Page 101 - 1958-07

ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S.P R O L E T A R ! D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V Ă !
UN O M
î şi fa
D A T O R IA
Noaptea Intimecoasă, cu cerul
acoperit de nori plumburii şi
ca liniştea ei apăsătoare ie che­
ma stăruitor In lumea viselor.
Moş Ene nu-fi da pace şi som­
nul ie fura fără să vrei. Răz-
boindu-se cu el, Romulus Stan,
revizor de locomotivă în depoul
Teiuş, pe la orele trei, şi-a luai
ciocanul şi lampa, pornind prin
beznă să mai controleze cile
oeva.
A trecut pe la încărcători, pe
la placa turnantă, l-a întrebat
pe Barna cum merge alimenta- i
rea, s-a sucit In dreapta, în stîn- {
ga, a scrutat întunericul. Totul
normal. Nimeni nu îndrăznea să
tulbure, ţficerea molcomă a nop­
ţii.
Deodată.,, şuieratul unei loco­
motive, iic-taad roţilor, anunţa
trecerea unui tren. Nimic deose­
bit. Clte trenuri nu mai trecu­
seră în noaptea aceea ? O pre­
simţire parcă, îl opri în toc pe
Romulus. Urechea sa versată nu
putea să-l înşele. A începui să
asculte mai atent. Da, acum era
sigur — ceva mi era în or­
dine. Experienţa celor 30 de ani
petrecuţi pe locomotivă, l-a şop­
tit că bătăile roţilor la gioante
na stnt normale. Un fior rece îi
străbătu corpul şi începu să a-
lerge spre firul liniei, peste care
gonea nebuneşte trenul 7.571.
Ajungînd, a rămas împietrit de
spaimă — inima îşi încetă bă­
tăile pentru o clipă, iar pe
fafa crispată U apărură bro­
boane reci de sudoare. Ambele
eclise erau rupte, firul liniei de­
plasat — şi mai erau încă 6
vagoane de trecut. Din clipă în
clipă aştepta catastrofa. La fie­
care huruit de roată închidea o-
ohit întrebindu-se ou frică:
— Oare, va rezista linia pună
la sfîrşit?
Ce să facă? Să dea semnal pitorul Alexandru Comşa, a pro­ locului cu probe Ia presiunea de
de oprire? Nu mai avea rosti
pentru că efectul de frinare tot
nu se putea face în acest in­
terval.
— Uf!
In sfîrşit, ultimul vagon a
trecut.
' Comunistul Romulus Stan,
cu toţi cei peste 55 de ani ai
săi, a dat fuga la cabină. Tre­
buia să preîntîmpine viitoarea
catastrofă. Linia n-ar mai fi
rezistat la încă un tren.
— Alooo... aloi Mişcarea?
Şi revizorul de locomotivă a-
nunţă staţia să nu mat îndru­
me şi să nu mai primească
nici un tren. Dar cu asta nu
se rezolvase nimic. Trenurile
trebuiau să treacă. Romulus
Stan şi mai grăbit şi mai agi­
tat, a anunţat echipa de la dis-
trici pentru reparaţii.
După cîieva minute, eclisele
rupte erau înlocuite. Totul rein­
tră în normal. Pufăie o locomo­
tivă... trenul 3.001 a trecut ne­
păsător, fără să ştie că putea
f i victima unei catastrofe. Stan
Romulus, mulţumit de fapta sa,
privea modest şi îngindurat. Un
zîmbet uşor, în colţul buzelor,
U lumina faţa. Cu mina ridi­
cată, saluta pe cei cîţiva călă­
tori, care priveau somnoroşi pe
geanuiri.
VA SILE STREMŢAN
corespondent
Concursuri — examene
Ministerul Invăţămîntuîui şi Culturii comunică:
< Concursul de admitere în şcolile medii de cultură genera­
ţi lă şi în şcolile pedagogice se va ţine între 1—6 septembrie ;
<> concursul de admitere în şcolile profesionale, şcolile de meserii,
3 şcolile agricole şi şcolile tehnice se va ţine între 8— 13 sep­
tembrie; examenele de corijenţă, amînare sau examenul de absol­
vire a clasei a VH-a, de la cursurile de zi şi serale se va ţine
între 15— 28 august; concursul de admitere în institutele peda­
gogice de învăţători se va ţine între 15—25 septembrie.
Restul examenelor se vor ţine la datele stabilite prin ordi­
nele anterioare.
V E D E R E P A R Ţ IA L A A' Ş A N T IE R U L U I L A M IN O R U L U I B L U M IN G V Ă Z U T Ă D E PE P L A T F O R M A H A ­ seriile / de la rinar pînă-la furnaîist
LEI LA M IN O R U LU I. ..
i AL COMITETULUI REGIONAL RMiR. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul X Nr. 1125
IN INTIMPINAREA ZILEI MINERULUI
ŞI A ZILEI DE 25 AUGUST
Pentru a şasea oară
fruntaşi pe ţară
Cu trei luni în urrrtă, sa la ci­
nem atografului G.F.R. din Teiuş,
gătită sărbătoreşte şi feerie lu­
m inată, găzduia zeci şi zeci de
ceferişti veniţi să prăznuiască
al cin ceiea su cces In decurs de
trei ani. Atunci, colectivul de
m uncă al staţiei Teiuş a primit
din nou „D iplom a de colectiv
fruntaş pe ţară în siguranţa cir­
culaţiei“.
Odată c u “ închinarea primului
pahar cu vin, harnicii ceferişti
teiuşeni s-au angajat să m un­
cească ou şi mai m ult elan în
viitor pentru a nu ceda întiieta-
tea pe ţară.
Furnaliştii de la 5
Cea mai Importantă sărbătoa­
re a poporului muncitor din ţara
noastră consfituie un important
prilej de realizări însemnate pen­
tru muncitorii combinatului hu-
nedorean. Iată doar numai cîte-
va din acestea. La furnalul 5,
brigada I-a condusă de prlm-to- astupat şticul prin pregătirea
dus 35,18 tone tontă peste plan
numai în perioada 1—28 Utile
Inclusiv. Brigada IlI-a de la a-
celaşi turnai, condusă de tov.
Ludovic Gsosz şi-a depăşit pla­
nul în aceeaşi perioadă cu 62,82
tone tontă.
La îurn’atu! nr. 5 lucrează şl harnici t
brigada condusă de candidatul — Pînă la 23 August nu mai
de partid Alexandru Olaru, ca­
re a venit din brigada IlI-a.
L-am nimerit la desfacerea şti-
cufui. Alăturide e! se mai gă­
seau turnaliştii AntonIordan,
Un eveniment deosebit
In ziua de 29 iulie a.c. la
vremea prînzului, a avut loc la
mina A ninoasa un evenim ent
deosebit. Echipa de dansuri a
Com itetului de întreprindere al
minei, care a ocupat un loc frun­
taş la F estivalul raional al tine­
retului, a prezentat in faţa mi­
nerilor care intrau în schim bul
II un p rogram de dan su ri în c in ­
stea brigăzilor de tineret frun­
taşe pe exploatare.
M inerii îm brăcaţi în haine de
lucru au apreciat prin aplauze
îndelungi m ăiestria dansatori­
Joi 31 iulie 1958
Prin eforturile lor, an gaja­
m entul a prins viaţă, lată că
după trei luni, mai precis la da­
ta de 26 inlie a.c., tot intr-o sîm -
bătă seara în aceeaşi sală, cefe­
riştii teiuşeni au prim it din par­
tea G.G. al sindicatului m u n ci­
torilor din transporturi şi tele­
com unicaţii felfci'tări'le şi „D i­
ploma de colectiv fruntaş pe ţa­
ră în sig u ra n ţa circu la ţiei“.
Ga şi data trecută, fruntaşii
staţiei au fost stim u laţi gu în ­
sem nate sum e de bani.
ADR IAN OTOIU
corespondent
Tăbăcaru Nicolae, Colghiu Şte­
fan, toţi topitori, care mai de ca­
re mai pricepuţi în meserie.
In timp ce unii dintre ei mî-
nuiau maşina de desfundat şti-
cul, alţii pregăteau maşina de
aer. 'in
Se vedea bine că oamenii ău
preocupări importante de la care
nu pot lipsi. De aceea, nici nu
i-am reţinut şi m-atn declarat
mulţumit cu ceea ce mi-a spus
unul din acest grup de oameni
este mult. De aceea ne grăbim,
deoarece pe lista brigăzilor frun­
taşe pe combinat vrem să ne
situăm cit mai aproape de prima.
SANDU PLATON
lor. M ai m ult au aplaudat m i­
nerii din sectoarele III, I şi IV
care pînă la data de 28 iulie şi-
au îndeplinit planul de produc­
ţie în proporţie de 105,9 la sută,
102,9 la sută şi resp ectiv 101,1
la sută.
Tînârul
— Lazărl Lazaret...
Strigătul s-a pierdut în zgomotul Azi, s-au dat peste plan 30 de tone muncit cu tragere de inimă. Maistrul
insistent, mai mult şuierat, al furna­ de fontă, mline 40 de tone. Astăzi, de pe atunci, i-a şi prezis că va ajun-
lului în plin mers. Peste cîieva clipe, furnalistul mai este jurnalist, mline e ge un jurnalist de frunte,
pe platformă a apărut un tînăr tui maistru. In fiecare zi în viaţa uzinei jn m5> Gheorghe Ştefan a fost tri-
prea înalt cu faţa toată o sudoare.
— Sînt aici tovarăşe Ştefan.
— Pregăteşie-te, descărcăm.
Tînărul a dispărut către gura fur­
nalului. Maistrul Gheorghe Ştefan, în
aşteptarea terminării pregătirilor, s-a
rezemat de balustrada care încon­
joară platforma. In faţa lui, peisa­
jul uzinei, cu zgomotul său puternic,
cu oamenii în continuă agitaţie, cu
fumul şi praful de furnal care pluteş­
te fără întrerupere in aer. Mereu a-
Uzina metalurgică din Cerepovef
X f ) a uzina metalurgică din oralul Cerepoveţ, situat în partea europeană *
* de nord-vest a U .R .S .S . se term ină montarea unui puternic bluming ¦
J eare va da anui acesta prima producţie. Agregatul, de o înaltă p ro d u ctivi-*
J ta te şi aproape integrai autom atizat, va asigura cu blum uri şl brame lain i- *
Xnoarele continue de semifabricate şi de tablă. ¦
$ U zina în curs do construcţie la Cerepoveţ va fi una din cele m ai mari *
X întreprinderi m etalurgice din ţară. Recent aici a fost pus în funcţiune u n *
Xcuptor M a rtin . Anul acesta se vor m ai pune în funcţiune un a lt cuptor M a r - *
4 pagini 20 bani J t in — al patrulea — o baterie de cocs şi alte obiective. *
¦ In prezent, la Leningrad se elaborează un proieot de extindere a uzinei ţ
¦ în oare se va ţine seama de cele mai noi realizări din domeniul m etalurgiei. P o -J
¦ trlvit acestui proiect, capacitatea uzin ei se va m ări considerabil. Ea va asi- *
• gura necesarul de metal al întreprind erilor din partea de nord-vest a ţării, J
• inclusiv marea regiune economică Leningrad. X
O mină gigant
A -a term inat întocmirea proiectului unei mine gigantice cu o produc- *
tlvitate zilnică de 15 garnituri de cale ferată încărcate cu cărbune, f
¦ Această m ină se va construi în b azinu l Kanaganda (K azah stan ). E x tr a c ţia *
¦ de cărbune se va efectua aici cu a ju to ru l unor maşini universale cu scut con-
¦\struite de inginerii oazahi. In subteran toate mecanismele vor fi dirijate de *
* la distanţă. Sortarea mecanică a cărbu nelui va fi reglată de un dispozitiv ¦
J automat, al cărui principiu de funcţionare se bazează pe gradul diferit de ¦
* xt absorbţie al razelor X de către cărbu ne şi rocile sterile. La noua m ină în - ¦
¦nobilarea cărbunelui se va efectua în subteran în separatoare speciale. M i n a *
¦ va fi aprovizionată cu energie eleotrică, ou apă caldă şi fierbinte de la o în - •
¦ ¦•
¦ stalaţie de turbine ou gaze, care v a funcţiona pe bază de gaz-metan. 4
4
4
Un nou bazin m inier 4
4
•w
r-o n regiunea anomaliei m agnetice de la Kursk, în apropiere de ora- ¦
O * şui Beigorod, s-au început pregătirile în vederea construirii unei ¦
X Xîntreprinderi miniere cu o capacitate anuală de 15.000.000 tone de minereu.
44
4 Aici, pe un teritoriu relativ tnic, s-au descoperit şi prospectat cîteva m ari 4
X¦ zăcăminte deminereu şi cu unconţinut mediu de fier de60-02% — în special
*¦
¦ pentru cuptoare M artin , care nu mai trebuie în n o b ila i La două dintre cele ¦
J mai importante zăcăminte se desfăşoară de doi ani în ritm intens e x p lo r ă r i*
¦ de detaliu. In vederea valorificării lor pe cale industrială, aici au fost pregă- 4J
¦
t titezăcăminte a căror rezerve sîntevaluate la3.000.000.000 tone. ¦
¦t Grupul de zăcăminte de la Beigorod formează "un nou bazin m inier în ¦¦
¦T
¦ centrul părţii europene a U.R.S.S. Rezervele sale generale sînt evaluate la *
¦4
X15.000.000.000 tone, depăşind de şase ori rezervele totale ale bazinului de ¦
¦ m inereuri de fier de la Krivoi Rog din U craina, considerat pînă în ultim ul J
^ .4
¦ tim p cel m ai mare din Uniunea Sovietică. Zăcăm întul de minereu de f i e r *
¦ de la Beigorod nu are echivalent în lume în privinţa concentraţiei rezerve- *
¦ *
¦ lor şi calităţii minereului.
Peste puţin timp, ex­
plozia va dezlipi bucăţi
din stînca de piatră. Intovărăşiţii din comuna Lăpugiu
Maistrul principal Ale­
xandru Duma, de ia cariera de H ărnicia întovărăşiţilor din rea batozelor au început să tre­ m înd ca zilele viitoare să în ­
piatră din Bampotoo, aşa cum se satele com unei Lăpugiu, raionul iere. Pînă în prezent membrii ceapă treierişul şi la întovără­
vede şi în fotografia noastră, pre­
găteşte o nouă puscătură.
O nouă m in ă
în Valea J iu lu i Ilia, s-a ad everit ş i de a stă d a ­ celor ’două în tovărăşiri din s a ­ şir ile din sa te le O haba. C oseşti,
tă. D ovadă sta u fap tele. ®ei oa­ tu l T eiu, întovărăşiţi! din Lâ- H oldea, B a ştea . G rind şi FId-
Lucrările de deschidere a noii re au term inat prim ii secerişul, p u giu de 'Jos şi cei din prim a toag.
mine din Valea Jiului — Uri- au fost peste tot, în com ună, în- întovărăşire existentă în satul Recolta obţinută de întovără­
cani Nord — se află intr-un tovărăşiţii. Ei au fost apoi cei Lăsau au şi term inat treierişul.
stadiu avansat. Rezervele impor­ Gare în prim ele z ile de la s o s i­ Acum se treieră de zor la în ­ şiţi! din Teiu, Lăpugiu şi Lăsau
tante de cărbune cocsBicabil tovărăşirea ă 'doua din L ăsau u r­ se ridică în m edie la aproape
1.200 k g. g rîu la Ha.
impun metode de extracţie dintre La o arie din Sebeş
cele mai moderne, bazate pe me­
canizarea complexă a procesu­ Treierişul griului întovărăşi- se num ără şi aria instalată lin­ treiera' aproape 6.0 0 0 k’ă . grîu ,
lui de producţie. Aici se vor fo­ g ă tîrgul de vite din Sebeş. Aici, ceea ce înseam nă că pînă se a ­
losi perforatoare sovietice de ţilor şi al ţăranilor cu gospodă­ de la data de cînd a fost adusă ra, ţin în d co n t că pe ari® erau
mare productivitate. Multe din sosite ri aşteptau num eroase ca­
galeriile noii mine vor fi arma­ rie individuală din Sebeş se des­ Hâioza se treieră ?ţlnic Pe ste re cu grîu, s-au putut treiera
te în ancoră sau cu inele de 8-9.000 kg. orz şi grîu. In ziua încă aproximativ 5.000 kg.
făşoară într-un ritm tot mai ac­ de 28 iulie, pînă la ora 12, s-au
bolţari din beton. Cadrele teh­
centuat. Zilnic la ariile organi­
nice de la mină studiază în pre­
zate la periferia oraşului, se tre­
zent posibilitatea degazificării
zăcămîntufui. ieră cantităţi tot mai mari de Cu toafe forjele la treieriş
cereale. ,^
P rin tre ariile -uncie treieflşlil In dorinţa de a evita com ­ şiţii din prima întovărăşire ex is­
plect pierderile de boabe, înto- tentă la Sarm izegetusa şi ţăra­
se desfăşoară fără întrerupere
vărăşiţii şi ţăranii m uncitori cu nii individuali din satul Brea-
maistru furnaîist g o sp o d ă rie in d iv id u a lă 'din s a ­ zo v a . In z ile le c e u rm ea ză vor,
tele comunei Sarm izegetusă, ra­ treiera iă aria din Sarm izegetu­
ionul H aţeg, au m uncit neobo­ sa m em brii celei *de-a două în ­
cclaşi. Şi totuşi, în fiecare zi altul. II şi prim furnaîist. Şt peste iot a sit la recoltatul griului şi se­ tovărăşiri şi ţăranii m uncitori
carei. Gu ex cep ţia a circă' 55 cu g o sp o d ă rie in d iv id u a lă car®
ha. cultivate cu grîu şF secară au transportat la arie şi au a şe­
în sa te le Z eicani şi Păucî’n eşti zat în stoguri aproape Iot grîu!
— sate de m unte— , care n-au şi secară. In m ăsura în căfe cele
fost încă recoltate, în celelalte două batoze care lucrează ia m e-
se naşte ceva nou. mis de uzin^ !a şCOala de maiştri sa te s-a term in at com p lect s e ­ m entul ’de fa ţă lă S a r m iz e g e tu ­
Gheorghe Ştefan, şi-a adus aminte din Hunedoara. Trei ani de zile, iînă- cerişul. ' '1TPii?Şr .. sa şi B re a z o v ă vor term in ă ’de
dc prima zi de lucru la furnal. Ve- rut furnaîist şi-a bătut capul cu în- In ziua' de 28 iu lie, inTÎIa zi treierat, se va în cep e treierişu l
nise de ta Ifcani; la şcoala profesio- stişirea conducerii procesului tehnolo­ de treieriş în com ună, ău în ce­ şi la H obiţa, P ăueineşti şl Zel-
put să-şi treiere griul înfovără- câni.
gic; cu organizarea locului de muncă,
cu tot felul de cifre, ecuaţii şi lo­ Primii din raion
garitmi. Şi după trei ani, directorul
şcolii i-a înmînat diploma de maistru C olectiviştii de la gospodăria ţile de cereale contractate au
agricolă colectivă „Fili'mon Sîr- statul.
jurnalist: bu" ’din P eşten iţa , raion u l H a ­
ţeg, au fost primii care s-au In ziu ă ’de 27 iu lie ei au pre­
— Ai învăţat bine şl stnt convins prezentat anul acesta la baza de dat bazei de recepţie întreaga
recepţie pentru a preda cnntită- ca n tita te ’de c e r e a le pe care au
nală din Călan. Era o zi obişnuită că la Călan o să-ţi faci datoria de co n tra cta t-o o b ţin în ’d a stfel ch i­
tanţa nr. 1 pe raion, p
de practică. A urcat timid scările pînă maistru aşa cum trebuie...
la platforma furnalului, a privit înfri- Gheorghe Ştefan s-a întors ta Co­
coşat la colosul care zămislea fonta lan, la uzina pe care a îndrăgit-o,
şi s-a înspăimlntat. la meseria la care cîndva bisase, fi
— Cum, cum o să lucrez eu, o maistru la furnalul tineretului, de nu- In Sălaşu Superior —
mînă de om, la uriaşul acesta în- mai o lună de zile.Răspundere mare,
fierbintat, care din clipă în clipă multă bătaie de cap. O viaţă continuu treierişul merge încet
poate să pleznească?/ agitată şi mereu în preajma uriaşului
L-au liniştit jurnaliştii, maiştrii, care clocoteşte şi împrăştie o căldură Printre com unele raionului citori din sătul S ălaşu de S u s
H aţeg care au cultivat supr feţe obişnuiesc ca în timpul verii, să
După cîteva zile, se obişnuise cu zgo- înnăbuşitoare. mari de cereale se află şi S ă ­ ducă a n im alele de m uncă ’a pâ-
laşu Superior. Faptul că pînă la şu n a t în m unte. Gu Toate* a c e s­
moţul acela care-i şuiera mereu pe Rezemat de balustrada platformei, data de 30 iulie a.c. s-a treierat tea, sfatul pooular com unal nu
recolta de pe o suprafaţă de cir­ s-a străduit să lăm urească’ ţăra­
la urechi, iar mai tîrziu, s-a apropia! tînărul maistru s-a pierdut o clipă ca 30 ha., şi asta num ai în satul nii m uncitori pentru ă aduce ă-
Sălaşu Inferior, dovedeşte pe n im a lele m al reoe’de d e c ît “de o-
chiar şide gura furnalului, atunci în amintiri. O atingere uşoară pe u- deplin că sfatul popular com unal biceî. Dacă nu se vor lua m ă­
s-a preocupat cît se poate de surile cuvenite, probabil că nici
cînd fonta curgea Intr-un şuvoi orbi- măr l-a făcut să tresară şi să ro­ slab de organizarea începeri dum inică. 3 august, nu vor porni
treierişului. Gare s-ar putea să te coboare de fă m unte. în
tor. Nici nu ştie cuma îndrăgit şească. vorbi altfel, cînd în satul S ă ­ acest caz cu siguranţă că ire-
laşu 'de S u s, treierişu l n a în ­
munca aceasta grea, dar nobilă. Cînd — Amintirile, măi Lazăre, m-ati ceput decît în ziua de 30 iulie ierîşul se va desfăşură şî ne mai
1958, şl atunci destul de timid,
a terminai şcoala profesională, şl a furat. Ei, cum stăi? ' ,• deoarece ţăranii m uncitori n-au departe într-un "ritm încetinii,
transportat griul la arii.
fost repartizat la furnal, nimic nu-l — Gata tovarăşe maistru, lucru care vă duce, fără îndoia­
mai inspăirhînia. Cunoştea taina fa- — Spargeţi şticul..., lă, lă în tîrz’îerea lui', ceea ce este
bricării foniei, cunoştea fiecare piesă Pe rina adîncă, proaspăt netezită,
a furnalului. Cit despre faptul că o- a pornit şuvoiul de fontă iheandes-
dinioară se guufise că acest uriaş centă. Pe feţele asudate ale furnaliş-
Infierbîntat,' ar putea să pleznească Iilor, se reflecta roşul-dprins al meta­
niei nu vroia să-şt amintească; La fur- tutui. Gheorghe Ştefan era printre ei,
nat, a trecut pe rlnd prin *toate me- ca întotdeauna,
GH. PAVEL
S e ştia fap tu l ca făra’n îî m u a- in a d m isib il,