vulcan şi sectorul IV B nor lipsuri ce dăinuiau ta Vul­ rezervele interne ale căilor fe­ locaţie în contul prădătorului nire a jafului hitlerist din timpul răz­ lective fără nici o vacă de lapte.
de Ia Lupeni. Împreună, aceste ctoare au dat,, peste planul lu­ can. între cei mai buni membri rate, creînd posibilitatea unui pînă la complecta lui încărcare boiului, cînd şeptelul a scăzut foarte
nii iunie, mai mult de 6.000)ne de cărbune. ai subredacţiei au fost eviden­ spor de trafic, fără cheltuieli şi eventual la refuzul de a li se mult. Pentru a vedea mai bine care Practica a dovedit că acele gospo­
Succesul repurtat de mine Văii Jiului la încheierea pri­ ţiaţi ; Aurel Hozu, Dumitru Al-' suplimentare, influenţînd creşte­ mai pune la dispoziţie vagoane, sînt căile şi măsurile luate de către dării colective care şi-au înfiinţat fer­
mului semestru al acestui an, însufleţeşte şi mai mult în bescu, Alexandru Andronescu, rea productivităţii şi reducerea pentru cazurile de recidivă. Comitetul executiv al Sfatului popu­ me de animale, au reuşit să-şi forme­
întrecerea ce se desfăşoară înnstea Zilei minerului şi a zilei Gheorghe Stoicuţa, Elena Toma preţului de cost. lar regional în sporirea numărului de ze o serioasă sursă de venituri bă­
de 23^ August. Cu siguranţă că ste sărbători, dragi lor, vor şi alţii. Cu prilejul consfătuirii, întreprinderile cu plan opera­ animale şi a produselor acestora să neşti, care contribuie la dezvoltarea
fi întîmpinate cu alte mii de toide cărbune extrase peste pre- corespondenţii fruntaşi au fost • Utilizarea cutiei vagonului de­ tiv de transport, la întocmirea facem o analiză la principalele specii. fondului obştesc si la mărirea venitu­
premiaţi. pinde, evident, de greutatea spe­ proiectelor de plan, trebuie să rilor colectiviştilor. Gospodăria colec­
J vederile planului. cifică a mărfii încărcate. La stabilească necesarul de vagoane Bovine tivă din Apoldu de Sus a obţinut în
-----=««¦=_ In încheierea consfătuirii, co­ în funcţie de limitele de încăr­ anul trecut un venit de 213.000 lei din
rul şi brigada artistică a clubu­ transporturile de rrîasă, menţio­ care, la transporturile de masă Creşterea bovinelor constituie avu­ sectorul zootehnic, ceea ce reprezintă
Stsţîa regională de conexiu a intrat In funcţiune lui minier din Vulcan a prezen­ şi de normele tehnice, la costul ţia de bază în domeniul creşterii ani­ 55 la sută din venitul total, iar gos­
tat un bogat program artistic. nate ca atare în R.C.M. preda- mărfurilor. Staţiile au obligaţia malelor în regiunea noastră. Pe lingă podăria colectivă din Pricaz a reali­
Zilele acestea a intrat in producţia de carne şi lapte ele sînt zat un venit de 574.000 lei, revenind
funcţiune cu o parte din capaci­ torii sînt obligaţi să încarce pînă de a verifica respectarea instruc­ acelea care asigură în momentul de la 100 hectare teren, suma de 221.000
tatea sa, staţia regională de co­ faţă în cea mai mare măsură execu­ lei. Nu se poate spune aceiaşi lucru
nexiune care alimentează cu cu­ la limita de încărcare fără însă tarea lucrărilor agricole şi prin gu­ despre gospodăria colectivă din Şibot
rentul electric necesar, agrega­ noiul de grajd, menţinerea fertilităţii care are aceleaşi posibilităţi si a re­
tele noului laminor bluming de ?diferite întreprinderi din ţă- ţiunilor de cale ferată, corijînd solului. Trebuie să arătăm că deşi alizat numai 210.000 lei, revenind
la Hunedoara. r. socialiste. In interiorul sta- numărul total de bovine a crescut 105.000 lei la 100 hectare teren. Ve­
ţis-au instalat cabluri electri­ Realizări şi lipsuri eventualele încălcări constatate faţă de anul 1938 cu peste 9.000 ca­ niturile băneşti ale gospodăriei colec­
Majoritatea instalaţiilor aces­ cei lungime totală de 15 km. fie din neglijenţă, fie din necu­ pete, numărul vacilor a sporit mai tive din Cistei, raionul Aibă. au scă­
tei staţii, sînt fabricate în ţara Cicitatea pusă în funcţiune la fabrica de teracotă din Deva noaşterea normelor. puţin, ele reprezentînd numai 42 la zut mult în ultimii ani. De la 153.500
noastră, iar o parte sînt livrate înomentul de faţă este de 20 sută din totalul bovinelor. Densitatea lei, , cît au avut în 1955, au scăzut în
M.., ceea ce înseamnă că sta- La încărcarea acestor vagoa­ bovinelor la 100 hectare teren agri­ anul trecut la 71.300 lei, în Urma des­
ţîae conexiune poate alimenta col, este, astăzi d e’ 42 capete din care fiinţării fermei de porci şi a micşo­
cuirent electric circa 100 co- Tovarăşul Teodor Pascu luă planul de producţie a fost în­ ne se va urmări respectarea 18 vaci. Apreciem că această densi­ rării celorlalte ramuri anexe.
mu d e . mărime mijlocie. - o formă, aşeză in oa pămînt deplinit şi depăşit confecţionîn- planului de încărcare in •func­ tate este mică faţă de condiţiile din
argilos, puse o pînză deasupra du-se peste plan 900 bucăţi so­ ţie de seria vagonului reparti­ regiunea noastră. Cu totul nesatisfă­ Este îndeobşte cunoscut că la înce­
şi presă cu mina pînă ce forma be. In primul semestru al aces­ zat Ia încărcare. cătoare este situaţia în gospodăriile put un bun gospodar face anumite
agricole colective şi întovărăşirile agro­ sacrificii şi îşi ridică construcţiile ne­
fu bine modelată, apoi îi aplică tui an, colectivul a obţinut suc­ La transporturile ce se încar­ zootehnice, Ele deţin ca proprietate cesare. Trebuie să recunoaştem des­
margini şi colţuri, pentru întă­ cese, dar nu s-a mulţumit cu că în afară de plan, de aseme- obştească numai 934 capete bovine,
rire. Astfel, rînd pe rînd, plă­ ele. In şedinţele de grupe sin­ din care 240 vaci. Aceasta înseamnă chis că sub acest raport, Comitetul e-
cile ce formează coroana sobei dicale ţinute nu de mult, mun­ VOL’CU TOMA că unităţile cooperatiste cresc la 100 xecutiv al Sfatului popular regional
de teracotă erau gata pentru a citorii şi-au luat angajamente R. C. M. Simeria hectare teren agricol abia 7,4 bovine, şi comitetele executive ale sfaturilor
merge la cuptoare spre a li ar­ însemnate in cinstea zilei de 23 din care numai 2,1 vaci. Adăugind şi populare raionale şi comunale n-au
se. In secţie se lucrează manual. August. Tov. Mariş Teodor s-a (Continuare în pag. 3-a) vacile proprietate personală a colecti­ sezisat şi nu au ajutat din timp uni-

( Continuare in pag. 3-a)

Cu toate acestea, munca mer­ angajat să-şi depăşească planul
ge ca pe roate, fiind bine orga­ cu 10 la sută, Ştefan Grecu cu

nizată. Materia primă este pre­ 5 la sută, etc. Un rodnic schimb de experienfă
gătită mecanic de malaxoare şi Pe baza acestor angajamente
ÉÜ adusă la bancul fiecărui mun­ După alegerile de deputaţi ce tive obţinute in muncă. Astfel Lonea. De asemenea s-a înde­
citor, încit acestuia nu-i rămîne planul producţiei globale pînă au avut loc la 2 martie a.c., ac­ a reieşit că în ultimul timp a plinit planul la colectări şi con­
Vedere generală de pe şantierul B,. al trustului 4 con­ altceva de făcut deeft să mode­ la 23 August va fi îndeplinit în tivitatea staturilor populare din crescut spiritul de răspundere al tractări precum şi la încasarea
strucţii Hunedoara, de unde a pornit itiativa de reducere a leze plăci, coroane şi tot ce proporţie de 101,6 la sută, iar raionul Petroşani, s-a îmbună­ activiştilor sfaturilor populare impozitelor şi taxelor.
trebuie ca soba să fie gata. la sobe cu 100,6 la sută. Vor tăţit simţitor. faţă de îndeplinirea sarcinilor,
preţului de cost pe metru pătrat suprafă sub 2.000 lei. mai fi date peste plan 20 bu­ s-a îmbunătăţii munca organi­ S-a obţinut o seamă de rea­
In fabrică se lucrează şi me­ căţi sobe. Aceste prevederi par Pentru a generaliza metodele zatorică, a crescut preocuparea lizări în domeniul gospodăririi
canizat. De pildă, la primul e- mici, însă dacă ţinem seama că bune de muncă ale unor staturi faţă de ocrotirea sănătăţii celor localităţilor. Au fost plantaţi mii
taj, lucrează două prese auto­ în această perioadă se vor face populare, pentru a ridica la un ce muncesc şi pentru ridicarea de arbori, s-au creat spaţii verzi
mate, care confecţionează plăci. nivel şi mai înalt activitatea a- nivelului lor cultural. şi s-au luat măsuri pentru ame­
Atît manual cît şi mecanizat, GH. MORARU cestora, recent, comitetul exe­ najarea parcurilor etc. Se lu­
oamenii lucrează cu rîvnă. Aşa Au obţinut succese însemnate crează intens la asfaltarea dru­
se explică faptul că anul trecut (Continuare în pag. 3-a) şi întreprinderea de industrie lo­ murilor dintre Petroşani - - Pe-
cală şi cooperativele meşteşugă­ trila, Lupeni — Uricani şi stra­
cutiv al statului popular raional reşti care au deschis noi secţii, da principală din Âninoasa. Se
producînd mai multe sortimente lucrează de asemenea in vederea
SPICUIRI D IM R -U N CARNET trat în colectivă şi Traian Pasc. a organizat o consfătuire de de mărfuri in scopul satisfacerii asigurării apei' potabile în Pe­
A adus cu el 4 ha. teren, ani­ schimb de experienţă la care au cerinţelor populaţiei. troşani, Iscroni şi Âninoasa.
17 august 1952. In satul de mulţume în rîndul celorlalţi. ză a crescut acum mult, atinge male şi unelte agricole. Asta-i participat preşedinţii şi secretarii
pe valea Peşteniţei, o mînâ de Conducea nu este la înălţimea 259.169 lei. semn bun. Anul promite a fi bo­ staturilor populare din raion. Rezultate importante s-au ob­ Multe din realizările obţinute
oameni se luptaseră cu ei înşişi sarcinii«. Frucfele — mere, pe­ gat. Colectiviştii Pătruţ Drăgo- ţinut şi in ceea ce priveşte se datoresc sprijinului dai de
ca să-şi înfrîngă îndoiala. Le re şi pne — care constituie -k tescu, Istafiu Preda şi Ion To- In cadrul consfătuirii s-au pre­
venea greu să se despartă de o impoantă sursă de venit a doni îşi fac case şi grajduri. De zentat două referate de către transformarea socialistă a agri­ U. P.
mica lor proprietate. In noua gospodăei rămîn neculese. Cad ...1955. Toamna a adus roade un grajd are nevoie şi colectiva, brigăzile care au urmărit ac­ culturii. S-au creat întovărăşiri
formă, căreia i se spunea gos­ jos şi ţitrezesc. Chiaburii din bogate. Colectiviştii au primit n-aveau unde ţine vitele. începe tivitatea sfaturilor populare şi zootehnice la Vulcan, Uricani, (Continuare in pag. 3-a)
podărie colectivă, nu ştiau cum împrejumi se umflă în pene. pentru zilele-muncă, însemnate construcţia. Se face un grajd apoi s-au purtat discuţii.
va fi şi ce vor cîştiga. Erau ei „Se spare colhozul“ — spu­ cantităţi de produse. Depozita­ mare, mare de-i uimeşte pe in­
hotărîţi să termine cu viaţa de neau ei.Fondul de bază scade rea cerealelor a dovedit lipsa dividuali. Uimiţi sînt şi colecti­ Cu acest prilej au fost scoa­
individual că doar de aceea au la 68.39! lei. unei magazii. Colectiviştii sînt viştii, dar nu vor să se arate. se în evidenţă rezultatele pozi­
depus cereri, dar între timp le însufleţiţi. îndrumaţi de organi- In marginea satului s-a deschis
mai suflase cîte unul la ureche * zaţia de partid, încep lucrările şantierul. 40.000 de cărămizi au Ciştigătoarea celui •
— din cei care nu vedeau rîn- pentru construirea unei maga­ făcut colectiviştii, le-au ars şi de-al IV-lea con­
duiala lucrurilor cu ochi buni ...1954.Lucrurile încep să se zii. In cîteva luni, la 70—80 apoi le-au transportat. Toamna, curs regional al
— că pînă la urmă s-ar putea îndrepte. Comitetul raional de metri depărtare de sediu, apare în fosta livadă din Mărganul — grupelor sanitare,
alege şi fără pămînt şi fără vite. partid Hseg a analizat faptele. clădirea magaziei. Capacitatea : lîngă sediul G.A.C. — apare o care va reprezenta
Golectiviş'i au arătat cine le 10 vagoane. Pînă în ’toamnă nouă clădire; e cea mai mare regiunea noastră
Inaugurarea a avut loc într-o pun piedij. S-au calculat pier­ este clădit şi un pătul pentru din Peşteniţa. Are geamuri mul la concursul pe
livadă din coasta Mărganului, derile sufrite prin neculegerca porumb, tot mare şi el. Colec­ te şi uşi mari. Pe uşi ies va iară. a ţost grupa
loc ce se află cam în mijlocul fructelor. Colectiviştii abia ă- gonete ce alunecă pe şine. E ga sanitară din Zlat
satului. Pe iarba verde au stat cum văd ltcrurile aşa cum tre­ tiviştii prosperă : Mintie Mărgă- ta grajdul. 50 de vite mari în na.
şi au cinstit cîte o duşcă. Ince- buie. Cei inovaţi sînt discutaţi. ritoni, Iosif Pasoulescu şi loari cap în el. Livada dispare încet
pînd din ziua aceea, 44 de fa­ Cîţiva au »Jecat din colectivă, Biba încep să-şi construiască de jur împrejur se fac garduri Iată'in acesi cli-
milii îşi croiseră un drum nou iar cei răraşi pornesc dîrji Ia case. Cei care ponegreau coie&- er!y pierde 'gru­
în viaţă. treabă. Tnop să-şi construiască tiva o lasă mai domol. Oamenii din seînduri, se îngrădeşte /Măr
un sediu. 1 fac tot în Livadă nu-i mai cred. pei sanilare din
Cum vă fi ? Trecerea timpului ganul. Acuma-i curtea şi ' acare Zlatna care au cu­
avea să răspundă singur la a- clin coasta Mărganului, ’acolo Golecfiviştii nu se opresc aci, cerit local I. In
ceastă întrebare. Noua gospodă­ încep construirea unei uzine e- turile gospodăriei pe el. Se în f prezent d e ¦se pre.
rie pornea la drum cu un fond unde a fost naugurarea. In scur­ lectrice. Asta o fac împreună cu * găic'sc pentru ' a
de bază în valoare de 88.498 tot satul. De Anul' nou a fost cheie anul şi la rubrica fondulu p reprezenta cit mai
lei. tă vreme adiul e terminat. E • curent în casele peşteniţenilor. J ':ine regiunea noas-
de bază se înscrie o nouă sumă f Iră la concursul ce
? din cărămica, are 3 camere şi Colectiviştii sînt mîndri, fondul
585.693 lei. va line la Bu-
...1953. Lucrurile nu merg toc­ sub ele piviiţa. Colectiviştii se lor de bază a atins 450.000 lei. ?
mai bine. Colectiviştii nu lucrea­
ză cu tragere de inimă. Printre mîridresc cu munca lor. Recol­ ...1957. In colectivă e mult
ci sînt cîţiva care seamănă ne- mai bine decît individual. Co-
tele se prezintă bine, promit rod
PETRE FARCASIU
bogat şi oamenii muncesc zi de
...1956. Gospodăria se întăreş­ (Continuare în pag. 3-a)
zi cu tot sufiîtul. Fondul de ba­ te economic. In primăvară a tu-

J. \