Page 100 - 1958-07
P. 100
Pag. 4 'DRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 1124
Kggaw *3Sigf:^\T^3raga^g^ yrtrarre'vnecm»
jjtttmBb s iirx Lucrările Consiliului
pactului de la Bagdad
LONDRA 29 (A gerpres). — atît agresiunii directe cît şi celei
După cum s-a aflat aici, la şe indirecte“, deşi, după cum se ştie,
dinţa din dim ineaţa zilei de 28 nim eni nu am eninţă pe vreunul
iulie a C onsiliului pactului de din membrii pactului, ci, dim po
la B agdad, a luat cuvîntul se trivă, A n glia şi S.U .A . au între
cretarul de stat D ulles. Incer- prins acţiuni agresive în Orientul
cînd să justifice agresiunea SU A apropiat şi m ijlociu.
Mesajul lei N. S. Hruşciov IN VENEZUELA în Liban, el a adus un argum ent In declaraţie se spune că S ta
de m ult respins (inclusiv de ra tele U nite intenţionează „să co
c a t r e D. E i seni i o m er A apărut un volum de versuri portul grupului de observatori laboreze cu ţările care au sem
‘ . de Eminescu O .N .U .) şi aqum e că evenim en nat această declaraţie“ în do
M O SCO VA 28 (A gerp res). m ijlociu şi propune ca această general al O .N .U . G uvernul so m eniul m ilitar şi „să adere cît
TASS anunţă : In răspunsul lui problem ă să lie prezentată din vietic sprijină de asem en ea pro G A R A I?A S 29 (A g e rp reş). — S u p lim en tu l literar al zia tele din Liban ar ti fost provo de curînd la acordurile m enite
cate de un am esteo din afară. să traducă în viaţă această co
El a căutat să intim ideze pe laborare“.
participanţii la sesiu n e prin pre
N. S. H ruşciov la m esaju l din nou sesiunii ordinare a C onsili punerea lui De G aulle ca acea ru lu i venezueLian „El N acional" a publicat un articol in titu la t tinsa prim ejdie a unei „agresi Prin urmare din declaraţie re
25 iulie al preşedintelui E isen ului de S ecu ritate al Q rN .U . In stă întîînire să aibă loc în Eu- „ E m inescu, g la su l R o m în iei“ de scriitoarea M aria T eresa Leon, uni indirecte“, a „constnngerii
hower, răspuns remis astăzi, se prezent şi premierul britanic ropa. Ca şi' înainte, guvernul care a tra d u s îm p reu n ă cu so fu l ei, p o etu l R a fa el A lberti, un zu ltă că S ta tele Unite au h o
spune că, dată iiind situaţia ex U .R .S.S. nu se opune nici convo v o lu m d e ve rsu ri de E m in esc u , p u b lica te recen t la B u etio s A r fizice“, etc. şi a prom is că în tărît să sp rijin e prin to a te m ij
trem de încordată care s-a creat M acM illan sprijină această pro cării conferinţei la N ew York. res. A utoarea articolului su b lin iază via ţa grea pe care a tre „situaţie sim ilară" Statele Unite
în regiu n ea O rientului apropiat şi punere. buit să o ducă m arele poet ro m in in m ijlocul • unei societăţi „vor apăra independenţa şi in loacele acest pact agresiv, ca ba
m ijlociu, guvernul sovietic consi G eneva, Viena, Paris sau în ori- „c a re n u a m e r ita t d e c it c r itic a l u i “. A n a l i z in d o p e r a p o e tic ă tegritatea lor“. ză a pregătirilor m ilitare ale pu
deră ca şi înainte că este nece In felul acesta, se spune în care alt loc acceptabil pentru a lui E m inescu, articolul scoate in relief p o ziţia sa com bativă terilor occidentale în O rientul a-
sară convocarea im ediată a m esajul lui N. S. H ruşciov, se foţi participanţii. Guvernul so- şi so lid a rita tea cu d u rerile pop o ru lu i să u p e care o ex p rim ă în R eferindu-se la problem a co n propiat şi m ijlociu, în special
conferinţei şefilor guvernelor adoptă linia care duce la în- vietic ar saluta de asem enea o versu rile sale. vocării 'imediate a unei conferin dată fiind intensitatea m işcării
U .R .S.S., S.U .A ., M arii Britanii, m orm întarea înţelegerii realizate înţelegere cu privire la o întîl- ţe a şefilor de guverne în sco pentru independenţă în ţările a-
Franţei şi Indiei, cu participa cu privire la întîlnirea cît m ai n*re la M o scova. Delegaţia guvernamentală austri acă pul reglem entării conflictului rabe.
rea secretarului general al ONU. grabnică a şefilor guvernelor ce- care a vizitat U. R. S. S. m ilitar din O rienlul apropiat şi
în ceea ce priveşte data, se s-a întors !a Viena m ijlociu, D ulles a aprobat pozi In acelaşi tim p declaraţia re
Răspunsul preşedintelui Eisen lor 5 puteri. Nu putem adm ite spune în m esaj, întrucît preşe ţia guvernului en glez, care după cunoaşte indirect că pactul dc
hower, se spune în m esaju l lui aceasta, se spune în m esajul VIENA 29 (A gerpres). — stre au fost oglindite cu toată cum se ştie, a renunţat la pro la B a g d a d se d estra m ă , p a r tic i
N. S. Hruşciov, arată că gu vei- lui N. S. H ru şciov. dintele E isenhow er a declarat că TASS anunţă: La 28 iulie dele claritatea în com unicatul com un punerea sa in iţia lă tă cu tă în panţii la’ p act fiin d n ev o iţi să
nul S.U .A . se îndepărtează de 28 iulie — data propusă de gu gaţia guvernam entala austriacă la care nu am aproape nim ic de m esajul- adresat de M acM illan discute „dacă este cazul să-i a-
p e tiţia pe care s-a situ a t Ia 22 N. S. H ruşciov declară în me s-a întors la V iena venind din adăugat. la 22 iulie lui N. S. H ruşciov şi ducă m odificări substanţiale“.
iulie în legătură cu convocarea vernul sovietic — este prea a- U .R .S.S.. a pornit pe calea tergiversării
urgentă a unei şedinţe speciale sajul său că guvernul sovietic propiată pentru S.U .A ., U .R .S.S. A ş vrea doar să spun că tra- convocării conierinlei şefilor de Gomentînd şedinţa din 28 iu
a C onsiliului de Securitate, cu îşi exprim ă satisfacţia în legătu acceptă o altă dată apropiată şi In cuvîntarea rostită pe aero- tativele s-au desfăşurat în spiri- guverne. lie a C on siliu lu i pactului de la
participarea şefilor de guverne, portul din V iena, Julius Raab, Bagdad, un purtător de cuvînt
.pentru exam inarea situaţiei din ră cu părerea form ulată de c ă ar dori să prim ească un răspuns . conducătorul delegaţiei, a spus tul curtoaziei reciproce. Cererea La siîrşitul şedinţei a fost da al M inisterului Afacerilor Exter
reg iu n ea O rien tu lu i ap rop iat şi tre D e G aulle la 26 iu lie, că el clar Ia întreb area : Cînd vor fi printre a lte le : noastră cu privire la reducerea tă publicităţii o declaraţie sem ne al A ngliei a declarat că
sprijină propunerea de a se con gata S .U .A . să ia parte la con livrărilor obligatorii a fost în- nată de ţările membre ale pac Anglia', „salută întărirea le g ă
voca fără am înare o conferinţă ferinţa şefilor guvernelor celor 5 V izita noastră în U niunea So- tîm pinată cu toată solicitudinea. tului (Iran, Pakistan, Turcia şi turilor Am ericii cu membrii or
a şefilor guvernelor celor 5 pu puteri. vietică s-a desfăşurat sub sem - Am intirile noastre despre vizita A n glia) precum şi de Statele gan iza ţiei pactului de la B a g
teri, cu participarea secretarului nul ospitalităţii cordiale şi ge- U nite. D upă cum se arată în dad".
neroase. In afara îndeplinirii o- la AAoscova nu sînt întunecate această declaraţie, membrii pac
MESAJELE LUI N. S. HRUŞCIOV bligaţiilor oficiale, am avut po nici de cea mai m ică umbră. Re tului au exam inat din nou p o zi C om entatorul diplom atic ăl a-
sibilitatea să vizităm uzine, in laţiile bune şi prieteneşti cu ţia fer în lu m in a recen telor cu genţiei P ress A ssociation arată
către H. MacMillan şi Ch, De Gaulle stituţii culturale şi econom ice, Uniunea Sovietică existente pînă veni m ente şi au ajuns la con că în prezent S.U .A . „şi-au a-
precum şi m inunatul oraş Le acum, se vor dezvolta şi pe v i cluzia că necesitatea care a im sum at toate obligaţiile care re
MOSCOVA (A gerpres). TASS ciov la m esajul din 26 iulie al Ia 19 iu lie, ar co n stitu i un m ij- itor în acelaşi spirit. A ş m ai vrea pus crearea acestui pacţ este în vin unui membru al pactului de
anunţă: In răspunsul la m esajul îui De G au lle, şefu l gu vern u lu i Ioc eficace de a se pune capăt ningrad. prezent mai m are ca orieînd. In la B agd ad , fără să adere oficial
din 26 iulie al prem ierului bri francez, se remarcă neliniştea conflictului m ilitar din Orientul acest docum ent se repetă că la' a c e s ta “.
tanic H. M acM illan, N. S. Hruş m anifestată de De G aulle în ceea apropiat şi m ijlociu. C onstatăm membrii pactului intenţionează
ciov, şeful guvernului U .R .S.S., ce priveşte situaţia internado- de aceea cu satisfacţie, declară „să m enţină securitatea lor co In a ceeaşi zi D u lles a plecat
constată că propunerea din acest nală creată în legătură cu con- N. S. H ru şciov, că exprim aţi în lectivă şi să opună rezistenţă cu avion u l la W a sh in g lo n , iar la
m esaj ca reprezentanţii perma îl-:ciul m ilitar din Liban şi lor- m esajul Dv. părerea că este pre- şedinţa din 29 iulie a C on siliu
nenţi ai m em brilor C onsiliului dania. ferabil să fie acceptată propune- lui pactului de la B agd ad , S U A
de Securitate să ducă tratative
„Ca şi înainte, se spune în rea (^e a se con v o ca fără am î- au fost reprezentate de am basa
dorul fer la Londra, W hilney.
cu privire la data şedinţei ordi răspunsul lui N. S. H ruşciov, nare conferinţa şefilor guverne- In tim pul tratativelor nu s-au să relev excepţionala căldură cu Samavolniciile
nare a Consiliului de Securita guvernul sovietic consideră că f°r celor 5 puteri, cu participa- constatat nici un tel de probleme care ne-a întîm pinat popuialia ocupanţilor americani în Liban
te, este o îndepărtare de la pro este necesară o întîînire im edia- rea secretarului general al ONU, litigioase. Rezultatele vizitei noa- Uniunii Sovietice.
tă a şefilor guvernelor m arilor ceea ce> după cum înţelegem
punerea lui M acM illan din 22
iulie, pe care guvernul sovietic puteri. O rganizarea conferinţei noi, nu diferă de propunerea gu- Declarafia primului ministru DAM ASC 29 (A gerpres). — proprietarul ei. Corespondentul
a acceptat-o în în tregim e. şefilor de guverne, după proce- vernului sovietic în a ceastă pro După cum anunţă ziarul „Al subliniază că autorităţile liba
ci ura pe care am p ropus-o noi blem ă“. M anar“ soldaţii am ericani care neze, pentru a face pe plac ocu
!n răspunsul lui N. S. Hruş- .se află. în L iban com it acte dc panţilor am ericani, au muşama-
al I r a k u l u i sam avolnicie. lizat a ceastă g ro a zn ică crim ă. La
23 iulie o patrulă a infanteriei
L/e vjuuuie consimte sa participe M O S C O V A 29 (A gerpres). — In- am fost recunoscuţi de puterile occi După cum anunţă corespon- marine am ericane a atacat o
Ir-un interviu acordat ocrespondentu- dentale. Am hotărît ferm să ne apă dentul ziarului din Beirut, la tinără libaneză. Soldaţii au ti-
(a conîerinfa şefilor ie guverne ale celor cinci puteri lui din Bagdad al ziarului „P ravda“, răm republica pînă la ultimul soldat, 20 iulie din portul Beirut spre rit fata intr-o curte şi au vio-
în legătură cu im portanţa constitu pînă la ultim a picătură de sînge. Nu centrul oraşului se îndreptau lat-o. Apoi unul din soldaţi a
Mesajul trimis de şefy! guvernului francés luă !N. S. HRUŞCIOV ţiei provizorii a Republicii Irak, pro avem intenţii agresive faţă de nici un oiteva tancuri am ericane grele, (ras in victim ă si a rănit-o grav.
clamată la 26 iulie, generalul Abdel stat, respectăm regim urile existente în Pe drum, tanchiştii au observat
PARIS 29 (A gerpres). — Zia du-se la proiectul organizării u- tariul agenţiei France Presse, Kerim Kassetn, prim -m inistru al Ira celelalte; ţări. Sînfein convinşi, a spus Corespondentul arată că nu-
rele com entează m esajul trim is nei şe d in ţe sp e c ia le a Gons.i li li care se referă la opinia „cercu kului a d eclarat: Scopul principal al Kasserrr, că toate popoarele recunosc un autoturism care circula in a- mărul crimelor com ise de so l
la 26 iulie de' De G aulle, şeful lui de Securitate pentru discuta- rilor bine inform ate“, preşedin politicii guvernului nostru este de a revoluţia, a cărei victorie a fost săr ceeaşi direcţie. Pentru „a se d is daţii am ericani în Liban creşte
guvernului francez, lui N. S. rea problem elor Orientului m ij tele C onsiliului de M iniştri al ridica nivelul de tra i al poporului, de bătorită festiv de poporul irakian. tra“, tanchiştii am ericani in sta
Hruşciov, preşedintele C onsiliu Franţei crecle că în atară de şe a asigura prosperitatea sa. Lichidarea Avem intenţiile cele mai prieteneşti re de ebrietate pornind cu v ite zi de zi. N um ai în ultim ele zile
lui de M iniştri al U .R .S .S ., re lociu, De G aulle declară că el dinţa specială a C onsiliului de vechii constituţii monarhice şi promul faţă de ţările socialiste“ . ză m axim ă au început să urm ă
ar prefera întîlnirea şefilor de Securitate, conferinţa şefilor de garea unei nei constituţii provizorii, a rească autoturism ul. U nul din au avut loc la Beirut zece ca
lativ la convocarea conferinţei guverne ale principalelor puteri guverne ar deveni m ai devrem e tancuri ajungîrid din urmă m a
interesate, potrivit propunerii so sau mai tîrziu o necesitate. şina, a strivit-o împreună cu zuri de viol coîfiise de soldaţi
la nivel înalt. vietice iniţiale, la G eneva sau în-
In acest m esaj D e G aulle co n tr-un alt oraş european. De G a Z iarul ,,L ’A u rore“ aprobind am ericani. ,
ulle se referă de asem enea la nc- m esajul lui De G aulle este de
firm ă din nou că consim te să cesitatca „de a se pregăti in părere că W ashingtonul şi Lon continuat el, reprezintă prim ul pas pe Imagini din R. Cehoslovacă
mod m inuţios această conferin dra se pot a so c ia Ia p ărerile lui calea acordării libertăţii poporului ira
participe la conterinţa şefilor de ţă”. De G aulic. In acelaşi timp z ia kian. Vechea constituţie slujea intere
guverne ale m arilor puteri, po rul declară că „dacă între M os
trivit cu propunerea lui N. S. După cum rezultă din com en- cova, Londra şi W ashington va. sele im perialiştilor şi a fost impusă
H ru şciov din 19 iu lie. R cferin- fi r ea liza t un acord în ce p ri
veşte locul şi data, atunci Fran poporului cu forţa. Noi, a continuat pri
ţa este datoare să răspundă
„da“. mul m inistru, vrem să garantăm o a-
Laburiştii cer convocarea grabnică devărată libertate poporului, ceea ce In Republica Cehoslovacă construc
a conferinţei îa nivel mail reprezintă primul ţel al revoluţiei. ţia de şosele şi poduri moderne a
luat un marc avint. Dezvoltarea ra
LO N D R A 29 (A gerp res). — iar m ajoritatea poporului din Referindu-se la problemele politicii pidă a transportului rutier a impus a-
externe, şeful guvernului irakian a cesl lucru. Clişeul din slinga înfăţi
spus : „N u ne frăm înfă problema că nu şează unul din elegantele poduri, con
D upă cum s-a m ai a n u n ţat, la Iordania nu sprijină pe regeie în ciuda prezentei trupelor britanice în Iordania struit după ultimul cuvint al tehnicii.
28 iulie, în cadrul dezbaterilor H ussein.
din Camera Com unelor laburiş Hasssaisn otss e s t e s t a p le ?
tii au cerut in sisten t guvernului Laburistul Zilliakus a cerul Oamenii muncii cehoslovaci se bu
să obţină convocarea cît mai guvernului să propună anularea cură dc numeroase drepiuri. Prinlre
grabnică a conferinţei la nivel pactului de la B agdad. R ăspun- altele ci au dreptul la asislenţă me
zîndu-i Noble, m inistrul de Stat
în alt în vederea reglem entării pentru A facerile E xterne, a d e AM M AN 29 (A gerp res). — iordaniene. Soldaţii au „răpii“ dicală şi medicamente in aşezăminte
conflictului m ilitar din Orientul clarat că guvernul nu va tace o Ş tiri so site clin A m m an r e la in- plină stradă o tată iorda medicale moderne in mod graiuit. Cli
apropiat şi m ijlociu. astfel de propunere şi a adăugaI tează că in ciuda intervenţiei niană. şeul de jos reprezintă un modern sa
că nu poate com unica nim ic des- trupelor britanice, regele H us natoriu cehoslovac.
Laburistul Stephan Sw ingler pre actualele tratative în cadrul se in e ste dep arte de a fi stăp în In ciuda prom ulgării legii
a subliniat că opinia publică en- pactului de la B agdad. pe situaţie. După cum transm ite m arţiale in Iordania creşte sta S'
gleză a salutat călduros răspun agenţia France P resse „stabili rea dc spirit antioccidentală şi f ( L m mm ****
sul pozitiv şi im ediat al lui N. S. U nii laburişti au in sistat ca tatea internă a ţării nu este în faţă de regele H ussein. După
H ruşciov la m esajul primului m i guvernul să recunoască noul gu că asigurată cu toată prezenţa cum transm ite postul de radio * « | g j ;*s m x ****:
nistru al A ngliei, M acM illan, din vern al Irakului. N oble a răs forţelor străine“. Un funcţionar D am asc cam pania de arestări
22 iulie. S w in g le r . a cerut gu puns că guvernul en glez nu indian care a sosit la 28 iulie in rîndul iordanienilor cu v e
vernului garanţii că nu va ad dispune în prezent de inform a la B eirut venind de la A m m an deri dem ocratice continuă in
m ite ca convocarea conferinţei ţii suficiente pentru a lua o ho- a declarat că în Iordania exis întreaga ţară. Se anunţă că
să eşueze din cauza diferitelor tărîre şi c ă 'în orice caz o aslfel tă o perm anentă stare de ten regele H ussein intenţionează să
obstacole. de hotărîre va trebui pusă de siune între populaţia iordaniană tacă noi schim bări într-o serie
acord cu aliaţii. „Guvernul stu şi trupele engleze intervenţio- de departam ente adm inistrative
Laburistul Fenner Brockway diază în mod am ănunţit declara niste. Armata engleză a preluat şi m ilitare şi chiar în rindurile
s-a referit la situ a ţia din Liban ţia şi m ăsurile întreprinse dc m ulte din sarcinile forţelor g u funcţionarilor superiori, pentru
şi Iordania. El a arătat că m a autorităţile irakiene", a declarat vernam entale iordaniene deoare a putea m enţine regim ul său
joritatea populaţiei din Liban nu el. 1 ' ce o m are parte a arm atei ior- şubrezit. „In rîndul diferitelor,
sprijină pe preşedintele Sam'un, partide — subliniază agenţia
Deasupra teriforiului brazilian a explodai daniene se opune prezenţei tru France P resse — nim eni nu X&3
© rachefă americană pelor străine pe teritoriul ţării. îşi face nici o iluzie asupra v ii
In prezent — a declarat func torului regatu lu i“, In legătură
P A R IS 29 (A g erp res), -— Corespon de 20 km. Localnicii au declarat că ţio n a ru l in d ian — pe str ă z ile cu a cea sta la A m m an s-a tăcu t
dentul agenţiei France Press anunţă au văzut lim bi de foc de culoare por Am m anului patrulează numai cunoscut că regele H ussein in •r"r,U ---**
din Rio de Janeiro, că la 27 iulie a tocalie şi un nor gigantic de fum. Se soldaţi englezi. tenţionează să sem neze un „tra
avut Ioc în partea centrală a statului crede că a explodat un proiectil tele Postul de radio „Vocea Ior tat de apărare“ pe tim p de 5 Mm r.. •'
brazilian Ceara, la o înălţim e de ghidat. Statul Ceara, scrie corespon daniei libere", a anunţat că tru ani sub preiexlul căruia trupele
20.000 de m etri, o explozie extrem de dentul, se află „pe traseul zborurilor pele en gleze continuă acţiunile e n g le z e ar continua să ocupe m,
puternică care a fost auzită pe o rază rachetelor americane“. teroriste îm potriva populaţiei Iordania.
WEEËË
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Atarţie nr, 9, Telefon: 188; 189:75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .T .R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. - T ip a ru l: Inlreprinderea Poligrafică „1 M A I“ — Deva.
