Page 103 - 1958-07

Nrt ‘ 'o m m o h so eiA L isM o m i 3

vasm a a sornsBR ¦S+PHn-W+r™-.*•

ftsR o J a a fo iq ffl* t« ^ fS lg lg -* M Ş g 2 L : ^ .1
10lB(
regiunea: • 66<r i- ¦¦a.

3TP‘r n n r R era ...ăceâşia este tem a concursului pe ¦t- . - — ssaMay a

'care îl organizează ooinltetul •.sindical Să rut sare cumva să îndrăznească mia,-paşă- ai ceo(r.rde--şpuşâ pc atei ci/,ici procese verbalei ăsta esté
‘jorăşonesci! I.A .8 . Deva; pentrii fncrăto-
La. ClS^H.. sirit n u m eroşi meni-' M oHesBe. , şi.r.r.îpilîtaite... • D a, a- t . _In viaţ^httîfriiiirni Ia i meen- rll dfn toate m stltf|lifejfşl îritreprlnde- careva ¦%in Subafferni, (şi Jrt'' midiuli mar-i ¦a referatelor bkie, daca’iirui \pjfpgramjil de ' ablivitaie ! Şl apoi
brdi.ddee". partridâţ.ţ’m uncciitioorni''cc''aar'ee îri' cceesştief e*m! in im ale c6aâlliîtCăîţfiţi ttrleebBuuieiA bbrrif.ed.de e.p.oaartfiedf e—r - li0păi- v e s i l -
decursul iiltim ilor ani au fost n"e!aSptâţit/iHKtM' să -l' cuai^raaMctAerr&izreaz'ieo. pre& ţiutul l mmooddeesMtieiie i¦—® - aJipLu^cac-um* u *i^ < acestora•. intră toţi medicii- 'din ralo- Iţi,,j rag c tnt$. diumiepţa nil mă poţi tragedia răs-

, ) mr wiii .Hi i uafţeegg)) ss ăă --il dcrriittiiccee ppee ddrr.. AAnnddrreeii-. '.. jItn l i m i d t B a m f i l a t ţ t e a t : : N u ş i - a ,p u n d e r e . S t a t ! o s c ă ţ i - a m ' r e tr a s c u -

pr\rr-.rp>mi^movr âoţiii îînn^ VmrinunnAciÎ adAé'1rrăacspmafnn -- cconmm iumniirşatţii!' , ’ iLde ăa''--^pnrreiftiitninddee ifnrr rrrni‘onrdi a b s u r d rile aparfinătpare acestui Sindicat. L ă riric t; şefu l se cţiei sa n ita re raio- m at pu tu t sp u n e părerea a su p ra n u m - v ,n tn l
dere, íncredint'fnclú-li-se’ ëôndu- fftutrntncUţiii care 'Adne-rptăcărş/see/s%c capacita* P articipanţilor la concurs li se vor
E xista ' în v ia ţa Ciarnerti cu 'fîrî
d ia i iriţi, alţii ?tea şi puterea lor de m u n că. A st- pune la dispoziţie „Ghidul regiunii r-iale "că se -’r - u f u r :L S r d n c f r c ă c i a c e s ta ii- m(Th ec'oánraíciíniiezliiillee pneé rc.ănrr.ee ltee--na ,t/3as p™e
cérea unor secţii s i sécto'áf'e ini-
portan te a le 'întrep rin d eH Îf^ fb v. '' rrMp8 $ i $ l i , M ( i ' :n ia i!,i r i ^ i f â i # , rr; fe l de ap u cătu ri au ie ş t la ivea- Hunedoara“ de O. Flooa. Cîştigătoril tă critica de jos In sus. Este întră- dase verdictul: i-a retras cuvîntal. marginea şedinţei a vrui' pdre-se să

B a ç n e f Iordan, d e ',p ild ă , mim- ' a.iţ'iL h a i seninii, ş.a.m .d. N u p ot j ă şi in ca zu l, tov. L ucaci UJâts - vor fi prem iaţi c u : un bilet de odlh- toiul .de acord cu critica de sus în Cei care au mai 'urmat la cuvînl !ie mai indulgent. Şi cu un ion de mare
!os
c~itor, cond.1ii.c-'Ar'e-. art'zJ;i 1b---avtt-e--riîifiUle ’-tVi.zUiI--''' f-fii' Itoâ+ţi1 lioa tIUe1l.. îUd.Vhv l1uiiUcrrMu f“eocs-tfeó îîtnffsQăn'1 ’ojmcuIţ, rasPeAcrrAett--jS| flf'f$ííl;'*. TiríCan*izaiiet ?cde iră g^atutts.la una din -staţiunile bal- curSftfl f r.t .yi.rr să- ‘.'dea sfaturi cum
pot . că' aSen^nea şedidfe ¦trebuie să fie
n e i co cso ch im ice. E l este eYi-î- lim p ed e : ‘pentru, toţi co m u n iştii b ază de la t'T(m iM lî'e *1— ¦JN'Fnră ' fiieo-climalerjcfe diS ţ a ÎS ; 4 ''Călătorie ptrla' ta el. efiiiie şt iniocfliice, că' "el "ca medic

g en t, ş tie să dîscîute c u :¦"'munci- e ste o b lig a to rie condM ta ftiora'- să ţină de agrement cu a v io n u l; un- ceas deş-

torii, ştre cum să -i ăiri-ifto-eze la - lă 'c e r t if l cte' partidul nbstrti; sta^ sa are rwiiite:lL pM n,‘ foV, ¦Ebcbcţ' t*e"p*t"a*t“o¦f •!'oo servietă Şl prem ii constind Vani lată că s- ivit anii cârd, şef de raion are drept să tragă la

rea liza rea cu su cces a sarcin i- biliî'ă de S tatu tu l partidului, a- m an ifestă o a titu d in e de perrna-' în cărţL şi diferite alte obiecte. probabili ¦neşoc.ptiA ţfuncjiaşsi grmâl^ -răspundere-'.pe-A-cei-care nu lucrează

lor ce ffevin fabricii. lin ş e d in ţe le cegaişi pe'rifdtitoţi. j • nenta nem ulţum ire faţa de si- N IC O D IM D A VID de meillc şef de 4 aidfi si are*necaK •bine şi îi- sînt în subordine).. ¦

d Y "an a liză nu -se 'ppooa r tă '1b lajin "AApprre&c iiiÎnţdid"*s^tmmipiittaafteeaa'' şşii mh oo-.-00 HHuuaaţţiaia ssaa,, ccuti ttooaattee ccăă mme<m b rii corespondent nosclnd rHeteahna. doctorului Lărencz, — Jiu na admit — a spus el —
s-au apucat să-l, Critice. Şl --!înde ţnai^
c u -c e i c e în ca lcîă discirpilin a sau adaecştlîia nu.nnor . nm-îer-mmbUrri dpe> pnoarftîirdi de pârtia i-au acoorrddaatt o m are '04t9.*4SlL fi4 criticat şl. nici na colaborez
Progmmttl celor pui, s-au apucai: ddjBjţjfifcqf ‘!jefui |o |0 7 !.’• Îf rcf ui ţur rv ni o ţrdi i /i'ct tl'l dinf i t h mral ! ieo\ —n, Ţ E7 » ri»d+'daa ordin
cu cei, care n u ,resp ectă îndepliţ cu m u n ci â e‘ răspundere diiti în- încredere, alegîndu-l în funcţia mici mai în plină şedinţă, de faţă ca toţi
şi el trebuie executat. Şedinţele aces­
nirea .la;..tim p. a sarcinilor, de trep-rinţlere, p articip an ţii la adu-' d e răspundere de secretar al or- medicii din raion. Cine sînt carafe-
plan. Criticii© 1l<uni* a«osrpvr™e Vniuii ' esuu-. nareâ gJf.Lehrlîi<&5.*'fadlyă a- _o_r_g a' n iz a ţie i d-Ae~ ‘Igratfnlrtâî-zTăiiţfrfceviî drleio b ază. ' CC.ă%ututfâîtniAd -‘ksaă tea au scopul. !Jp. a constitui un
schimb de experienţă, din care să în­
pară, ci ajută pentru că e le sirii' b aza a serv iciu lu i 'tehnic di'ii scoată cît mai mult in evidenţă Recent, pe scena căminului cultu­ şti ? Dr. Adam Petroiescu,. directorul văţăm iu,orari- bune hh aşa *cum* au-
pe deplin justificate, pentru“ c i C.S.HN care a avut loc nu de persoana sa, tov. Lucaci s-a de- ral din satul Zdrapţi a fost prezentat făcut dr. Gherman şi .Petroiescu care
Ple sîn t critici to v ă r ă şe şti, izv o - m ult, au cdîfdăflfiilâăt.Ho p o ziţie dat 'la o 'serie de critici pătima- de către copiii grădiniţei- din sat un spitalului unificai Haţeg, şp.dr. Iulia
rîte din dorinţa de a îndrepta contrară -^atsttudinem ^înifum u- ¦şe, ponegrind şi calom n iin d pe program artistic bogat, bine închegat,
luci‘ur>ile.'i \ C .U tîQ sc^ d u -şj\^ b iP P 4-v V a tă '- ^ ^ % ^ ic < ila e ’J^egii;Ui ân r tf !unit tovarăşi cu munci' de ră s­ care a plăcut m ult spectatorilor, căci Grherman.. , ....
pundere din' cadrul com binatu­ în ciuda faptului că artiştii erau de
LsubalteVWi’ 'tbVV' BPVneP ŞtiLtcfe’ ’ fb ţiiîe "sjîll^cu rrienu)?iî cOl^ci lui, cu scopul vădit de a-i d is­ vîrstă preşcolară, ei s-au descurcat to­ Lucrurile s-au întlmplat .în ziua de, nu suportă critica.
credita: M asa m em brilor de
V l sl cexi> M - m m u 5 iulie,.la..şedinţa dp qtjaliză a mun- activitatea, şefului .secţiei sanitare.

cil sepţiel sanitare raionale. c Doar acum era clar. Critica pînă la

prezentat clteva referate pe marginea şef I nimic mai_ jniUţ. Ce învăţăminte or fi tras -medicii ¦

Ş i d esp i’e tov. inginpr Niţă- n u s-a u .m u lţu m it să expună pur partid bu s e îm p acă în să cu tuşi uşor pe scenă. cărora s-au purtat' discuţii. Cel doi Dr. Mia Gherman a încercat totuşi raionului Haţeg în şedinţa respectivă -•

Glieorghe^ şeful coniţpoiplui c,ali- şi sim plu fapte şi atitudini ne- astfel de atitudini. Cu ocazia u- L a pregătirea acestui program, un medici: Peţrqiescu- Gherman au să ceară sprijihiii' şt colaborarea în nu ştipi. O idee însă le-a fost insu­

tativ, se vorb eşte,,.în . .(ţntreprin-; co resp u n ză to a re a le tov. N eg ru n ei adunări în cadrul căreia tov. aport de seamă l-a adus tov. educa­ avat „curajul" să-l critice pe dr. L6- muncă a dr. L6rencz. flată: să gîtuie critica de jos-în sus

dere c.a... d esp re un om sim p lu ci s-au străduit să g ă s e a s c ă şi 'Lucaci a a v u t'o a stfel de ieşire, toare Cîvia Pop. N. MOŢ renez ¦ *' •' — ELu, t.o.vMarkăLşi,,- a• ’spus;udr' . -I/¦. Gher- şl să nu admită colaborarea dintre
— E»a„, tovarăşi, -it.i spas-d-Ar. Petro- man aş. vrea ,s;.ăa •cola,b,ored cu toJv.' Şei. .ş.i sub.or.donaţ.i... O0are acestexa sî,nt,
şi modpst. Se ştie, bunăoară, căi cauzele care îl duc la ieşiri ca- m em brii organizaţiei de bază
corespondent cele mai bane învăţămţţite.? . Este
indepiinirea indicilor de calitate, re nu cadrează cu un membru au considerat aceste m anifestări teşea aş vrea, să spun că ceea , ce oare aceasfa ^ atitudine principială?
a producţiei pe .combinat se da- de partid. Ailţi m em bri de partid ¦ca n eco resp u n ză to a re fu n cţiei ce ---------- p ----------- dr. Lôrentii, medicul Igiemst al ra-
toreşte, între altSTe, Şi activită- au arătat că prom ovarea prea o deţiBe'şii .au jp tăţrît.să-j,s<$ţfrţi;< s-a arătat ca privire la slaba mun­ ionului, dar -nu'-i cunosc programul Desigur că nu! împotriva acestei a-
3 _f o !

l că depusă de medicii din raion se de activitate 1 titudini este necesar ca secţia sâni-

tii tov. N iiă, bun 'Organizator al rapidă a tov. N e g r u si lipsa de be din funcţia d e ,secretar. potriveşte destul de bine şi dr. L6-

p'—rodi .uj_ciţîie_?i. ' mE l nu ub.att.e ti-n. sxă, toba jp-reuoîc-uăpai rbé pentru, ridicarea ni-' ' Ce arăta* lasftféî -dé é*am& e ?'- '• ? O B O IM e® .*, : r ,. „ u , remez. Iată de ce. Dr. Lârencz, ca me­ Ofensat din nou dr. Lôrencz a •tară regională să ia măsurile cuve-
că „a f ă c u t şi a d r e s“. D im po- velului său politic şi ideologic j E le a r a ţ i că: atitudine^, .de Jn-, TE1UŞ (de la subredacţia
trivă, tov. Niţă şe străduieşte atiţ din partea sa cit şi din par- .gim fare, de* înfurüüfw e,' f i p i l dé' dic igienist al oraşului Haţeg, cu o strigat: ¦' niie- r .
mereu să scoată in evidenţă me- tea biroului organizaţiei de ba- nPăstră V oliirifară).7 <.C om itetul
rítele co le c tiv u lu i. I.ar c o le c tiv u l ză, au făcut ca acesta să se în- îm-odesiie nu pot decit să dăm sindical al com pletului G.F.R. jumătate d.e normă, na a făcui nimic Program de activitate'? Uite V. HARMANEAND . '
neze activităţii unui membru de Teiuş-Goşlariu se preocupă în­ M iiS im a u
pentru salubriiatea oraşului...

ajjfeéiá& 'iSciaáíl?- a^R fiifîiel®i<ţin-SÂiMuitefe?' i P fefein d ) sim ţu l m ă:) •partid. deaproape şi de odihna ceferiş­ Ca ars dr. A. Lârencz a sărit de
tilor. pe scaun de la masa prezidiului.
resp ectă ca pe un ...adevărat c o n -r ! suriii si al m od estiei, el a înce*' Trăsăturile négative din ca-
In această direcţie, de la în ­ —- Tovarăşe Petroiescu, să ştii,
ducător. ^ ^ p r V I ^ n ^ p e i ^ S a n a sa pe pri- racterul unui o m - n u se marii* ,~ ™ !2*” “ ’ «**'»" 4®^

Experienţa* »vîetţnii«rgftH.|căfjncţţIp.ÇjW'f i fhum urat, Testă deodată. Cînd nu li se dă ceputul anului şi pînă la data aici este vorba de analiza muncii sec-) A u g u st, este luna de prevede- rea de m ană trebuie în lătu rată
de 29 iulie, în staţiu n ile de odih­ ţiei sanitare raionale şi nu a m unciire şi de bună g o sp o d ă rie în stu - cu d e să v îr şir e deoarece aduce
d©şti şi p rin cip iali sîn t de obi- bu răsp u n de la sa lu lu i tovara- la tim p rip osta cu v en ita , sînt
cei to cm a i acéia caYe îŞi cb n ô sc şilo r ,,ma!i pubn im portanţi , în cu rajate să se dezvolte, Cînd nă şi tratam ent m ed ical din So-
vata, Călirnăneşti, Uioara, Bor- mele personale. Şi apoi sa ştn un pjn g_ g h ia r şi a lb in ele din spi- nim icirea fam iliilor care se hră-
dispreţuieşte sfaturile bune, su- un membru de partid începe să sec, Vasile Roaită, Techirghiol, , ..........................
biné b iéséria , car'e pun 's'üfíet' parat că ideea a fo st da.tă de .m an ifeste atitudini lipsite; de pio- Caciulata etc., au fost trimişi lucru. Nu dl dreptul să mă critici, ,• .. , , „ ,„
pentru 'înfăptuirea éáircinilór  h ' altoin eva'ş i ’bu de el, etc. destie şi principialitate trebuie peste 120 de ceferişti printre 'r it de prevedere evacueaza trin- neso cu e a ţ se cunoaşte in îa-
efedinţatei Aceşti oameni nu se care amintim: Ştefan Keîemen, deoarece sini superiorul dumităle. Aşa , . .,
supără'' h icio d a fă ‘t ih d to v a r ă ş ii: 'D e fápt I ă V a t r a s 'aten ţia a-, adus im ediat la realitate. Dacă Ioan L.upea, Ioan Tătaru, Laura cilm e.u....n..u pot Acr..ixt.i.c_a__p_e_m„ejdyi.-c;u.,l „şe.fît<ţoriF din- locuinţele lor spre a gure prin faptul că se prezintă
lor dé tbirncă vino sa ceafă un supra acéstor trăsătu ri u rifé de' nu procedăm aşa, a^tnnei el are necopacită. Fagurii negri şi pro­
sfâ t, sa u să facă >o propunere către membrii de partid în dife- -condiţii favorabile să se infumu- al regiunii, nici dumneata nu mă poţi' restrin g e a stfel co n su m u l m ierii,
puşi pentru reform are se trag la
critica pe mine. %m aţ ales,, c ă i luna iu lie a. fo st m argine, se descopăcesc pentru
a li se extrage mierea şi a st­
penbu îm bunătăţirea muncii. Ei rite ocazii. reze’ se ruPă niaşe şi, în Popa, S. Loghin, Ion Barbat şi — Dar, tovarăşe Lârencz.... a în- ?foarte se c e to a să . In lip sa flori-
nu se supără dacă sînt contra­ alţii.
zişi ,ci caută să-şi susţină prin U n e le din aceste tră să tu ri ne- c ®'e urmă, să devină o jert- cercat să spună dr. Petroiescu. ş lor - se stîrneşte flagelu l furtişa­
A. O.
juste. au fost în lă tu ra te pentru ^'.fă a propriei s a le înfum urări. g u lu i oare ia form e tot m a i/a c i fel ?e procedează la înnoirea_ lor

argum ente p u n ctu l' de vedere. un timp, insă nu lichidate. cenjuate. De ^ceea se jm pune să în oUile. La .sfârşitul, lunii, iulie

Iar-d acă li se a r a tă 'c ă au săvîr'- O rganizaiiife de bază din ca­ fa s i îş.tJp'i}1'ffrSalm ult des- au apărut p lo ile ca re a ii adus

şit o g r e ş e a lă , se stră d u iesc -şrO drul C.S.H ., punînd accent ‘pe Sfatul popular al oraşului Orăşlie (lucrări capitale), reparaţii de drumuri juiul din Zăvoi, lucrare începută în ch işi atunci, cîn.dj. li; s e ,f $ ţ .tiiiăpjL oarecare în v io ra re în hrana- «1-
îndrepte, fără Supărare.
cu ltivarea trăsăturilor m orale a încheiat prîmul semestru al anullii şi poduri, ilum inat public, salubritate anul 19i57. t n • Cth hlî : ¦: ruliiu rea sţin ju len tă,.( jljpţ pentru .©vi,-, ; binelor; A cu m apaT e- b u su iocu l
D acă discuţi cu membrii 'şi care treb u ie să -i cara cterizeze ( acesta cu realizări frumoase în ceea etc;), se poatd spune că suma plani­
ca n d id a ţii de partid ;'dân C .S.H . ficată pentru semestrul I a fost folosită D in ba.nii , prevăzuţi pentru ..capito­ tarea, furtişagului se ¦stom iofea-- de m irişte şi flo a r e a tr ifd iu lu i ’
m ultî tovarăşi iţi vorbesc cu căi- pe corntm işti, nu se îm p acă cu ce priveşte bugetul local. Astfel, la
dura despre tnembri .de partid a stfel de com portări. Liţînd in venituri, planul de lul II (şcoli-spitale) s-a făcut repara­
ca tov. ' G heorghe Rădulescu, z ă u p rd ih işu l stu p ilo r m ai -slabi." alb şi pitic ce creşte diri ăbun-
fost strungar, ing! Ion Dobrin, lei a fost aprdap'e îri1 întrtgîţne. ';Lâ -Vlcest dăţM>l ţia şcolii medii Aurel V laicu cil o sumă
fost muncitor, Folticica Fran-
cisc, fost muncitor constructor, discuţie ţeom.portârea -şi afitudi- 5ăşiî,- încasîndurse suma efe' 3.853.000 de 13(>.000 lei, reparaţii de Îm prej­ A eU n ve'd ăzu l §ă,,a'rfriritifti 'despre ' denţă pe p ă şu n i. R ecoltarea „nec-
şi despre mulţi alţi tovarăşi cu m uire şi am enajarea spităluiui1’ 'de co­
n ile t o v . ^ ^ g i , ’.o r g a b i z ^ i a ' d e " venituri- s-au cheltuit': peste ?40.00t) tei. im por­ pil cti o suttiâ de 230.00(3 lei,1' dotarea ni^fe' „ m u safiri'7 care dau tîrcb’a- tarului din a ceste flori form ea-
tant este; că -din această: ;snmă ; s-au şcolilor cu m ateriale didactice şi a 'sp>i-
b a z ă h bd.tărit să.-l Iread.ă în rin- rlbuţie au a- efectuat lucrările cele mâi necesare, tatelor cu rtiedibamerite < şl ‘ iallnfe'nte',
cerute de locuitori: şi fără să Se facă
dul c a ncTuTaţilo r ’ tEd! lnbu-'T‘ Ie f u p a r j ® r ş i . an u m e:, fiu tu - , ză o parte ditT h ia tiă de rezer-

şindu-şi oriticile juste, izvorâte dus-o agenţii fiscali M artin Kiss, Ioan rej;e c.ap,((de jport. şi ^ iesp e le, ;pa- vă şi fa ce m ai m ult d ecit o hra-

din dorinţa sin ceră a m em brilor Bădllă şl contabilul Alexandru Buday, risipă de bani. Astfel, s-a făcut pava- 1 cheltuindu-se în total 2.810.500' lei,- re. pă-trunşâ îOr*istupij; fură câte - nă stim u len tă : -,

m unci de răsp u n d ere care, cu o rg a n iza ţiei de bază de a-1 aju- La cheituieii, de asemenea bugetul ir e d ’ pieţii gării, rigole de scurgere pe adică a tît cît fusese prevăzut să se -' 5 0 -gr.ame de. m ie r e 'o d a tă . Pu- D acă fagurii-'din c'uiie nu şîn t

ipate că au o, înaltă calificare, ta, tov. N egru s-a an gajat să local al oraşului Orăştie a fost folo­ străzile Oituz şi Friederik Engels, -re­ cheltuiască în semestrul i_ , Aceasta, teift‘1;s<iâ'pa'¦' dfe'"ei prin c a p c a n e ' în în tr e g im e com p lectaţi cu m ie-

cer şi ţin seam a de părerile depună toate străduinţele pen- sit, aşa după cum fusese stabilit la pararea trottiârelor din centrul draşu- ; în afară de salarii, pentru care - hanii
început de ah, cînd s-a făcut planul
munciţoriilor şi teh n icien ilo r, tru a lich id a cu a stfel de -lip- pe capitole şi lucrări. V orbind despre cti sirbp şi h s tr u g e r e a cuiburi- . re, vom descop eri de. .ia reter-
cheltuielile prevăzute pentru capitolul I
sprijină iniţiativele acestora, nu suri, căutînd să-şi însuşească iţii, repararea podurilor de pe străzile Sînt depuşi l a , bancă. ^or- CiUI ¦ . vă fa g u rii c a r e la rîndul lor, sîn t

I. C. Frim u, 9 M a i şi de la Âbato- De asemenea, şi din fondul prevă­ ! J0 *
i.i ' ¦ ¦ |.
se iem că o. critică le poate ştir- trăsăturile cerute de calitatea La ciMitroluâ ce-l| facem în u l- incom pIecţL îi aşezărp după dia-

hi p restig iu l. 1 ' d e membru de partid. . rul vechi, precum şi term inarea hara- zut pentru capitolul V f (sfatul popu­ tim a ,d eo a d ă a Junii pentru â 'n e fra g m ă sau în cot, iar seaYa

lar propriu-zis) s-a cheltuit suma de

aproape 70.000 lei. ,' da’ sea m a de h r a n a '- n ecesa ră aşezărri co tu l deasu p ra cu ib u lu i,
. . ... <*»l ' • •< pentru-lerriât, vom lua m ăsurile astfel ca aijbinele să poată trans-
: N • • i-w "-, »-•» m- t n n nşces'ă’re so co tin d cîţe 16— 18 k g. , porta m ierea în cu ile, com p teci-"
:oi< DSN. MUN-GA ŞI LUPTA MINERILOR DIN VALEA JIULUI ditiile de muncă şi viaţă ale m i­ miere, de fam ilie. In caz ca hra- tînd fagurii cu hrană pentru
nerilor în perioada crizei econq-ţ >inovaţie na ,eş.te(i.sţib ca n tita tea cerută, o iernat. C a n tita tea de fag u ri des-
m ice din 1929— 1933. Salariile ,n i) vom com plecta cu faguri necom - copăciti ce se dă unei colonii
acestora au fo-st r e d u se ; p e-să p -
a.

tâm îria "se lticra dbăf’''5— 3 ’ Me.'" Mecanicul şef Iosif Sapi de plecţi de la alţi stupi, ou m iere peste noapte să nu fie mat marc
M ii de muncitori mineri au fost ta fabrica de cherestea „11 Iu Jp fă şii şgu în o o lţu ^ W S iro p u l decît puterea acelei -colonii de
aruncaţi pe dr-ginuri, Ţămîmnd-,. rile" din OrăştM \împreună a îl vom îoTdsi .»atuaci, cînd nu a- a o căra într-'o noapte,-, aceasta
fără lucru, .?flâminzi. i Io întrea-^ \-,an: gmpde mUnbitofi, a fyaîtza^ p Vem '“m ierea nbce^arăt Prbp orţia : pentru evitarea furtişagului.-
o inovaţie mult preţuită tn fa­

Se apropie Ziua m inerului, zi cala, minerii duceau o viaţă pli­ m entaţie. Salariile scăzute, pe S a 1arâ Pribegeaţi p in e r ii dii? bricile de cherestea. Este-vorba Wf 3 kg. ăpă 1® 5 k g. zahăr. M ie- I. BR1NDZA
în care întregul nostru popor nă de m izerie. Din truda şi su­ care le primeau minerii, nu reu- V alea Jiului în c ă itţa ||â 'unei . de o '.semiautomată pentru sorta­ Kt
muncitor sărbătoreşte pe bravii doarea lor se îm bo'găţeau pro­ 1şeau să satisfacă nici cerinţele bucăţi de pîine. M ulţi--dintre ; rea jirzelor de. parchete, .pe di
m ineri, care printr-'o m uncă e- prietarii minelor. D e nenum ărate m inim e de trai. Aşa, de pildă, au fost nevoiţi să paraseasoa mensiuni. Inovaţia a fost pusă f-S
roieă sm u lg din adîncurile pă- ori cărbunele era stropit cu sîn- minerul Botorcea 'Gheorghe de ţara căutînd de lucru prin Fran­ în aplicare prima dată la fabri­
m întului bogăţii de mare v a lo a ­ gele. m inerilor. Intr-o singură ca „11 Iunie" Orăştie şi a dat * »tMltgMEOggAkME IFXiriEIMWE
re pentru econom ia naţională a ţa, B e lg ia şi a lte ţări. Tn în trea ­ rezultate frumoase. Astfel, pe
patriei noastre. ga V ale a Jiului, peste 16.000 lingă faptul că înlocuieşte un Popoarele: R. A. U. sînt gata să aj
de m ineri au răm as fără lucru, mare număr de muncitori care
In întîm pinarea acestei zile, explozie la m ina Lupeni, în anul mina „G arolina“ din Lupeni, lipsiţi de orice posibilitate de lucrau la sortarea frizelor, prin poporul irakian în orice situaţie '
minerii din V alea Jiului s-au an­ existenţă. Gel mai greu au fost ea se face o economie anuală
g a ja t să m u n cea scă *cii m ai m ult 1922," au m urit 82 de m ineri, iar ! c îştig a atunci 2.457 l e i - p e ’lună, loviţi minerii din Vulcan, pu­ de peste, 30.000 lei. CAIRO 30 (A gerpres). — Po- gata pentru apărarea ţării noas-
spor pentrii a extrage.' Cărbune ternic centru al luptelor m unci­ triVit relatărilor presei egiptene, tre şi a întregului popor arab.
peste prevederile planului . de în altă explozie, produsă tot în iar reţinerile se ridicău’ la 4.933 toreşti revoluţionare. Din cei Inovaţia mecanicului şef Iosif
producţie. peste 3.000, de angajaţi ai minei Sapi din Orăştie a fost reco­
Valea Jiului, peste 50 de mineri de lei. Exista un întreg sistem au răm as num ai 200! restui mandată şi altor fdbrici de che­ m areşalul Abdel Hakim Amer, Dorim şi sîntem ferm hotărîţi să
Sărbătorind această zi, m ine­ fiind şom eri. A fost atunci o si­ restea din ţară. In prezent ea vicepreşedinte, m inistru de Răz- purtăm această răspundere,
rii Văii Jiului, preţu in d 'tot ceea şi-au pierdut viata. de reţineri în vederea sm u lge­ tuaţie deosebit de tragică. Sute se aplică cu succes şi la U.LL.
'ce a făcut partidul şi guvernul de fam ilii au fost nevoite să pă­ Sibiu şi U.I.L Bomorod din Ora­
In tim pul regim urilor btirghe- rii banilor cîştig a ti de m ineri în răsească localitatea. M ulte la­ şul Stalin. ., ! • • boi şi com andantul .Forţelor, ar- M areşalul Amer a vorbit des-
nostru peri tru a ie crea o Viaţă crim i au curs în V ulcan în a-
din ce în ce m ai bună, îşi am in­ zo-rridŞie'ffeşti, m inerii V a i! ' Jiu ­ urma unei m unci isto v ito a re şi nul cînd s-a închis mina. m ate ale Republicii Arabe U ni- pre deplina colaborare dintre
tesc cu , ură de situaţia înjosi­
toare, d esp re-con d iţiile grele- de lui erau -lipsiţi de orice îngrijire plină de prim ejdii. Se făceau re­ Prin multe greutăţi şi suferinţe te, a rostit dă 28 iulie o e-uvîrr-, popoarele R .A .U . şi Republicii
v i a ţ ă ' şi ttiuncă pe 'câre' -le-au de nedescris au trecut minerii tare în faţa trupelor R.A.U.- Ma- Irak. „Sîntem gata, ă arătat A-
-sanitară din care cauză tuber­ ţineri pentru consum , pentru ca ­
¦aVviit ' •inIN fi.tCripuÎ-.f' "ţegri,rfi¦;•b¦'lt.1ii .bur-
culoza 'şi alte boli secerau în sa cercuală, pentru m uzică, pen- reşalul Amer a declarat că -re- mer; să ajutăm forţele armate
ghezo-m oştereşc. voluţiă egipteană din 1952 a fost ale Irakului în orice situaţie.
fiecare an sute de vieţi de mi- j tru biserică etc.
sGÎnteia care a aprins flacără na­ Forţele arm ate ale R.A.U. vor
neri. N epăsarea claselor condü- : . La situaţia de m izerie a mun-
ţionalismului arab. „'Aceasta, a fi întotdeauna" gata 'să apere a s­
catoarp fa'^ă de să n ă ta tea m iné- j ciforilor m ineri se m ai ad ău ga
spus el, măreşte responsabilita­ p iraţiile şl ţelurile n oastre n a ­
rilor este dovedită şi prin faptul ! teroarea dezlănţuită de organele tea noastră şi ne cere să fim. ţio n a le “.

că pentru întreaga populaţie a de represiune ale regim ului bur- la Haţeg U),

Vâii Jiului existau doar două ghezo-m oşiereso care înăbuşea In anul trecut, in oraşul Haţeg pe >'iu
valea numită Galbena s-a amemfat un
şp ita le cu 220 de paturi şi nu- ! ţn s în g e -tuptele d u şe d e m ineri frumos'ştrand. Pentru a face cît mai Consfătuirea Eisenhower—Dulles

m ai 16 m edipi. pentru a-şi cîştiga dreptul la li­ •iii , l- \ , ,f j f ’ '' tte-' x? • H !

începutul: mi'neritulm- în .Valea Deosebit- de grele erau condi­ bertate şi b Viaţă mai bună. V ăii Jiului, Toate aceştea au luat plăcute orele petrecute aici de oarhetiii NEW YORK 29 (A gerpres). şi rezultatele călătoriei secreta-
Jiului d a tea ză de' peste uri se- ţiile de locuit şi- ap rovizion are E xploaiînd în mod' sîngeros sfîrşit odată cu eliberarea ţării
Coi/ D e lâ' des'éEi'd'éréa 'hrihelb'r alé mliricitdrilbr m ineri. In cor noastre. U rm înd îndem nul parti­ muncii, Sfatul popular orăşenesc Haţeg După cum anunţă U .P .L , la 29 rului de stat la Bonn şi Lon-
pe mineri", patronii m inelor sfot;- dului, m inerii s-ău situ at în pfi- a trecut în acest an lă amenajarea li­ iuiid, prfeş'edintele Eisb’nhow er a dra. Hagerty a spus că nu va
m ele rînduri ale luptei pentrii nei popicăHi In irlcint’a ştrandului. cori’ferit î'a C asa “A lbă tim p de fi dat publicităţii n ici-u n com u-
mine, . capitaliştii rb m în i' şi cioabe Insalubre, îngrăm ădite în- ceau. profituri fabuloase, trăiau făurirda unei vieţi noi.. A stăzi Popicăria va avea două pisle lungi de
minerii Văii Jiului, alături de
s tr ă in i,. şţăpînij m inelor, au ex- ..tr-o sin gu ră cam eră, fa m iliile de din truda şi sudoarea m inerilor întregul nostru popor muncitor, 3Ş m. . ,.¦ . • ap roxim ativ o oră eu secretaru l . nicat: cu -privire l-a con sfă tu irea
cu leg roadele acestei lupte, fără
p lo a ta t.în m od şîp g ero s m unci­ • m ineri trăiau. în cea mai m are în lux şi desîrîu.- Să luăm un să uite însă trecutul. Piuă acum s-au făcut lucrările de d e -sta t, D u lles. D upă term inarea • dintre F.isenhow er şi D u lles.

torii m ineri.' AYuncfnd în condi- m izerie. S istem u l de aprovizio- i sin gu r exem plu. In anul 1927 zidăriţ.. La acestea s-au folosii 16.500, , consfătuirii^ H agerty, secretarul R ăsp u n zîn d la îritrebăr-iie' co-
i bucăţi cărămizi, 5.000 kg. ciment, 285 G aset A ibe pentru problem ele respondenţîlor, Hagerty a spus
tn. p. trestie şi s-au procurat două. că nu ştie cînd va răspunde pre-
ţiuni deosebit de'gr'elë, pînă la nare — prin econom atele ce erau \ foâtul director"general ai m inei garnituri de popice (bile. şţ lenţi#):. p ie se i a d eclarat eă Eiserihow er

istovire, avînd doar" uiiejt'd ptl- propfiet'ateâ patronilor — fă c e a i L upeni a în c a sa t sum a de

raftive, prim ind ufi salariu' de. rrij* ca c îştig u l m inerilor să nu a - > 5.0 0 0 .0 0 0 lei. La construcţia popicăriei au contri­ şi D u lles d iscu tă recentul m esaj şed in ţele E isen h ow er la recentul'

zerie, lipsiţi de asistenţă m edi- copere nici cheltuielile de aii- D eosebit de grele au fost con- 1. PO PA buit şi sportivii din oraş. al lrii N . S. H ru şciov, precum m esa j a lui N . ’S. H ruşciov.

- Ti "T T T ~ ~ . ti