Page 10 - 1958-07

r m r n i xm tAitmuijm
Prin varietatea dansurilor şi prin
; perfecta lor interpretare, echipa de '
dansuri de la T.R.C.L.H. este a-
J preciaiă aili In oraşul Deoa cU ş i ,.
In împrejurimi. ,;
• IN FOTO: echipa de dansuri a
Iii curînd se vor dermina lucrările
noii baze sportive a terenului de te­
nis al oraşului Petroşani. Această
bază sportivă cuprinde două terenuri
de tenis, iar tribuna are >o capacitate
de peste 700 locuri.
Şi-au adus contribuţia bănească ia
amenajarea noii baze sportive î . S.
Pronosporl şi Combinatul Carbonifer
Valea Jiului.
Iarna, acest teren de tenis va fi
folosit ca patinoar. Vechile terenuri
de tenis vor fi transformate şi ame­
najate pentru jocurile de volei şi bas­
chet.
N1COLAE -ROVFiNŢA
corespondent ore de muncă nu mai poate să
De la .Bulzeştii de Sus la Brad oa­
menii nu mai merg pe jos. De cînd
s-a refăcut şoseaua principală, a în­
ceput să ‘'circule în fiecare zi un au
tobus. Tot în acest sat, oamenii au
încetat să mai construiască case din
lemn Şi ;pămîrit, acoperite cu paie. Da
torită posibilităţilor ce li s-au creat,
mai mulţi cetăţeni din Bulzeşti au
început să-şi construiască case din
cărămidă. Acest început promiţător a-
rată că se produc schimbări mari şi
în Bulzeştii de Sus — sat de munte.
corespondent
Potrivit prevederilor contrac­
tului colectiv, comitetul de între­
prindere al T.R.G.L. Deva s-a
îngrijit din timp pentru trimite­
rea in taberele de vară a copii­
lor muncitorilor din întreprin­
dere. :Pe lingă cele 8 locuri ce
i-au fost repartizate, din fondu­
rile întreprinderii au fost supor­
tate cheltuielile pentru trimite­
rea la tabere a înGă :5 copii,
astfel că un număr de 3 copii
au fost trimişi la mare, iar alţi
10 la tabăra din Peşteana.
Instalaţi intr-un autobus con- 1
fortabil, un număr de 25 copii,
fii ai salariaţilor de la
IT.R.G.L.’H., I.G.O., (S.R.R., „1
Mai“ şi Sfatul popular regional, f versări, în sărbători şi duminici, mii „Gardul”, „Cearta”, „Bărbatul fără
au plecat pentru 21 de zile la i de spectatori — printre: care >şi cei opinci”, „Răfuiala", !Cuiul lui Pe.
tabăra din Peşteana. în !popasul j î din Haţeg — au admirat talentul pilea’ „Nunta Ioanei”, şi „Noaptea
făcui fa Gălan, li s-au dat *o- + şi temeinica pregătire a acestor ar- albă".
piîlor explicaţii asupra funcţfo- j ţ Uşii amatori.
nării furnalelor şi a fabricării t Căile pe care această formaţie a cînd la Băteşti piesa „Răfuiala“ de
semicocsu lUi.
Tabăra din Peşteana este pre- j j
gătită pentru primirea musai1'- j i
rilor. Pe fîngă ordinea şi cură­ î
ţenia ce domneşte aici, o plăcu­ J zile şi directoare a căminului. cultu-
tă impresie a produs instalaţia ; j ral. N-au trecut de alunei nici doi
electrică a taberei, pe care !un | | ani de zile. Echipa închegată.-pe care
grup 'de muncitori de la î.'GiO j { o conduce şi o pregăteşte îriviiţătoa-
Haţeg a realizat-o într-un timp i ! rea, echipa in care joacă 'ea însăşi
record.
Regiunea minunată în care a< i
alia instalată tabăra pionierilor ;
priveliştea încîniătoare spre j
Munţii Retezatului, hrana con •»
sistenfă şi bine pregătită, asis­ i
tenţa medicală, cît şi grija deo
sebită de care dă dovadă per­ >
sonalul administrativ al taberei, ;
vor asigura pionierilor zile feri­
cite de recreaţie si odihna.
Zilele acestea, primul lot de ‘ * >«¦•’»« 1<<<•«•> «I M II1 IIIM I t t I I • *I «• • »*-«-*-• • «t • ** !H’H-H •
unei
BRAD (de la subredacţia noa­
stră voluntară), fn cadrul clu­
bului muncitoresc din Gura Bar­
za funcţionează şi o bibliotecă
care cuprinde în raza sa de ac­
tivitate atît Atelierele Centrate
cît şi diferite secţii ale I. M.
Barza.
Deşi biblioteca posedă un bo­
gat fond de cărţi (peşte ll.'69|
de volume) numărul dititori-kff
nu trece de 600.
Să încercăm să găsim cauza
acestei situaţii.
Biblioteca lucrează cu patru
filiale : Atelierele ‘Centrale, Dea­
lul Fetii, Trustul Brad şi I. M.
Barza, avînd cărţi adecvate fie­
cărei secţii : mecanică, minerit,
protecţia muncii etc. Un însem­
nat număr de muncitori şi teh­
nicieni citesc acum literatură'be­
letristică şi tehnică. 'Fiecare fi­
lială are bibliotecarul său, ales
de către comitetul sindical al
secţiei respective. Din păcate, a-
legerea nu este totdeauna feri­
cită. De pildă, la Atelierele Cen­
trale a fost ales în funcţie 'de*
bibliotecar tov. Octavian Achim,
care ou toată bunăvoinţa, după 8
împartă cărţi, să întocmească fi­
şe, lipsit fiind şi ele’ sprijinul
tovarăşilor P. Dan şi Gh. Ometa,
primul fiind secretarul organi­
zaţiei de partid, iar al doilea
membru în comitetul sindical.
De curînd, pe lingă biblioteca
clubului a fost organizat un co­
lectiv voluntar compus din 11
cei mici
copil, fii ai muncitorilor de la
Filatura Lupeni, au plecat în ta­
băra de vară de la Petriş pe
Mureş. Prin grija comitetului de
întreprindere al filaturii, cei 20
de copii îşi vor petrece zilele de
vacanţă în mod plăcut şi recrea­
tiv.
M. SILViAN şl W. KDKOSY
corespondenţi
U.na dintre formaţiile artistice care
s-au remarcat în liltimul timp este
echipa de teatru a căminului oul-
tural din Rlul Alb. La uUimele
concursuri, cu ocazia..diferitelor ani- artistic. Printre acestea se numără:
t început să se afirme, cucerindu-şi Iau- Tiberiu Vornic. In primăvara acestui
delc meritate, sînt multe. Povestea
j lor începe din toam na' anului) 1956,
cînd în sat a sosit caDînvăţâtoare
Măria Leoveanu, numită la cîteva
cu ioţi cei peste 40 de ani pe care
ii are,, a dus faima satului de la un
capăt la altul al raionului jHaţeg.
J La început era o brigadă artistică
t de agitaţie care combătca ce era rău
. ¦ :'ţ
f şi populariza rezultatele •satului, mai
fc ‘ I
apoi a devenit o formaţie mai mare
compusă din iin eri' începători în ale
scenei. In repertoriul său, pe par-
. cursul celor aproape doi ani ce s-au
scurs, echipa de teatru a Riutui Alb
a avut înscrise piese a căror interpre­
tare s-a bucurat de uii înalt niveţ ocupaţii diferite, oameni ' care şi-au
comunei şi antrenarea maselor ia re
zoivarea treburilor obşteşti . comitetul
executiv al Sfatului popular ’din co­
muna Sara 3e Criş, faîonuî 'Brad, î
găsit noi forme pentru activizarea de
s M h n9
putaţilor. L.
Printre altele se numiră ţi oglitifl;
deputatului. Cum arată aceasta şi Ie
ce foloseşte ? s*
ceput să apară. Astfel, tov. M.
Bamfi â pregătit 'recenzia căr­
ţii „O alegere de pomină“, a
fost organizată o seară -literară
închinată lui Ion Creangă, iar
numărul muncitorilor care frec­
ventează 'biblioteca ă crescut
simţitor. o1
Cercurile de citit organizate
pe secţii funcţionează .defectuos,
iar în unele tocuri sînt aproape
inexistente. Senile de basm pen­
tru copii nu s-âd mai ţinut ae-
ţoc la club. Această stare de
lucrufi denotă lipsa de preocu­
pare a tovarăşei bibliotecare
Dorica -Lupu şi a organizaţiei de
bază U.T.M., comitetelor de sec­
ţii sindicale care nu-i acordă
sprijinul necesar întotdeauna.
Se impun deci ca -legătura
între organizaţia de bază >UTM,
organizaţiile sindicale şi biblio­
tecă să devină c-ît mai strînsă
pentru ca activitatea culturală
să fie grabnic îmbunătăţită.
I. PIR VA
Filmul „2boară Coco­ moilova, A. Baialov şi
rii" este considerat de V. Mercuriev, au trans­
criticii cinematografici format tragedia indivi­
ca un eveniment artistic duală a unei tinere fete
epocal asemenea cu ne­ uitr-o patetică simfonie
muritoarea capodoperă a a Marelui Război pen­
timpurilor — „Crucişă­ tru Apărarea Păirie'i.
torul Potemkin". Pentru, creaţia sa în a-
ceşi. film ,'artista Tatia.
In „Zboară cocorii", nil 'Soifâtlova a fost
îndrăzneaţă viziune ar­ distinsă cu menţiune
tistică a regizorului, pentru inierpretare la
materializată de .uluitoa­ Festivalul interncdional
rea măiestrie a operato­ ial filmului de la. Games
rului S. Uruşevschi şi
de vibrantele creaţii'%le Fiecare scenă, fiecare
protagoniştilor filmului cadru al acestui sublim
— actorii Taiiana Sa-
Fruntaşa
I-am văzut In urmă cu un an ju-
an am fost spectatorul piesei „Nunta
Ioanei" de Valeria Laca, jucată pe
scena oraşului Haţeg, şi .am rămas
uimit. Pentru buna tor interpretare,
s-ati clasat pe loolil in tîi la concursul
raional organizat de secţia de invă-
ţâiriînt Şi oUlItiră.
PriHtre multele merite ce le are
această formaţie e şi acela că ea
nu s-a sfiit să treacă şi dincolo de
hotarul \Rîuliii Alb, ín alté şăte. In
BăieşTi, Măţeşli, Sălaşu Superior, în
Vaidei şi în Haţeg, anul trecut în
Simeria, cu ocazia unei faze regiona­
le de teatru şi în alte părţi, mii
de spectatori au răsplătit prin aplau­
ze calde tdlenlul acestor artişti.
In Intregiihea sa succesul se da-
toreŞle atmosferei de prietenie şi în­
ţelegere între artişti, printre care se
numără oameni in etate, de profesii şi
Laureat as rem
de Sfat
Fiecare deputat a primit de .lâ-co. In felul acesta deputatul Ciinp'aşte
mitetul executiv carnet obişnuit de no- tot ce sc tntîmplă în circumscripţii)'
tiţe. în acest carnet sînt trecuţi toţi electorală. De cele mai multe ori a
locuitorii din circumscripţia 'eTectorâÎI^ legăt^ii? % » f singuri să arate cum
respectivă cu obligaţiile lor -cetăţeneşti.- şi-au -achitat obligaţiile cetăţeneşti,. răs-
Se pcate vedea foarte uşor ce impozit pund la chemările deputaţilor şl par-
agrîcdl are liecare cetăţean;^ care-i şi- ..ticipă r-actty In acţiu n ile obşteşti,
tuaţia lui cu privire, la cotele de car- -- ?
nă sau Tînă,J la contribuţia voltfnijiVă.i, - im : rîimbrit Ia sfatul popular cu
taxe comunale şi altele. Deputatul păs vreo 15 zile înainte de încheierea pri-
trează^astmra lui atest carnet, ţar cînd mului semestru -ăl anului,
discută cu alegătorii, se interesează în După ce am aflat povestea oglinzii
prlmuf rînd cum şf-au ‘''achitat'%bfiga- 'd e d a tu lu i’’am ’trecut la cîteva între-
ţiile ce ie revin şi notează realitatea bări suplimentare,
la rubrica fiecăruia. Dacă observă că -ie Sâre-i cel mai afciiv deputat ?
treburile nu merg prea bine începe Tev. preşedinte Karol Nagy s-a Ui-
să lămurească pe cei îndărătnici. tat întrebător lâ tovarăşul secretar, dar
în mod periodic şi cel puţin odată ăttiîndoi n-au reuşit să dea un rfis-
îa două sâptămîni, deputaţii trec pe ia puns Concret.
statul popular unde "confruntă carhe- — E greu de spus care-i mal ‘har­
fele lor cu scriptele comitetului exe- ftlc, pentru că aproape toţi muncesc
ctitiv şl com unică‘situaţia cO-ncPetă din cU tragere de -inimă. Avem pe Sabin
circumscripţiile electorale. Se pare bl-l
uhlucra mai greoi ‘de realizat, dar -iRIşhuţa, Lupu 'Petru, Constantin Ze- I n-a suportat micul Lulc a maşinilor. Tov. Krakovschi
ia Baia d e ‘Criş s-a -încetăţenit acest
obicei 'bun şi folositor. Incepînd de fiu,' Lucaci Constahtih, Sabin Floreâ, j pînă a ieşit calfă I Anii o f- Ludovic, îndrumat de organi.za-
la preşedintele comitetului executiv şl
pînă la deputat, fiecare are carnetul ‘Qhebrghe • Hiriza, Lazăr Corcea, Fio'- I eut in şir cu greidăţi cafle /«* de bază şi sindicat, a pro-
amintit, iar acest carnet este cea mat
îidelă oglindă a circumscripţiei elec- re'ta Ambruş şi mulţi alţii, t care mai grele, insă itiŞw pus modificarea unei maşini de
torale.
— Ce au ‘făcut deputaţii pfnă acum? { i-a stat in calecă să spr- fiiai de la firul normal la firul
In afară de acestea, în comuna Baia
de Criş se folosesc şi alte procedee — Multe lucruri bune. j fecţioneze şi să devină ttzi cord pentru anvelope auto.
pentru întărirea legăturii -eu .-«rasele
de cetăţeni. Dacă un !locuitor are ne- Intr-adevăr multe. Sarcinile planu- t un bun meseriaş. Pentru acest lucru şi alte
voie de materiale pentru 'construcţii
sau cere despăgubiri pentru daune, lui* %Mbrtiie pe' primul semestA au • ...Acum 20 de ani la >eni inovaţii şi raţionalizări aduse,
scutiri de impozite, petiţia lui trebuie
să poarte un aviz al deputatului. Acest fost îndeplinite cu -multe zile înainte i se făcea montarea teii în anul 1954, ca o preţuire pe
sistem se extinde numai la cererile de termen. Iată numai cîteva cifre f „Viscoza românească" ş i în- care partidul şi statul nostru
care'-necesită o eventuală deplasare' la semnificative. Planul .'anual la colec-' f ire cei chemaţi la mitrea o acordă creatorilor de mai bi-
faţa locului diri partea comitetului e-
xecutiv. 'El nu cuprinde cererile .pen- tarea cărnii, a fost realizat în , propc-r- | fabricii a fost şi LudwKra- ne şi mai frumos, i s-a conferit
tru actede stare civilă, adeverinţe
şcolare şi alte probleme mărunte. • ţie de 65 lâ sută, la lînă 100 la sută,; ţ kovschi. Maşinile de / au titlul de Laureat al Premiului
-------------------------------------------------- ------
lâ contribuţia în muncă cu braţele 76 *. devenit .părţi compona ®le de Stat. Era minăm atît el
lâ sută, iar la încasarea contribuţiei! J sufletului său. dit şi ortacii care lucrau in
voluntare s-a realizat 65 la sută din « II (jnrea inima cln/edea atelier de rezultatele obţinute.
sumele votate în adunările populare, t că in spatele său şi.celor îndrumat de colectivul tehnic
. paţă de planul semestrial impozi- : lalţi tovarăşi" de lucridteau al fabricii şi ajutat de organi-
tul agricol "a fost încasat în proporţie- | specialişti italieni şi 'mani. zaţia de bază tov. Kra-
de 184 la suta, încasările ADAS 144 *. Această stare de fapt născut kovschi Ludovic a propus
-la sută, taxe locale 500 la sută, în ¦| ! în gîndul său şi a tacilor modificarea maşinilor de fi-
casări din -comerţ. ,şi industrie 187 'â j cu care lucra ambiţife a e- laj existente de la trei
sută. Acestea sînt numai cîteva reali) ţ xecuta montajele şi arăţale motoare electrice reglabile ia
zări la care- şi-au adus contribuţia de- î fără să mai fie asistde aşa- un motor reglabil, şi un sistem.
Iputaţii şi oglinda lor. Merită să fie! ' zişii specialişti străi de conoizi (şaibe conice). Pro-
amintit de asemenea, că aproape 400; Nu după multă jme s-a punerea a fost apreciată şi as-
tăzi Ludovic Krakovschi cu te-
de ţărani din comuna Baia de Criş, pus problema moţii miei
-lucrează astăzi în cadrul întovărăşiri I alte maşini de ftlaji pentru varăşii săi au trecut în re zer
I lor agricole. Alegătorii şi deputaţii lor) f aceasta se cerea sie iducă oa fabricii al 32-lea motor e-
!11 , au rezolvat o serie de probleme :pri-| t din nou specialişti dini. lectric economisit, aducînd o
'tlilliă ,
is^Pfrr Tovarăşul Ludov Krakov- economie anuală de 7.000 lei
f vind gospodărirea comunei. Printre a!
* schi cere direcţiur să facă pentru fiecare maşină.
f intervenţie la forursuperioa- In această perioadă, sub di-
| re sâ-i aprobe ca rftajul să-l recta conducere şi grijă a iui.
* facă singuri, ei mutorii, fără Krakovschi s-au calificat 12 ti-
* să fie asistaţi despecialişti neri. Printre aceştia sînt: Matei
t străini. După mui insistenţă Hirt, Rudolf Kada şi Dumitru
! forurile superioară direcţia- Bara care sînt mereu fruntaşi
nea fabricii au d>bat să e- in muncă. Atelierul tov. Ludo-
| xecute m.ontajul penalul în- vie Krakovschi este un model
I treprindetii. Cu ric mai pre- de disciplină, ordine iar execu-
i jos d'e'ptt atunci \d a fost a- ţia lucrărilor se face la timp
| sistat de speciali străini s-a şi de bună calitate.
I executat montajifioii maşini. SILV-IAN M ATEI
I ...După 23 Auft, economia corespondet
poem cinematografic are BRAD (de la sobre’dacţia făptuite în comti Băiţa. selor a dat roade. Aplicînd cele
o intensă rezonanţă şi noastră voluntară). Pe drumul Băiţenii se mjreso cu noul învăţate la cursurile agrozooteh­
se sculptează profund oe mdrgea şerpuind, maşina
în conştiinţa spectatori­ înainta anevoios. Fra o diminea­ lor cămin cultul în construc­ nice, Nicolae Guga, Amos Radu,
lor. Prin „Zboară co­ ţă senină de vară ; în zări se ţie 1care1, aşa cn spune tov.
corii" Mihail ¦ Kaidio- profitau crestele semeţe ale Gabor, directori-căminului, va Petru Muntean, Nicolae Crişan
zov şi Serghei tlruşev- „Gheiîor Zaranduiui“ şi curînd fi inaugurat curilejul zilei de
'sein au deschis noi şi apărură acoperişurile roşietice 23 August. Locâl noului cămin şi alţii au făcut însămînţările
mbănaite căi expresiei este o consfrutg impunătoare,
cinematografice care vor ale căsuţelor din Băiţa, aşezare cu o scenă spa>asă, cabină de cu semănătoarea,, după ce au
exercita o puternică in­ veche de mineri a căror hăr­ proeoţie şi chil cu balcon...
fluenţă asupra dezvol­ nicie este cunoscută. triat şi tratat seminţele, iar ţă­
tării. acestei arte. Activitatea cturală la Băiţa
Viaţa s-a schimbat mult în este bogată. C regularitate se ranii muncitori Gligor Butaoiu,
Filmfif Ţ ridează in ultimii zece ani. Căminul dul- organizează ederinţe, se ţin re-
.Deva'între. 24 şi. %7'iur .benziii "lunea je loc cercul de Vilmos .Bogdan cultivă pe supra­
lie a.c. şi în conţinu- cifit? iar ’în-fie! re miercuri, sta­
are In regiune.. ţia de radiofire prezintă emi­ feţe întinse furaje care, întrebu­
siunea literar, legată direct de
îndeletnicirileamenilor muncii inţate raţionai, după normele
din Băiţa. ştiinţifice, contribuie la realiza­
Brigada arstică de agitaţie rea de venituri băneşti în !gos­
condusă de (. Mircea Ceama
şi I. Ne: şa i pregătit şezători podăriile acestora. Un alt rezul­
culturale atîjîn Băiţa, cît şi în
satele din f . Iar sub condu­ tat pozitiv în munca ţăranilor
cerea tov. fecilia Gabor, for­
maţiile artisce ale copiilor au din Băiţa este defrişarea de te­
reuşit să pjzinte cîteva spec­
tacole frumase. renuri care a permis mărirea
suprafetelpr cultivabile. Livezile
Munca deculturalizare a ma­
de pomi ameninţate cu pieirea
au fost salvate, prin utilizarea
materialelor contra dăunătorilor
şi prin îngrăşăminte chimice.
In aceste realizări frumoase
din activitatea băiţenilor, un
merit deosebit revine şi celor
doi soţi Gabor, activişti culturali,
care-şi îndeplineso conştiincios
datoria. L RECEAWU
Uniunea Cntrală a Cooperativelor specialitatea evidenţa contabilă şi 'a
de Consum, !regăteşte cadre pentru şcoala tehnică de cooperaţie Ourlea de
unităţile coopraţiei de consum în spe­ Argeş, str. Alalinovski nr. 5, pentru
cialităţile coitabili şi merceologi prin specialitatea nierceologie.
şcolile tehnici cu durata de şcolarizare
de 2 ani. Se vor da probe la următoarele ma­
terii din programa cursului mediu :
Pentru arul şcolar 1958/1959, se pri­
mesc în anul I al şcolilor tehnice de Secţia evidenţa c o n ta b ilă
cooperaţie absolvenţi ai şcolilor de 10
ani, cu diploma de maturitate, în — matematică — scris şl oral
vîrstă de 17-25 ani, după ţinerea unui — limba romînă — scris şi oral
examen de admitere în limita locurilor.
Secţia merceologie
Absolvenţii şcolilor primesc diploma
de absolvire şi sînt încadraţi la uni­ — matematică —- scris şi oral
tăţile cooperaţiei de consum, în func­ — chimie — scris şi oral
ţie de rezultatele obţinute în timpul Inse ierile se .primesc la serviciul ca­
şcolarizării. dre şi invăţămînt al Uniunii •raiona'c
a cooperativelor de consum din raioa­
Elevii care îndeplinesc condiţiile sta­ nele respective.
bilite de H.C.M. 1868/1954 primesc Actele ce urmează să fie prezentare
lunar burse. la înscriere sînt următoarele :
— diploma de maturitate (în originali
Examenul de admitere pentru candi­ — actul de naştere (copie legalizată i
daţii din regiunea Hunedoara se va -r- certificat de sănătate
da la şcoala tehnică de cooperaţie — declaraţie tip de stare .materială
Caracal, str. Karl Marx nr. 3, pentru — dovadă de situaţia militară pen­
tru băieţii de peste 20 ani.