Page 11 - 1958-07

Mr. ÍI02
Din activitatea organizaţiei jnvv&y
de b ază P. M . R. nr, 5
^ : u t*
de la mina Vulcan
Primirea de noi membri sarcinilor de plan, întărirea discipli­
şi candidaţi de partid -— nei în muncă, desfăşurind o susţinută
în centrul atenţiei
Biroul organizaţiei de bază şi toţi
membrii de partid muncesc cu multă
grijă pentru a atrage în rîndurile par­
tidului pe cei mai buni muncitori, oa­
meni care se bucură de prestigiu şl
încredere, fruntaşi în muncă, luptători
neobosiţi pentru înfăptuirea sarcinilor
puse de partid şi guvern. Ca urmare
a acestui fapt organizaţia de bază a
primii în flecare lună din acest an
clte 2—4 candidaţi şi membri de par­
tid.
Ca membri de partid au fost primiţi activului fără de partid
tov. Ioan Pardoş, losif Komoldi, iar
în rîndurile candidaţilor de partid ab
fost primiţi tov. Nlcolae Stan, Dezi- ţiei de bază instruit şi folosit cu pri*
deriu Giurgiu, Toader Mureşan, Fran- ¦ cepere constituie o forţă puternică în
clsc Streitfertd, Constantin Anghelina, lupta pentru traducerea în viaţă a
Ernest Krokas, Alexandru tJrzlc $i al­ sarcinilor ce stau în faţa organizaţiilor
ţii, de profesie electricieni, strungari de bază. Activul fără de partid al or­
şi lăcătuşi mecanici.
Odată cu primirea în rîndurile mem­
brilor şl a candidaţilor de partid, or­
ganizaţia de bază le-a încredinţat di­
ferite sarcini, pe care majoritatea aces­
tora, cu ajtltorul membrilor de partid,
au reuşit să Ie ducă la îndeplinire cu
• zlnste. *1,'I . [• • ' 5 h i
Sînt însă şl unii membri- şi candi­
daţi de partid care, nefiind controlaţi
şl ajutaţi îndeaproape, au devenit pa­
sivi faţă de sarcinile ce le-au fost
încredinţate şi nu s-au străduit să
i» ducă ia îndeplinire. Biroul organi­
zaţiei de bază (secretar tov. Cornel
Petru), trebuie să aibă în vedere acest
lucra.
Este ştiut că membrii şi candidaţii
de partid devin activi atunci cînd Ii
se încredinţează sarcini concrete, cînd
sînt controlaţi de către biroul organi­
zaţiei de bază şi ajutaţi să le ducă la
îndeplinire. De aceea, o datorie a bi­
roului organizaţiei de bază este de
a repartiza sarcini concrete fiecărui
membru ş l candidat de partid, de ă-i
controla şi ajuta în ducerea lor ia
îndeplinire.
Munca cu agitatorii
Printre alte sarcini, în faţa biroului
organizaţiei de bază a stat şi stă aceea
de a munci cu agitatorii, instruirea
periodică a acestora în scopul înar­
mării lor cu problemele cele mai ac-
fuale la locui de muncă şi cu proble­
me ale situaţiei interne şi internaţio­
nale, pentru ca ei să poată deşfăşura
o susţinută muncă politică pentru mo­
bilizarea muncitorilor la înfăptuirea
sarcinilor de producţie.
Datorită faptului că birou! organi­
zaţiei de bază a avut o mai mare
preocupare faţă de munca agitatorilor,
rezultatele activităţii acestora sînt mai
bune. Astfel, agitatorii au mobilizat
ntărirea disciplinei de partid ş!
în alenfia organizaţiilor de partid
îndeplinirea cu succes a sarcinii mă­
reţe de construire a socialismului este
indisolubil legată de întărirea discipli­ mai multe rînduri Comitetul -?gional
nei de partid şi de stat.
Recenta plenară a C.C. al P.M.R.
a adoptat-între altele — o hotărî r în
¦care se subliniază necesitatea de a se
manifesta cea mai mare ,grijă pentru
întărirea organizatorică a pariidului,
întărirea continuă a unităţii şi disci­
plinei de partid, ridicarea nivelului
politic şi ideologic al membrilor şi
candidaţilor de partid, combaterea revi­
zionismului şi a tuturor inî!"~”ţelor
ideologiei burgheze. Pilonará á cerut
organizaţiilor de partid să desfăşoare
o luptă necruţătoare împotriva orică­
ror manifestări antipartinice ia care ar
încerca să se dedea unele elemente
dizolvante, anarhice, carieriste strecu­
rate în partid, a cerut tuturor comu­
niştilor să combată orice abatere de
ia normele vieţii inlerne de partid şi
de la disciplina de partid, de ia !inia
şi hotăririle partidului.
Organele şi organizaţiile de partid
din regiunea -Hunedoara s-au străduit
să dezvolte ia activiştii de partid, da
t;'U X
I*-
..f t M bH j
___ — __
muncitorii la lupta pentru realizarea
muncă de lămurire a politicii partidului
şi guvernului nostru.
In înarmarea agitatorilor cu pro­
blemele cele mal actuale aie muncii
politice de masă, un rol deosebit de
important l-a avut instructajul de 10
zile organizat cu aceştia de către Co­
mitetul raional de partid Petroşani.
Printre cei mai buni agitatori al
organizaţiei de bază nr. 5, se numără
tovarăşii Lazăr Groza, Alexandru
Waum şi ioan Pardoş.
Mai multă atenţie
Activul fără de partid al organiza­
ganizaţiei -de bază nr. 5 s-a achitat
în mare măsură de sarcinile ce l-au
fost încredinţate şi şi-a adus o con­
tribuţie însemnată la realizarea pla­
nului de producţie.
Dacă organizaţia de bază se ocupa
mai concret de pregătirea, instruirea
şl atragerea activului fără de partid
în dezbaterea celor mai importante
probleme ale producţiei, dacă era con­
sultat mai des, rezultatele !puteau ii
mult mai bune. Biroul organizaţiei de
bază însă s-a mărginit doar să antre­
neze în muncă un număr restrîns de
tovarăşi din activul fără de partid,
fără a desfăşura o !muncă organizată
cu el.
De asemenea, prin primirea multor
tovarăşi din activul fără de partid în
!rîndurile candidaţilor şi prin pleca­
rea unora în alte sectoare ale minei,
activul fără de partid s-a descomplec-
tat. Biroul organizaţiei de bază a ne­
glijat un timp îndelungat luarea mă­
surilor corespunzătoare pentru ?complec-
tarea iui. Numai în ultimul timp, în
urma instructajelor !făcute în această
problemă lă comitetul de partid ai
minei, biroul organizaţiei de bază a
luat măsuri pentru complectarea acti­
vului fără de partid. Recent adunarea
generală a organizaţiei de bază a con­
firmat un număr de 9 tovarăşi din
rîndurile celor mai buni muncitori şi
ingineri în activul fără de partid.
Biroul organizaţiei de bază, comu­
niştii, au sarcina ca în viitor să dea
atenţia cuvenită activului fără de par­
tid, să-l consulte şi să-l antreneze în
înfăptuirea sarcinilor care stau în faţa
organizaţiei de bază, să se sprijine
mai temeinic pe acest activ pentru a
reuşi să obţină rezultate cît mai bune
în activitatea ei de fiecare zi.
AUREL HOZU
PE TEME DE PARTID
toţi membrii şi candidaţii de partid a-
ceste calităţi. Tocmai de aceea, în
de partid Hunedoara, multe comite­
te raionale şi orăşeneşli de partid, nu­
meroase organizaţii de bază ale par­
tidului au dezbătut în şedinţele şi a-
(iunările lor diferite aspecte' ale disci­
plinei de partid au subliniat impor­
tanţa respectării cu stricteţe a discipli­
nei de partid şi de stat. .Membrii
birourilor şi comitetelor raionale şi o-
răşeneşti au ţinut în faţa activului de
partid, precum şi în diferite organi­
zaţii de bază, conferinţe despre roiul
partidului, despre calitatea de membru
de partid. .Multe comitete analizează
sistematic, în şedinţele de birou şi de
comitet, felul în care organizaţiile ,de
partid asigură aplicarea în viaţă a ho-
tăririlor partidului, respectarea disci­
plinei de partid şi de stat.
Aceasta a făcut ca organizaţiile de
partid să. manifeste mai multă grijă
pentru respectarea disciplinei de par­
tid şi de stat, să fie mai exigente, să
nu tolereze abaterile, să lupte !pentru
ridicarea calităţii de membru de partid.
Multe organizaţii de bază, fără a aş­
v.
Zidari din
făgăduieli!
A te rezema pe făgăduieli e
lucru nesigur.-Sînt -mulţi oameni
care-şi plătesc cu prisosinţă -da­
toria contractată printr-un anga­
jament, alţii, d e !... Pe angaja­
mentele luate de cele 10 cadre
i.
didactice din comuna lor s-au
bizuit rişculijenii cînd au crezut
că vor avea viaţă culturală în
sat. Rău e că angajamentele s-au
dovedit a fi firave, pale, spul­
berate de vântul neglijentei. La
Rişculiţa, Doina Faur, Rodica
Postor, Lia Băbean ca şi cei­
lalţi colegi din învăţămînt — cu
excepţia tov. Jula — au oferit
cu dărnicie pînă acum doar fă­
găduieli.
E cazul ca secţia' de învăţă­
mînt şi cultură a statului' popu­
lar raiona-l să nu creadă în !pro­
misiuni deşarte -şi -din activita­
tea directă a cadrelor didactice
să facă puternice pîrghii a mun­
cii de culturalizare.
I'. TOMA-
corespondent
Orientare
S-au orientat bine unităţile
Competrol din Alba Iulia, Qrâş-
tie şi Haţeg prin organizarea
distribuirii petrolului lampant la
pompele din centrul oraşului.
La Sebeş, cumpărătorii sînt ne­
voiţi să meargă după >un litru
de petrol pînă la marginea o-
raşului. ţîju. ar putea împrumuta
unităţile amintite busola justei
orientări a deservirii populaţiei
şi unităţii competrol din Sebeş?
ŞTEFAN HOFFMAN
corespondent
Recomandare
Un grup de muncitori de Ia
I. M. Băniţa Crăciuneşti se a-
dresează pe aceasta cale !condu­
cerii întreprinderii pentru a Ii se
construi la !orizontul 80 bara­
ca prevăzută în contractul co­
lectiv. Recomandă întreprinde­
rii să utilizeze baraca ce stă
de doi ani neacoperită pe şan
tierul minei. Ge răspunde mun
citorilor conducerea ?
A. POPA
corespondent
velului cultural al unor sate şi comu­
ne, Alembrii de partid, fiecare avîrid
sarcini precise, au lucrat cu tact şi
!K.' " răbdare. Rezultatul ? Raionul Llia a
tepta instrucţiuni şi indicaţii de la or­
ganele de pârtiei superioare, pun—din
proprie iniţiativă — în discuţia adună­
rilor generale pe acei membri de par­
tid oare nu-şi îndeplinesc unele înda­
toriri, nu participă activ ia realizarea
Hcîtărîrîlor partidului şi guvernului.
A respecta disciplina de partid şi
de' stat înseamnă, în primul rînd, a
lupta activ pentru traducerea în viaţă
a hotărîrilor partidului şi guvernului
Nenumărate sînt exemplele care dove­
desc că organizaţiile de partid, comu­
niştii pun în centrul preocupărilor lor
aplicarea hotărîrilor partidului. La Trus­
tul 4 construcţii din Hunedoara, de
pildă organizaţiile de partid au deslă-
şurat o muncă perseverentă, minuţioa­
să, pentru respectarea indicaţiilor par­
talului cu privire ia îndeplinirea în
termen a planului de construcţie, redu­
cerea preţului de cost şi îmbunătăţirea
calităţii produselor.
Organizaţia raională de partid din
ilia s-a preocupat îndeaproape pentru
atragerea ţărănimii muncitoare pe calea
cooperativizării agriculturii. In acest
scop la sate au fost trimişi să lucreze
activiştii cei mai calificaţi, s-a desia-
m u m s ffeiA L T sm tm
Ci iste şi sum si organizează
o întovărăşire zootehnica
(Urmare din pag. i-ă)
răsplăteşte din plin. Aşa s-a pe­
trecut şi la întovărăşirea din
Balşa. După ce s-au achitat toa­
te ¦cheltuielile şi datoriile, ,(ram-
bursîndu-se suma de 12.900 lei
în contul creditului acordat) s-a
repartizat fiecărui întovărăşit,
din veniturile aduse de oile pro­
prietate obştească, vite 100 lei,
70 litri lapte, două kg. lină şi
două kg. carne de miel. In afară
de acestea, s-a dat dreptul fie­
căruia să folosească oile in patru
nopţi pentru gunoierea suprafe­
ţelor de teren proprietate indi­
viduală.
Cea mai mare parte din ve­
niturile băneşti s-a realizat din
vinzarea a 196 miei, din contrac­
tarea a 200 kg. lină, 2.050 litri
lapte şi din folosirea oilor pen­
tru ingrăşarea terenurilor la di­
feriţi cetăţeni, de unde s-a înca­
sat suma de 6.175 lei.
Veniturile din acest an
aduse de oile proprietate obşteas­
că, sînt şi mai mari. Pînă în
prezent s-au încasat peste 40.000
lei numai din contractarea li-
nei şi din vinzarea mieilor la
contract şi achiziţii. Ca atare şi
veniturile ce se repartizează în~
tovărăşifilor sînt mai mari. S-a
stabilit că fiecare întovărăşii
care are o parte socială (menţio­
năm. că o parte socială se corn !
pune din patru oi proprietate co i
rriună) primeşte 130-140 litr•
lapte, două kg. lină, 1,700 kg
carne de miel şi 350-400 lei.
Vorbe de laudă despre
fondul de bază
Am arătat mai sus că in pri­
mii doi ani întovărăşirea zooteh­
nică din Balşa avea un fon/i de
bază mic. El a crescut insă în
mod simţitor odată cu cumpăra-.
Barajul echipelor de fotbal — campioane
ra io n a le şi orăşeneşti din re g iu n e a H u n e d o a ra
In etapa a 111-a a barajului echi­
pelor de fotbal s-au înregistrat urmă­
toarele rezultate: 1 Mai. Petreşti —
Victoria Dobra 3—0 j Şantierul Hu
nedoara — Minerul Teliuc 3—0 (for-
fait) ; Victoria Haţeg — G.F.R. Alba
iulia 3—0. Rezultatul a fost acordat
în urma faptului că la eliminarea de
pe teren a unui jucător de la (B.F.R.
Alba Iuiia, acesta a refuzat să iasă
iar după 3 min. arbitrul a fluerat sfîr-: ¦Dobra a fost scoasă din baraj la ce­
Clasamentul după etapa IIÎ
I. Şantierul Hunedoara
2-3. Minerul Petrila
2-3. Victoria Haţeg
4. 1 Mai Petreşti
5. Minerul Brad
6. C.F.R. Alba Iulia
7-8. Victoria Dobra
7-8. Minerul Teliuc
9. Recolta Deva
şurat o intensă muncă de propagandă,
s-au depus eforturi pentru ridicarea 'ni­
obţinut, în ultimul timp, succese însem­
nate pe drumul cooperativizării agri­
culturii.
in ţara noastră partidul este forţa
conducătoare în stat. Organizaţiile de
partid educă membrii de partid pentru
respectarea strictă a disciplinei de
plan. Aşa s-a ajuns ca majoritatea co­
mitetelor raionale de partid, a organi­
zaţiilor de bază să se intereseze îndea­
proape de mersul producţiei, analizează
îndeplinirea pianului !etc.
Anul trecut sezisîndu-se de toptul
că la minele din Valea Jiului există o
rămînere în urmă faţă de sarcina de
reducere a preţului de cost, biroul co­
mitetului raional a analizat felul în
care organizaţia raională de partid Pe­
troşani conduce activitatea politică, in
lupta pentru reducerea preţului de
cost. Analiza făcută pe baza studie­
rii situaţiei la faţa locului de către
activiştii comitetului regional a arătat
că organizaţiile de pârtiei n-au acordat
atenţia cuvenită îndeplinirii acestui
important indice de plan, n-au exercitat
un control în această privinţă asupra
conducerii combinatului carbonifer.
Munca politică era slabă. Mulţi mem-
bri de partid nu constituiau un e-
xemplu în lupta pentru reducerea pre­
ţului de cost. Disciplina în muncă, or­
ganizarea muncii lăsa de dorit, maşi­
rea oilor — proprieiăte comună.
Pentru a putea îngriji oile in
comun în tot timpul anului, s-a
ivit necesitatea construirii unui
saivan, pe care de altfel l-au şi
construit. In momentul de faţă
fondul de bază se compune din
325 oi, un saivan şi întregul i
inventar necesar întreţinerii şi j
mtilgerii oilor. Acum se lucrează
la un alt saivan pentru 300 de
oi, ce se construieşte numai din
-esurse locale.
Dovedindu-se a fi buni gospo­
dari, intovărăşiţii au rambursat
deja mai mult de jumătate din
creditele acordate de stat pentru
cumpărarea oilor şi sînt liotă-
riţi să mărească şi mai mult nu­
mărul oilor proprietate obşteas­
că, ştiind că în acest fel îşi vor
mări simiitor ochiturile lor.
Ga urmare 'a rezultatelor bu­
ne obţinute de întovărăşirea zo­
otehnică „23 August“ din Bal­
şa, in acest an au mai luat fi­
inţă încă două întovărăşiri zoo­
tehnice pe raza comunei. Una
in satul Mada ( cătunul Gura
Oandutui) cu 44 familii de ţă-
câni muncitori, 130 ha. păşune şi
176 oi din care 51 oi la fondul
de briză şi alta in cătunele Stă-
’iLni— Trâpăruţă cu 111 familii,
15/ ha. păşune şi 575 oi, din care
la fondul de bază U I.
Complexul C. F. R. Petroşani
poate fi mai bine gospodărit!
(Urmare din pag. l-a)
înţeles n-a fost autorizat de
sanepidul Petroşani. In staţia
triaj şi acum zac mormane de
gunoi -şi moloz fără ca nimeni
să se îngrijească a le ridica.
¦A-
In ultimii ani, la complexul
şitul jocului. Minerul Brad — Minerul
Petrila 0—2;- meciul a ¦fost întrerupt
în mirii 50 ’dirGcSHzSvţiloii." Restul de
10 mjn. se vor juca luni 7 iulie la
Siineria.
Subcomisie de omologări a hofărîl
scoaterea din baraj a echipei Minerul
Teliuc pentru neprezentare la două
jocuri. De asemenea, echipa. Victoria
rerea sa.
3 3 0 0 13: 0 6
2 2 0 0 6: 0 4
2 2 0 0 6: 0 4
3 2 0 1 6: 1 4
a 1 0 0 3: 0 2
3 1 0 2 1: 6 2
3 0 0 3 0: 9 0
'3 0 0 3 0: 9 0
2 0 0 2 0 : 10 0
nile şi celelalte utilaje miniere erau
insuficient folosite ete.
Hotărîriie concrete adoptate de bi­
roul regional, ajutorul pe care acesta
l-a dat organizaţiei raionale de partid
pentru îndeplinirea hotărîrilor care au
fost luate au făcut ca situaţia să se
schimbe considerabil. In 1957, prin
creşterea productivităţii muncii !pe cap
de salariat minerii Văii Jiului au dat
peste plan mii şi mii de tone de căr­
bune.
Lupta dusă de organizaţia de partid
!pentru îndeplinirea planului, pentru re­
ducerea preţului de cost a dus la în­
viorarea întregii vieţi de partid, Ia ac­
tivizarea masei largi. Astfel, lupta
pentru întărirea disciplinei de partid
a atras după sine respectarea discipli­
nei de stat, disciplina de stat fiind
ob'igatorie pentru fiecare comunist ca
o parte integrantă a disciplinei de
partid.
In regiune mai sînt însă cazuri cînd
activiştii de partid, declarîndu-se în
vorbe de acord cu hotărîriie partidu­
lui, în realitate nu luptă pentru a-
plicarea lor, nu iau măsuri care să
asigure traducerea lor în viaţă. Aşa
se petrec lucrurile ia comitetul orăşe­
nesc de partid Hunedoara. Aici, apli­
carea unor !hotărîri ale comitetului
regional de partid se tărăgănează mul­
tă vreme. Organizaţiilor de hază şi
membrilor de partid nu li se aduc,
aici de cele mai multe ori la cunoş-
ţinţă aceste hotărîri. E clar că în a-
semenea situaţii ei nici nu pot lupta
pentru aplicarea acestora în viaţă.
IN CLIŞEU: unui din blocurile de locuinţe de pe şantierul B, 1 Hu­
nedoara, la a cărui înălţare lucrează brigada complexă de zidari a lui
Andrei Weber.
C O L T U L ClOWCUIRiSUILUII
A r fi c a z u l
Grldul est* un sat aşe- torul" din Călan. Oamenii brazdă, sapa înfiptă tit
zat Intre dealuri, mai ta din sat au avut a coope- păminl, coasa In iarbă si
marginea comunei Streistn- rativă, au avut... pentru aleargă băttnd drumurile
georgiu din raionul Hu- că n-o mai au de cînd zeci de km. să-şi cumpere
nedoara, ca oameni har- gestionarul prins cu şolii- cele trebuitoare din altă
nici şi cinstiţi care au pus nării a fost dat afară. De varie. Cei de la cooperaţi-
temeliile a două tntovără- atunci s-a inclus şi coope- !!a .,Muncitorul” din Că-
şirn una agricolă şi urm nativa. Ce-o fi avut -oo ian de care aparţine acest
zootehnică. Ptnă aici toate peraiiva să pătimească ev sat să citească aceste rin-
bune. Insă una-l rea, rea din cauza gestionarului, dun şi să redeschidă cil
de toi. Şi o spun s.o au- na ştiu. Şi iacă, a trecui mai grabnic cooperativa,
dă şi cei cu urechile ian mai bine de un an de cină ION MARiNESCU
de la cooperativa „Munci, locuitorii lasă plugul In corespondent
'C.F.R. Petroşani au fost obţi­ pe care ei sînt în măsură a le
nute unele succese în ceea ce rezolva. Nu este mai puţin ade­
priveşte crearea unor condiţii vărat că neglijenţă se constată
optime de trai. Lipsurile existen­ şi din partea conducerilor celor­
te însă în privinţa felului cum lalte unităţi din complex. Cu
toate aceste realizări sînt gos­ puţin simţ gospodăresc şi o mai
podărite revin in cea mai mare atentă preocupare, se puteau re­
măsură serviciului L 5 Petroşani media multe din lipsurile pe
(şei tov. ing. Ioni Nicolae) dar care le atribuie serviciului L 5
şi în sarcina şefilor de unităţi (cazul împrejmuirii de la depoul
C.F.R. din cadrul complexului. C.F.R. unde este şei tov. Bucii
Tovarăşii de la L 5 se vede trea­ Adalbert).
ba că au uitat de îndatorirea de
a întreţine ca nişte buni gospo­ In problema gospodăririi com­
dari fondul complexului. Faptul plexului C.F.R. Petroşani mai
că pentru unele modificări în sînt încă multe lucruri de fă­
conductele de apă de la triaj cut. Printr-o colaborare mai
Petroşani nici nu s-au gîndit să strînsă între unităţi şi serviciul
planifice materialele necesare, L 5, ele se pot remedia. Comple­
denotă că dau dovadă de prea xul C.F.R. Petroşani poate fî
multă neglijenţă şi nepăsare faţă gospodărit aşa cum trebuie, la
nivelul muncii harnice pe care
de nevoite muncitorilor ceferişti o depun ceferiştii de aici.
în scopul organizării anei excursii
HAŢEG (de la subredacţia noastră Doina, Neamţu Eugen, Wieszel H.iano,
voluntară). Cu ocazia încheierii anului Marton Virgil efin clasa IH-a. întregul
şcolar, elevii din clasele I-1V ai şco­ colectiv compus din 56 de elevi a fost
lii medii mixte din oraşul Haţeg au îndrumat cu răbdare şi perseverenţă de
prezentat un frumos program artistic tovarăşele învăţătoare Duma Clara,
cu poemul dramatic „Fata apelor" de Dobrescu Ileana, Costa Ana, Sandu
Veronica Porunibacu. Dintre micii ar­ Iuliana şi Papoi Rodica. Fondul rea­
tişti s-au remarcat elevii: Biscărea- lizat va servi ta organizarea unei
excursii ca caracter ştiinţific in ora­
nu Ioan, Sbuchea Viorica, lovaşcu Ni­ şele Hunedoara şi Deva.
colae, toţi din clasa a IV-a şi Timar
Prof. A. NOPCEA
**¦ ^ «0» *<©>•¦<
Avem în regiune şi conducători ca­ întărirea disciplinei de partid şl de
re ţin multe discursuri frumoase des­ stat este strîns legată de selecţionarea
pre disciplină şi despre folosul res­ şi repartizarea justă a cadrelor. In
pectării ci, dar, care, în practică, dau ultimii ani, comitetul regional Şi co­
dovadă de lipsă de respect faţă de mitetele raionale de partid, datorită
legile statului, n-au grijă de avutul promovării unei mai juste politici de
obştesc şi caută să introducă în locul cadre, au reuşit să întărească condu­
unde el muncesc o „legalitate“ pro­ cerile unor întreprinderi şi instituţii de
prie. Un astfel de conducător este şi stat cu cadre "bine pregătite din punct
tov. Ilincea Ştefan, preşedintele Co­ de vedere profesional şi politic. Acest
mitetului executiv al Sfatului 'popular lucru s-a resimţit pozitiv în activitatea
orăşenesc Hunedoara. El a tărăgănat economică. Totuşi, .nu în toate cazu­
multe luni aplicarea în viaţă a hotă- rile selecţionarea activiştilor s-a făcut
rîril comitetului executiv al Sfatului după criteriile indicate de conducerea
popular regional de a scoate dintr-o partidului. De multe ori ea s-a făcut
muncă de răspundere de la sfatul în funcţie de rudenie, prietenie, ceea
Hunedoara un element dubios, cu toa­ ce a dus la o slăbire a disciplinei,
te că şi-a luat şi angajamente solem­ pentru că se ştie că, acolo unde se
ne în direcţia aceasta. strînge o „familiuţă“, critica se to­
ceşte, lipsurile sînt acoperite.
Cînd vorbim despre formarea con­
ştiinţei, a spiritului de disciplină, nu Respectarea disciplinei de partid şi
putem omite făptui că ele sînt deter­ de stat este condiţionată într-o măsu­
minate într-o măsură foarte mare de ră însemnată de existenta unui control
nivelul pregătirii marxist-lerimiste şi permanent şi sistematic. Practica dc
de călirea politică a .activiştilor. Cu pînă acum ne-a arătat că atunci cînd
cît este mai înaltă conştiinţa cadre­ se exercită un control temeinic, sarci­
lor, cu atît mai fermă este şi disci­ nile sînt duse la îndeplinire. Şi, dim­
plina de partid şi de stat. Şi invers, potrivă, cînd controlul asupra înde­
acei care încalcă disciplina, care se plinirii directivelor partidului a lipsit
abai de la normele moralei de partid s-a manifestat delăsare, au apărut în­
sînt îndeobşte oameni slab pregătiţi călcări ale disciplinei.
din punct de vedere politic şi care
•neglijează ridicarea nivelului lor ideo­ Organele şi organizaţiile de partid
logic. din regiunea noastră vor trebui în vii­
tor să acorde o mare atenţie educă­
Critica şi autocritica întăreşte, de rii activiştilor săi, masei membritor
asemenea, disciplina. Cu toate aces­ de partid, în spiritul respectării cu
tea, mai sînt activişti care cred că cri­ stricteţe a disciplinei de partid şi de
tica subminează autoritatea conducă­ stat.
torului, zdruncină disciplina.
N. BANU