Page 102 - 1958-07

Pasr- 2
Fapte, nu discufii fei n
ooooooooooooooooooooc >©ooooooooooooooooo©ooooooooo<>o©ooooo<»ooooo<>ooo<?<xx>
în to v ă r ă şir e a a g r ic o lă din co- şir ii, m ai a les com itetu l de con-, te fap tu l că' m ajoritatea m em bri-
m una Sîntanclrei este una din
cele m ai mari din regiunea H u­
nedoara. Pentru a justifica a-
ceastă afirmaţie, este suficient
să am intim doar cîteva c ifr e :
160 de fam ilii, 570 hă. P înă a-
cum ea are contractata cu sta-
tul peste 100 tone de grîu, po-
rurnb şi cartofi, precum şi re-
coltâ de trifoi, lucernă, sfeclă
de zahăr şi legum e şi zarzava-
turi de pe o suprafaţă de peste
100 de ha. '
Trebuie spus însă că membrii
înto.vărăşirii nu folosesc toate
p osib ilitălile de care dispun în
vederea dezvoltării continue a u-
nifatii lor în interesul cresterii
tot m ai m ult a puterii ei econo-
m ice.
Se ştie că fondul de bază este
factorul principal care determi-
nă dezvoltarea şi întărirea în ­
tovărăşirii este acela care coin­
teresează, în ultim ă instanţă, pe
fiecare în to v ă ră şit la buna d es­
făşurare a treburilor. De fondul
de bază este legat fieca; înto­
vărăşit, pentru că la formarea
liiî contribuie cu toţii. De aceea,
un obiectiv foarte important al
rrtuncTi com itetu lu i de conducere
al întovărăşirii şi al m uncii de
pârtid trebuie să fie dezvoltarea
şi consolidarea avutului obştesc
— • problemă deosebit de puter-
nio a cceir.....tă la co n sfătu irea
cfe la C on stan ţa.
; Se poate spune cu toată cer­
titudinea că atît com itetul de
conducere, cît şi organizaţia de
bază din întovărăşirea din Sînt-
an’drei, au n e g lija t în ultim a
vrem e acest im portant obiectiv.
Gu alie cuvinte, în mod practic,
membrii întovărăşirii (m ai ales
com itetul de conducere şi orga­
nizaţia de bază) n-au tras con­
clu z iile ¦coresp u n ză to a re din d o ­
cum entele consfătuirii de la Con­
stanţa.
Comitetul de conducere al în­
tovărăşirii este conştient de fap­
tul că întovărăşirea ar putea
să se dezvolte, să lucreze măi
bine păm întul, -dacă ar avea ca
fond de bază mai multe unelte
şi m aşini de strictă necesitate,
dar pînă acum a făcut foarte
puţin în această direcţie.
E ste interesant de am intit fap-
tül că tovarăşul Sîncrăian
Gheorghe — preşedintele întovă­
răşirii — a participat la lucră­
rile consfătuirii şi cînd s-a în ­
tors, a p o v estit în tovărăşiţi lor
despre tot ce a văzu t la C onstan­
ţa-. D esp re anum ite m ăsuri care
ar fi n im erile- să se ia; în d i­
recţia îm b u n ătăţirii m uncii în
întovărăşire însă, n-a prea zis
m ulte. Ba s-a discutat şi în mod
organizat despre consfătuire: a
avut loc o adunare a tuturor
întovărăşiţilor în care tov. S în ­
crăian a vorbit despre impor­
tanţa Consfătuirii şi a propus
'(nu concret îtlsă ), că ar fi bine
să se aplice şi la Sîntanclrei li­
nele m ăsuri. Membrii întovără-
„M ă chlnuie m ereu un g lru î:
Pe-o pernă-n pat să m or ză c în d !
S ă veştejesc ca floarea ce
su s p in ă ,
D e-un vierm e tainic roasă-n
ră d ă c in ă :
S ă m ă topesc ca lum inarea pală,
L ă sa tă sifigură-n odaia goală.
N u, doam ne, m oârtea asta nu
m i-o da,
O a ltă m o a rte eu aş v r e a !“.
Şi, intr-adevăr, Petfifi Sândor
n-a murit „pe-o pernă-n pat“, ci
a murit a ltfe l: ca un erou, oa
un viteaz care şi-a jertfit tot
ce-a avut mai bun pentru po­
porul şi patria sa : pentru liber­
tate.
Izb u cn ită în 15 m artie 1848,
revoluţia m aghiară sfîrşeşte în
mod dram atic prin capitularea
de la S iria (V ilă g o s ) din 13
august 1849. Cu puţin timp îna­
intea acestu i tra g ic sfîrşit 2 ;600
luptători m aghiari încearcă ia
Albeşti, lingă. Sighişoara, să
ţină piept atacului a 16.000'o s­
ta şi trim işi de ţar să în ăb u şe în
s în g e revolu ţia m a g h ia ră . In a-
ceastă crîncenă .încăierare cade,
alături de alţi cam arazi, în ziua
de 31 iulie 1849 m arele poet Pe-
t o f i. Săndor. El n-a căzut în-
tru n mod um ilitor, de o moarte
liniştită pe care o considera ca
pe ceva d ezon oran t; ci aşa cum
şi-a d o r it:
„Copac să fiu, de fu lg er
s p in te c a t, sale, fiecare vers al său n-a
Sau sm u ls din rădăcini de
viforul tu rb a t;
St'tncă să fiu, d in p iscu ri
p ră v ă lită ,
Ce zg u d u ie pră/iastia uim ită...
...A colo-aş vrea să pier,
P e cim p de lupţă-n vuietul
d e fier,
IfᚠM U L SOCIALISMULUI Nr. 1125
gimiwaJMWaaiBBSBawai *oaDRss*Jr8s*JrW.t"'-",-v«!
lispri: dezunirăm secioiuEuf
m a rt uri le din zootehnic în raionul Haţeg
ducere şi organizaţia ,de baza, lo i săi au o vîrstă înaintată : depozit'? S u p rafaţa de p este 50.000). ha. producţia lor,"‘nu ş-a fă cu t în
care poate u p ăşu n a tă şi ¦'bele m ăsu ra p o sib ilită ţilo r care e x is-
discută despre consfătuired a r .... peste 55 de ani. • Gu. toate a- ?»
în g e n era l, şi ăsta-ilucrul cel c e s te a -n u a lu a t m ăsu ri de. pri­ Aceasta este întrebarea pe X 3 L 500 fia. de fîne"fe n a tu ra le e- tâ în’ "raion. D e a c e st lucru şi-a .Monştriî apelor" »
6âre şl-o plin adeseori ţăranii ( x isten ie în raionul H aţeg, con- dat seam a şl com itetul execu tiv
mai rău. m ire în rîndurile sale a unor ti- MIMAI TICAIM-RUMAIMO ’ »
»
U n -alt neajuns este faptul ea neri şi tinere, deşi posibilităţi
muncitori din satul M iftatţ ra- 'stituie elem entul de.fraza pentru al sfaiuiuj, popular, raional, cînd De ciie ori n-ai visai, tinere .»
la a c e a stă stare de lucruri p a r ti-, 'are. .................. ... , - • ionul A lb a ^ -Ş i pe .bună,. drep- .. d ez_voltarea con tin u ă a secforu- inîn sseessiiu n ea din 21 iu n ie a.o. a iţ
Iui zooteh n ic din raion’. C l f t o a - ’""pus îh" disciiţf6' problema" secto- cititor, marea aventură a u-hei »
cipă şi Organizaţia de bază de ; .A cestei siţuaţjj trebuie .să i se tate se întreabă. L a coopera-- ^ ’-'tfr acestea;*h u m ăru l an im alelor, rului zootelltlic. C on statîn d m a-
tiva din satul lor lipsesc de călătorii cu adevărat primejdi­ »
pantid.E a n :a an alizat în că p ici pufră capăt. Ş t i se poate jjtfne oasă în inima continentului b- i
pînă azi p osibilităţile traducerii , ţinsăşi- de către organizaţia de mai multă yrefrle anumite măr­ de la an .ta? a n ,-n u -a crescut-,4n rea diferenţă dintre posibilităţi frican, de-a lungiţi Congoului »
furi de sezon de striotă necesi­ măsura posibilităţilor. Nu se şi realizări, sesiunea sfatului de pildă, pîndit de primejdii \»
în viaţă a prevederilor consfă- bază, ajutată fiind îndeaproape tate c a : încălţăm inte, stofe băr­ poate spune; că com itelui execu- popular- raional a analizat te- îngrozitoare pe care să le bi­ t
băteşti, fineturi, zefiruri şi aţă tiv al sfatului popular raional nu m einic situaţia, descoperind cau- rui eroic ?
tuirii de la'C onstanta şi nici n-a de com itetul com unal de partid,
făcut vreun fel de recom andări Rău este că însuşi comitetul
în acest sens com itetului de con- de partid, care, deşi cunoaşte a- aibă. Şi m ai de condamnat s-a ocupat-de'problem a sectoru- zeie slabei dezvoltări şi hotă- Fiare sălbatice cu nume ?01- »
este însă faptul că în toată pe­ lui zootehnic. S-â ocupat, în să rînd să se ia măstiri pentru tre- | date — care evocă ele singure »
ducere al întovărăşirii. D e aceea icéste stări de lucruri, nu S-a se- rioada secerişului nu s-a putut nu întotdeauna cu aceeaşi per- cerea organizată la creşterea
cumpăra de la cooperativă nici severen ţă. • N um ai !aşa «şe exp li- con tin u ă -a şep telu lu j de* anim a-
starea actuală de lucruri nu este zi.sat şi a lăsat ca ele să-şi con- măcar o seceră. că faptul că deşi În anii 1956— le . 'A stfel,' s-a făcut propunerea ‘ un întreg univers — rătăcind »
1957 suprafaţa de păş.une s-a caţ tpypM şi; .din com itetul exe-
d eloc în tîm p lătoare. E ste aţfevă- ţtiifruie cu rsu l fără a lu a vreo Lipsa unor mărfuri, timp în­ mărit. cu încă 4.300 bă/, num a-f Ccutltt{iTvr sbăit-fr’oi«* -îfrldrente I-att,e- nt iţir-a, spre prin pădurea neumblată, scurge­ Ţ
delungat din cooperativă a avut rul anim alelor nu a crescut decît acele comune, cum sînt Bretea
rat că organizaţia dé bază are !măsură concretă, lată o altă cau- repercusiuni şl asupra realizării r^art»- puţin. A stfel, la bovine, Strei, Pui, S ilvaş şi altele, unde, rea maiesloasă a apelor în care ,»
planului de desfacere. De unde faţă de anul 1955, în 1958 nu-, deşi există suprafeţe mari de »
un număr m ic de com unişti, în' zâ care determ ină activitatea n e­ în anii trecuţi, cînd se făcea o m ărul a. crescu t doar cu 6 7 3 . c a ­ păşuni, crescătorii de anim ale
bună aprovizionare a coopera­ pete, iar la oi n-a .cres.cut deloc. duc lipsă de păşuni, deoarece a- mişună vietăţi monstruoase. »
tivei cu m ărfuri cerute de oiun- c e s tea n-a-u fo st curăţate, îngri-
com paraţie cu numărul mare de satisfăcătoare a organizaţiei de părători, planul se realiză în Una^din principalele cauze^ care jite şi îngrăşate. In legătură cu Iată lumea pe care o învie ,»
mod ritmic, în lim a iunie din a frînât creşterea de anim ale
în to v ă ră şiţi. P entru a cest lu c r u bază şi a com itetu lu i de co n ’du- acest an, datorită aprovizionării ^ este a c e e a 'c a în aceşti ani, co­ aceasta s-a indicat ca sfa ­ meşteşugit Mihai Tican-Rutnand, >
neraţionale ş i, insuficiente, . pla­ mitetul execu tiv al sfatului popu­ turile populare din com unele neobosit călător, unul din pri­ i-
însă, nu poate,.fi învinovăţit, ni v !cere al întovărăşirii din Sîntan- nul de desfacere s-a realizat, lar raional nu a com bătut — respective să fie îndrum ate şi
numai în proporţie de 87 la su­ prin organ ele subordopate şi în controlate riguros de felul în mii romîni care âu cutreierat »
m eni în afară de cei com petenţi .drei. tă, ia r fn primele 18 zile ale primul rînd prin sfaturile popu­ care se vor ocupa în viitor de a-
în rezolvarea acestu i n eaju n s, V . O rg a n iza ţia de bază din a- lunii curente planul lunar s-a lare com unale — practica dău­ sigurarea bazei furajere. De a-
realizat abia 35 la sută. nătoare şi .neeconom ică de sacri­ sem enea, s-a hotărît ca toate co­ continentul african.
ficare a viţeilor la greutăţi m ici, m itetele executive ale sfaturilor »!
dică o rg a n iza ţia de bază, îrt cea stă în to v ă ră şire trebuie ăju- Lipsesc oare într-adevăr m ăr- \ a an im alelor bune 'de reproducţie populare şi în primul rînd lu­ El a făcui cu adevărat o a- ¦
furile de m ai sus din depozitul semenea călătorie, în urmă cu i
frunte cü secretarul éi tov. Te- . tată să se ridice la rolul de con- U.R.C.C_ A lba? Din Constată­ trei decenii, şi-şi povesteşte a-
mintiri mai vechi, deşcliizînd fe­ j
tea. Gum âr putea oare creşte ' ducător politio în această uni- restre spre o lume prea puţin »
cunoscută ia noi. »
num ărul membrilor şi candida- tăte socialistă şi să poată în-
î
tilor de partid dacă în ultim ii « ciruma cu com petentă com itetul »
3 ani organizaţia de bază n-a ( de conducere al întovărăşirii,
primit nici un candidat de par- * să-l ajute pe acesta oa şă ia mă- „Monştrii apelor" e o carte
tid ? T ovarăşa H uiet D afina, ul- * suri concrete pentru traducerea pasionantă şt instructivă care >
»
tim'a can d id ată prim ită, _ căreia în v ia ja a hotărîrilor consfătuirii se cileşte de la un capăt la
i-a exp irat de m ult sta g iu l de j de la Gonstamţa, elab orîn d în a- altul cu plăcere şi folos.
candidată, nici pînă acuma nu ; cest"scop un plan de perspecti- Viclenescu-ŞieroeHci
şi-a înto-.mit dosarul penlru a vă, po o perioadă mai îndelun-
fi pusă în discuţia adunării ge- gată, care, aplicat în practică, rile noastre a reieşit că nu. In \ său a vacilor săn ătoase, care crătorii din sectorul zootehnic, de AiORA FER ENC
nerale spre a fi prim ită în par- să ducă la întărirea şi dezvol- depozit se aflau Ia un moment dau-cantităţi mari de lapte. să ia m ăsuri de schim bare ă Este un roman din viaţă ani­
fici. D ar n eaju n su l nu-1 putem tarea acestei în tovărăşiri agri- dat cantităţi mari din mărfu­ A ceasta în ceea ce priveşte tuturor reproducătorilor n ecores­ malelor pădurii, erai! principal
rezuma num ai la atîta. O rgani- cole. c - ARMEAN rile care s-au sem nalat că nu creşterea efectivului de anim ale. punzători din staţiunile de m on­ fiind Vulpoiul cu a sa ţatEilie.
zâţia de bază respectivă cunoaş- * există fa cooperativa „Plugarul“ j Vorbind în să de praducţi^ de tă, să asiuure o m ai bună în Cu un deosebii talent de po­
Consătenii şi-au ţinut din M ihalţ, dar lucrătorii ’depo­ carne, de lapte şi fîhă — câ toa-1 I grijiré ta ;ani m âle lor, construind vestitor, scHitoPul înşiră năs-
zitului dfn Alba au neglijat în te că n-a crescu t în su ficien tă oentru acea sta noi grajduri şi f inişnicile aventuri ale acestui
cuvîniul repef.ite rînduri să onoreze no­ m ăsură — p u te m , şp.une pă încp^ folosind m ai..m ult porumbul de | personaj care întruchipează Cele >
tele de comandă ale cooperati­ pînd din 1956 s-au obţinut uneie. silo z în, hrănirc.a an im alelor. i iiial odioase însuşiri : perfidie, »
vei m a i. sus am intită. lezultate. Astfel, producţia de
carne a" drescuf în 1957, fa’-' Odată luate, aceste măsuri, i lăcomie, cruzime, îngîmfare, !a- »
Lipsa unor m ărfuri se dato- ţă de I956ţ la bovine cu peste posibilităţile de care-dispune ra­ ,»
Sînt opt la număr. Toţi dintr-un ¦ melc Schneider, doi dintre ei Krancsz. reşte în m are măsură şi tovară­ 300 tone, l.a porcine cu 10 ţp n e, ionul H a ţeg vor fj folosU e mai • şitate. Mai sînt descrise o serie t
şului Nicolae Saicău, preşedin­ inr la ov in e cu p este 250 tone. bine, ducînd astfel la creşterea
sat din apropierea Agnitei pi toţi suit • Doar Borţ/his\ D'avtd şl Schuster tiu tele cooperativei „Plugarul" din De asem enea, în acelaşi inter­ şep telid u i ele anim ale. în acest j întreagă de alte animale fiie 4
M ih a lţ care se interesează val de tlrhp, prdducţia de lapte sens, com itelu i exfc'. vtiv a în to c ­
ortaci în aceeaşi brigadă. De puţină • se aseamănă' la nume. In schimb 'se foarte puţin de aprovizionarea d& vacă S-a m ărit d e ' l a . 108.170 m it şi lin am ănunţit plan de m ă­ | codrului : lupul, mistreţul, bur- ¦
cooperativei. hl. la 110.216 hl., iar la lapte suri în care este prevăzut cu cît
vreme, di't‘'?uhoscllf'thiîihj ' d e ' a s e a m ă n ă la / apte. Poale nici cînd d e,op ie de la ; 1.4.100 hl. la 15.570 să. crească efectivul de anim ale | sucul, 'graurul etc., fiecare per- t
............. .. ....... hl. Producţia, de lînă, cu toate în'-urm ătorii trei ani. f sonificînd un ahumii lip uman, l
vreme au început să se deprindă cu colectivul sectorului III (sector care că numărul oilor n-a crescut, s-a | caracterizindu-se frin anumite ¦
0 excursie interesantă •R espectînd. hotărîrile luate în
tainele ascunse ale adincurilor. Nici, s-a bucurat mereu de succese), n-a .' 1 l mărit cu 2.200 kg. "Aceasta prin sesiune, cu siguranţă că în ra­ i însuşiri specifice.
Saptăm îna trecută, .comitetul» îmbunătăţirea raselor. »
n-ar ţi bănuit vrepdaiă c'ă.-şt vor'pă- inlîlnit. in abataje atît entuziasm, atîta organizatoric raional AiV.S.A.P.ţ ionul H aţeg, - sectorul izootehniG
Sebeş a organizat o interesantă; P rod u cţia’ de carne $î lapte se va - dezvolta mult mai -mult f Lucrarea este o satiră socială,
răsi satul şl vor veni să înfrunte .ca- voinţă finercăscă ca în abatajul figuri excursie pe litoralul Mării Ne-' faţă de anii trecuţi. Pentru a-
gre. La această excursie au par­ ar fi' crescut:'m ăi m ult, dacă îh * unde cu mult umor şt cu multe ‘4
priciile stîncilor .negre de la sule de din stratul IV, unde muncesc consă- ticipat 83' oam eni ăi’ m uncii din oeasta , însă, com itetul executiv
raion. E xcu rsia .a avut loc pe raion se folosea la hrănirhâ ă : | elemente de folclor, Mora Fe- »
metri adincime. De n-ar fi fost Fran- tenii Tui FranciSc Scnhetdir. VoiOşia itinerariul Sebeş— Sibiu, ' apoi al sfatului popular raional, tre­
prin d efileu l O ltu lu i,- pînă la nim alelor şi porumb, în’ Special buie să m uncească mai mult, »
porum bul ’dd’ silo z .’ : ,;'r' ’ i rene biciuieşte moravurile epocii »
clsc Schneider, nu şi-ar-'fi schimbat, nii-i părăseşte nici în abataj. Ba chiar
? sale. Viclenescu-Ştcrpetici esté ¦
nici domiciliul, nici ubielchiicirilej 'De 'le \adilch mdi/iyilt-. sppr. In orele li- »
! imaginea vie a grofului care nu ¦
n-ar fi fost el desigur că nici unul bere, e numai bucurie în jurul lor. urmăreşte decît profitul perso-
nu şi-ar fi găsit rostul în viaţă atît Wllhelm; Unul din cei trei Schneider, [ ’ rial cu riscul chiar de a-şi jertfi »
de aurind. Dar în toamnă, Feri le-a de multe ort îşi ia armonica şi por­ ^ proprii lui copii. :¦»
vorbit atîlea despre mineri şi viaţa neşte prin împrejurimile Aninoasei. g
>
lor, (iot ce a putut cunoaşte•în cei'doi Se, înţelege că-l însoţesc şi consătenii. î Robinson! pe planeta ii
ani şi jumătate' cit a lucrat la Ani- ¦. Despre hărnicia celei mai tinere brigăzi ! oceanelor i
Â
noasa), incit cu, trei luni mai Ur­ de mineri, vorbesc toţi localnicii. Cea
ziţi prietenii şi consătenii lui se a- niai tînără brigadă, brigada consăte­ Bucureşti. De aici excursioniştii După cum ăm ăpus, atît m ări­ mai- concret şi m ai: perseverent. Explozia unei nave interpla­ »
şi-au co n tin u a t drum ul spre? li­ rea efectivului de atlimale; cît şi B. R O M U L U S f
fim ta mină. nilor', şi-a respectat buvîhtul dat în toralul Mării N egre unde au vi­ netare tn spaţiul cosmic, la mi­ fi
Era în ianuarie 1958. O zi de iarnă întrecere în cinstea „festivalului ¦raional lioane de kilometri de pămînt, i
obişnuită peiitru locuitorii Aninoasei, al tineretului". Brigada lui Schneider zitat staţiunile M am aia, Eforie nu îndreptăţeşte vreo speranţă »
şi V asile Roaită. De asemenea?, ¦ţ
dar care peiitrti conşătcrjii; -lui Fran.'- a ţfoşt prima care a raportat îndepli- la C onstanţa excursioniştii au Un gestionar priceput in ceea ce priveşte supravieţui­ ’»
cisc Scfmei'der va râfftufe %lhmtă ori?*' nam ’ ăhgafaincnlutiii Hiat: 1.000 tone torii. Şi totuşi, Dan Brebii nu »
ine în amintire. In acea zi, ei au, por­ de cărbune peste pian. Azi, la cele vizitat portul, m oscheia turceas­ Cu mult înainte, gestionarii - N icolae G uga. A cesta dovedeş- crede în moartea tatălui său.- ¦
nit' în viaţă cu alte visuri, cu alte 1.000 ione de cărbune se adaugă încă că, radioclubul A .V .S .A .P . din ’ ca-re s-aia •pehindai la m agâzin-uî.' te jm ultă pricepere în pr.obleme- iAcesta este începulul unei po­ ¦
năzuinţt. Atunci au cunoscut oameni 200, Şi consătenii (continuă să lucreze localitate şi staţiunea Acvarium , ’ alim enţar din Dîlja Mare, raio- jş de com erţ şi e sim patizat de vestiri palpitante, pline de poe­
unde ex cu rsio n iştii a u :v,ăzut nu­ nul P etroşan i, se purtau1 n ecu ­ consum atori. De ctim â luat în
adevăraţi, mineri încercaţi pe care tui-i în voioşia şi entuziasmul caracteristic m eroase specii de .peşti care viincios cu consum atorii. C onsu­ primire m agazin u l S-a interesat zia unor lumi stranii, îndepăr­ >
trăiesc în apele m ării. In ultim a mai întîi de zugrăvirea pereţi­ t
poţi uita. Şi numai după cîteva zile, tineretului. tate, începutul unei povestiri In »
matorii însă au sezisat organele
conducerea sectorului lll încredinţa Cine ştie ce surprize ne rpai re­ zi a excursiei, timp de trei ore, | care prielenia, dragostea şi de- »
Hilarului Francisc Schneider conduce­ zervă cons; ătenii 'lui Schneidr;e;ri, căci du- ţ ootamcntul se dovedesc a fi' co- ’}
rea unei-, brigăzi^ de, ijneht. Desigur că gust ne aşleaplă cu doua mari Sărbători. ¦i
s-a o rg a n iza t o ieşire, în ia.rgul com petente şi nu după m ult timp lor, apoi a trecut la aranjarea f morile cele mai de preţ.
pe lingă culcaţi ortaci,'Feri avea şi 7 L IC IU LU CIÂ mării cu vaporul. lucrurile S-au ăchimbăt. Aici a şi sortarea mărfurilor. Acum ! Ce ascunde caseta zidilă în »
VAS [LE AIIHfi • corespondent rafturile cu mărfuri şi vitrina ţ stîncă ? Cine sînt misterioşii i
consăteni. Trei dintre el purlau nu- corespondentă ¦•-.'Li fost adus un nou gestionar, tov.
? prieteni ? Care e explicaţia dis­ ,4
_______________ ;_____
rO < Q > < & > < $ > -»iS><tl><is>-<e» sînt aranjate cu gust, fapt ce pariţiei lui Francesco şt, mai a-
atrage m ulţi consum atori. Aici les cine locuieşte în străluci­ -4
%____ u domneşte întotdeauna o curăţe­ torul castel din mijlocul lacu­
nie exem plară. A titudinea noului lui?
cVersurile lui P elöf i R e p u b lic a n sîn t, :şi re p u b lic a n gestionar faţă de consum atori e
promptă şi conştiincioasa. Lo­ Iată întrebări la care nu pu­
T RÄ IES Vai'- fi--ch ia r ş i- litr e c e le p ă tr u cuitorii din D îlja M are sînt m ul­ teţi primi răspuns decît citind
ţumiţi de noul gestionar. De a- noul roman al scriitorilor I. Ai.
scindări. ceea, ei s-au angajat să-l spri­ Ştefan şi Radu Nor JRobinsoni
jine atît în m unca ce o desfă­ pe planeta oceanelor".
V en iţi, priM erii, la m ofnunt', şoară în m a g a ziil, cît ‘şi in for­
marea unei echipe artistice pe Ca şl tn „Drum printre aşiri"
¦ş i-a c o lo [ comună. cititorul va fi interesai să ur­
mărească rezolvarea literară a
S trig a ţi cu to ţii: „Republica M. ioRdacme-dumitrescu unor probleme ¦atît de actuale
ca zborul interplanetary desăvîr-
tr ă ia s c ă !“ corespondentă şiria mijloacelor pentru realiza­
rea călătoriei în cosmos,.starea
S in g e le - m i tîn ă r s ă s e s c u r g ă ¦¦ tan e şi m ereu n ep revăzu te, sîn t consecvent pînă la sacrificiu O să aud; şi pacea doar aluncea sufletească a oamenilor.
cauzei revoluţionare, cauzei ce­ Ş i-n inim a m ea, blind,
aâolo, m înie şi îndemn eroic, sînt ură lor m ulţi, scria în versuri cal­
o s ă - n flo r e a s c ă ".j
Ş i g la su l m eu să fie-acoperit faţă de tirani, şi dispreţ faţă de de, străbătute de regret la gîn- Răpit de tim puriu — la 26 de
dul că poate nu va putea par­ ani — moartea lui Petofi n-a
De vălm ăşagul nem aipom enit, laşi. .. v ticipa la izbîndă, dar aflindu-şi
totuşi m ulţum irea: fost un amiirg. El continuă să
De g la su l trîm bifelor su grum ate, In ' focul luptei, printre-ai tăi
De n-o să fiu la m area trăiască prin versurile sale care
De tu n etu l de tunuri descărcate. s o ld a ţi, să rb ă to a re , sînt întruchiparea idealurilor de
atunci şi de acum ale întregii-
...S ă -m i fie-n g ţo a p a cea co m u n ă M ă , a flu şi eu, ve a c al m.eu, P urtati-m ă, prieteni dragi,
oasele-aruncate,\ Gu versurile m ele — şi oricare in ginduri... omeniri dornice de libertate.
S. DIJAIITRU
A lături de cei m orii de m ii D in cînturi e-un vitea z şi-un
de ori paraleu.
fn num ele tău — sfîn tă — ¦V i t e j i in z d r e n ţ e — d a r v i t e j i — TRUSTUL MINIER HUNEDOARA
a lum ii lib erta te! se luptă Şcoala Profesională de Ucenici Ghelar
Pegsunea Hunedoara
în a ltă c o n ştiin ţă r e v o lu ţio n a ­ P o e z iile - m i c u u n s u p r e m a v in t, UCOo<x><x><x>o<x><x><xxxxxx><x><x><xxxx><-»5;oo<x>o<x>o<>o<xx>c><
ră, Petofi a ars ca o flacără G ăici v i t e j i a o s tă ş e a s c ă n u s e $ Oferte de servicii
pentru libertate în fiecare vers A scunde n iciodată in veşm in t". ^ I ¦ \ . . -* - * :«*•*• . , </
a-1 să u , a luptat cu arm a-n m ină
şi .Şi*a jertfit viaţa, pe altarul N im eni n-a cîntat mai convin­ O O.C.I.. Prodiise Industriale Inferraionala D eva. anunţă:
Acestui ideal. gător revoluţia acelui neuitat g ANGAJEAZĂ: 1j c ă în anul şcolar 1958/59 p reg ă teşte m uncitori ca lifica ţi în ur-
1848 — cu zilele ei de măreţie
'• L egat 'd e popor în n ă zu in ţele şi dureroasă infrîngere şi n-a oG E S T IO N A R I şi V IN ZĂ TO R I pentru m a g a zin e, in condiţii fa- j mătoarefe m eserii:
văzut mai clar decît Petofi S ân ­ ovorabile, atît în Deva cit şi pe reţea)
fost altceva decît întruchiparea dor m ersul revoluţiei în U n g a ­ S Inîorm aţiuni se pot primi de la- Serv. de cadre al intre- ] — M EC A N IC I DE MINA
lirică a acestor n ă zu in ţe, 'a fost ria. 0 p r in d e r ii: telefo n nr. 404. * ^ ^ ^ ^ ______ ...___ _____ ^
inima fierbinte, clocotitoare,, ca1 ) — MINERI
re a trăit şi sim ţit pentru popor. Petofi a cerut „libertatea lu­ ooooo<xxxxx>oooc>ooooo<x>oc>o<x><x>ooo<><x>oo<xxxx>o<xx,'
V ersul lui, v e şn ic tîn ăr, a' fost m ii“, libertatea pentru toţi obi­ ) Durata cursurilor este de 3 ani.
scris pentru a înflăcăra tinere­ diţii de orice neam ar fi, a c e ­
tul într-o luptă sfîn tă —* lupta rut stîrpirea tiranilor, şi a în­ } E xam enul de adm itere se va ţine la o dată ce se va anunţa j
pentru libertate. dem nat la luptă, la luptă necru­
ţătoare pentru izbînda căreia Vulterior de şcoală. ;>
P lin e de firesc, versurile lifi
Petofi ţîşnesc din însăşi viaţa nici o jertfă nii-i prea mare. Participaţi Ia concursul popular de jocuri ^ Pentru admitere, candidaţii vor prezenta urm ătoarele a cte;)
de zi cu zi, din lupta acelor ani, îndem nul acesta nu s-a stins distractive organizat de revista
izvorul veşnic tînăr şi plin de 1. C ertificat de s tu d ii; • 2
prospeţim e la care şi-au răcorit de pe bu zele Iţii n ici o clipă şi V e a c nou
inim a toţi cei ce au ars de do-; 2. Certilicât de naştere (copie legalizată); A
cu el a trecut şi pragul morţii. CROAZIERA PRIETENIEI
3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopia ^
In toată viaţa lui, care n-a Participanţilor Ia concurs li se oferă 100 PREMII pulm onară);
constîrtd din cîte o călătorie cu vaporul PE MAREA
NEAGRA (CRIMEEA Ş l CAUCAZ) 4. D eclaraţia tip privind starea m aterială a părinţilor sau a )
] susţinătorilor legali. l
) E levii prim esc în timpul şcolarizării gratuit întreţinerea (in -)
Iernat, cantină, echipam ent, cărţi, rechiziteşcolare). j
Se pot în scrie absolvenţi a 7 cla se elem entare în vîrsiă de j
rul libertăţii. N aturaleţea versu­ fost decît o luptă, pentru Pe- B u letin ele de participai la concurs se g ă s e s c de v în zare îa: 15-18 ani. j
rilor sale n-are nevoie de figuri tofi, lira a fost armă, fiecare C onsiliul Reg. A.R.L.U.S., chioşcuri,, tutungerii, casele cinem a­ Cererile de înscriere, însoţite de acte, se vor prezenta sa u ]
de stil. Ea este prin chiar n a­ vers a fost glonte ce n-a gre­
tura ei poetică, plină de poezie. şit niciodată ţinta. tografelor şi la com isiile A .R .L .U .S. din instituţii şi între­ 'trim ite secretariatu lu i şcolii pînă Ia data de 1 sep tem b rie I958.fr
V ersurile lui Petofi. s în t-s p o n ­
R evoluţionar din cap în tălpi, prinderi. .; .. . ‘ ) Lămuriri suplim entare se pot obţine de la secretariatul şc o lii.)
'J i v 't-. f.i