Page 12 - 1958-07
P. 12
Pac. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 110 2
MWWntWMI inia
Vizita la Moscova • x i i i l r r t e i e s X I pJL • - u l t í m e l e ultimele ştiri.
y Â. Novolny
MOSCOVA (Agerpres). TASS dintele Republicii Cehoslovace
anunţă : La 2 iulie au sosit la şi prim-secretar al Comitetului
/Moscova într-o vizită de priete Central al Partidului Comunist
nie, Antonin Novotny, preşedin din Cehoslovacia, a vizitat la
tele Republicii Cehoslovace şi Kremlin pe Kliment Voroşilov,
prim-secretar al C. C. al Parti preşedintele Prezidiului Sovietu
dului Comunist din Cehoslovacia lui Suprem al U.R.S.S. Dezminţirea T A S S Avertisment Protestul guvernului grec
şi persoanele care îl însoţesc. k colonialiştilor francezi adresat guvernului turc
în legătură cu calom niile an fiso viefice
Pe aeroportul Vnukovo oaspe MOSCOVA (Agerpres). La 2 din Pondichery
ţii au fost întîmpinaţi de Eka iulie Antonin Novotny, prim-se ale ziarului finlandez „Helsinki Sanom at" ATENA 3 (Agerpres). Guver ANKARA 3 (Agerpres). —
terina Furţeva, Nikita Hruşciov, cretar al Comitetului Central al DELHI 2 (Agerpres). Ziarul „Indian nul grec a adresat guvernului Miercuri a avut loc o nouă în
Otto Kuusinen, Anastas Miko- Partidului Comunist din Ceho MO'SCOVA 3 (Agerpres). Zi Agenţia TASS este împuter Express“ se ocupă într-un editorial turc un protest energic împotriva trevedere între primul ministru
ian, Kliment Voroşilov, Nikolai slovacia şi preşedintele Repu arul „Helsinki Sanomat“, care nicită să dezmintă cu hotărîre publicat la 2 iulie de mişcarea care incidentelor provocate de turci turc Menderes, ministrul de Ex
Şvernik, Aleksei Kosîghin, Dmi blicii Cehoslovace, a făcut o vi minciuna murdară care a fost a început recent în rlndurile colonia în zona de frontieră Evros. terne, Zorlu şi ambasadorul Tur
tri Poleanski. zită Iui Nikita Hruşciov, prim are o largă răspîndire în Fin născocită în mod vădit pentru liştilor francezi din Pondichery desti ciei la Londra în legătură cu
secretar al Comitetului Central landa şî care se îndeletniceşte a aduce prejudicii relaţiilor de nată ca, pe calea unei rebeliuni, să Se anunţă pe de altă parte că problema Ciprului. In cadrul a-
k al P.C.U.S. şi preşedinte al Con de mult cu publicarea a tot fe prietenie dintre Uniunea Sovi convingă Adunarea Naţională franceză ambasadorul Greciei în S.U.A.
siliului de Miniştri al U.R.S.S. lul de calomnii antisovietice, a etică şi Finlanda. Ar fi greu de Melas şi reprezentantul perma cestei întrevederi a fost luată în
MOSCOVA (Agerpres). La 2 publicat la 29 iunie o născocire crezut că in Finlanda să se gă să nu ratifice tratatul prin care acest nent al Greciei la O.N.U., Pa-
iulie Antonin Novotny, preşe- mirşavă a provocatorului A. sească măcar un singur om teritoriu, aflat pînă de curînd în stă- lamas, au sosit miercuri seara discuţie problema repercusiuni
Tuominen, pretinzînd că in 1957 care, fiind în toate minţile, ar pînirea Franţei, să fie alipit la India. la Atena pentru consultări cu
<P*cegetife la Moscova ar fi avut loc o putea să dea crezare născocirii guvernul grec în legătură cu lor conflictului anglo-greco-turo
„consfătuire“ in cadrul căreia, absurele care a apărut în ziarul „Este posibil — scrie ziarul — ca problema Ciprului.
Aportu! oamenilor de ştiinţă romîni potrivit spuselor lui, ar fi fost finlandez sus menţionat. cu privire la Cipru asupra pac
discutat un plan de intervenţie evenimentele din Algeria să fi influ
la cercetările ce se desfăşoară la Dubna a armatei sovietice în treburile enţat asupra acestei atitudini a co tului Atlantic.
interne afe Finlandei. lonialiştilor francezi din Pondichery.
Batista înăspreşte teroarea
MOSCOVA 3 Corespondentul semnalat că în condiţii obişnuite Insă Pondichery nu este Algeria, şi
Agferpres anunţă: Peste 20 de un laborant poate studia la mi I n L i b a n guvernul francez s-ar dovedi prost în C u b a
oameni de ştiinţă din R. P. Ro- croscop în timp de o lună circa Forţele populare se menţin inspirat dacă ar duce această analogie NEW YORK 3 (Agerpres). triva regimului dictatorial al lui
mînă îşi desfăşoară lucrările la un cm. cub de emulsii fotogra în ofensivă Ziarul „Espana Popular“, care Batista'.
Institutul unificat de cercetări fice. La sincrofazotron se poate pînă la limite intolerabile“. apare în Mexic, scrie despre in
nucleare din Dubna. Prof. Tu- simultan iradia o cantitate de tensificarea teroarei în Cuba. ?
----- ? ------ „Pentru actuala situaţie din WASHINGTON 3 (Agerpres).
dor Tănăsescu conduce sectorul zeci de mii cm. ctibi. Pentru pre Cuba, scrie ziarul, este caracte După cum s-a anunţat, forţele
Rebelii algerieni cer sprijin ristică intensificarea teroarei in răsculaţilor oubani conduse de
de metodică al laboratorului de lucrarea unei arcmenea canti BEIRUT 3 (Agerpres). In a în mai multe rînduri cu arme financiar marilor staurate de Batista şi clica lui Fidel Gastro au luat prizonieri
cu sprijinul imperialiştilor ame aproape 50 de cetăţeni ameri
probleme nucleare. tăţi de emulsii ar ti necesari 52-a zi de la declanşarea crizei automate poziţiile deţinute de întreprinderi industriale ricani. închisorile sînt arhipline cani ca represalii pentru faptul
Inginerul E. Katz rezolvă cu sute de laboranţi, care să lu din Liban situaţia în întreaga trupele guvernamentale. Acestea din Franţa de persoane care sînt supuse u- că avioanele guvernului cuban,
creze ani şi ani de zile. Apara ţară continuă să se menţină ex au făcut uz de tancuri şi care care atacă pe răsculaţi, sînt a-
succes importanta problemă pro PARIS 3 (Agerpres). După cum re nor torturi sălbatice. Printre al limentate de baza militară Guan
latează presa pariziană, „Comitetul ţii au fost supuşi unor torturi tanamo cedată de guvernul Ba
pusă de prof. Petuhov privind tul ce se construieşte la Dubna trem de încordată. Potrivit re blindate. salvării publice“ din Algeria a trimis sălbatice cunoscutul pedagog şi tista Statelor Unite.
automatizarea citirii emulsiilor de către irig. Katz va accelera latărilor agenţiei France Presse, In cursul nopţii, patrioţii au săptămîna trecută directorilor unor se activist pe tărîm obştesc din După cum relatează agenţia
fotografice în care s-au impri cercetarea materialului de sute intr-un comunicat dat publicită rii de mari întreprinderi industriale Cuba, Gaspar Jorje, Garcia Associated Press, oficialităţi ale
mat reacţii nucleare. Trebuie de ori. ţii în seara zilei de 2 iulie de incendiat un imobil situat în din Paris şi din alte oraşe scrisori în Gayo, cunoscutul activist sindi Departamentului de Stat au re
centrul oraşului Tripoli. In car care îi cheamă să acorde sprijin finan cal Faustino Galcines şi sute cunoscut că recent Statele Uni
Presa albaneză despre primai concert la comandamentul trupelor libane tierele periferice ale oraşului ciar rebelilor algerieni. „Activitatea de reprezentanţi ai partidelor te au livrat guvernului Batista
ze, se recunoaşte că in nume s-au semnalat de asemenea a- noastră, se spune printre altele în a- politice care se pronunţă împo- la baza de la Guantanamo un
tacuri ale forţelor patriotice îm ceastă scrisoare, nu a luat sfîrşit In număr de 300 de rachete pentru
T ira n a a! a n s a m b lu lu i condus de N i c u Sfănescu roase regiuni ale Libanului for potriva unităţilor guvernamen prezent am început o campanie propa avioane pe baza acordului mili
tale. Comunicatul menţionează gandistică intensă în metropolă. Noi tar încheiat între guvernele a-
ţele populare se menţin in ofen de asemenea că o unitate blin înfăptuim legătura în întreaga Algerie merican şi cuban.
dată libaneză care se înapoia datorită sprijinului financiar acordat
TIRANA 3 (Agerpres). Ziarul Ziarul subliniază că muzica sivă. Lupte extrem de violente dinfro misiune a fost atacată de persoane particulare. De aceea ne
de patrioţi la Terbol. adresăm dv. pentru a vă cere ajutor".
„Zeri I Popullit“ publică o dare populară romînească este foar au avut loc in seara zilei de 2
După cum transmite postul
de seamă asupra primului con te iubită îri Albania pentru rit iulie şi in cursul nopţii de mier de radio Cairo, în cursul zilei
de 2 iulie, în urma focului pa
cert dat la Tirana de ansamblul mul ei plin de veselie şi pentru curi spre joi în oraşul Tripoli, trioţilor libanezi au fost dobo-
rîte două avioane guvernamen
de muzică populară din Repu coloritul ei bogat. unde torţele populare au atacat
blica Populară Romînă sub con
ducerea artistului emerit Nicu VÄ *' > V i\ ^ ^ *..Ci..'.
Stănescu, laureat al premiului
de stat.
Succese a»e Marilor tale. In acelaşi timp, postul de Intensificarea penetraţiei economice
radio „Vocea Libanului liber“
cehoslovaci a adresat un ultimatum preşe americane in Europa occidentala
dintelui Şamun .şi şefului guver i* r. w4»ff ¦* « il' M«I
PRAGA 3 .Agerpres). CE- nului Solii prin care li se, cere •> <n. , u * ....
TF:KA anunţă: Minerii ce să părăsească Beirutul, înainte NEW YORK 3 ( Ager preş ). directe ale S.U.A. s-a ridicat Ia
hoslovaci au produs în primul ca acest oraş să fie încercuit şi numai 19 miliarde de dolari. laţii pentru utilizarea energiei
semestru al acestui an peste ocupat de forţele patriotice li In. ultimii ani penetraţia econo atomice,
2.100.000 tone de cărbune pes baneze. Firmele americane au găsit
te plan. Ei şi-au îndeplinit ast mică americană in tarile Eu- Germania, occidentală prezin
fel cu succes angajamentele lua Agravarea situaţiei din Liban
te în cinstea celei de a zecea a determinat o vie activitate ropei occidentale s-a intensificai in Franfa un teren propice pen- tă un teren deosebit, de favora
aniversări a victoriei din februa diplomatică la Washington. In
rie şi a celui de al Xl-lea con tr-o ştire transmisă de agenţia considerabil. Numeroase firme tru activitatea lor dată fiind ne bil pentru investitorii americani.
gres al Partidului Comunist din Associated Press se anunţă că
Cehoslovacia. In R. D. Germană se foloseşte avionul cehoslovac de lip „L 60" pen. in cursul zilei de 2 iulie, minis americane şi-au sporit investi cesitatea modernizării industri Filiale ale marilor societăţi de
Ira imprăştierea îngrăşămintelor chimice, In condiţii normale un .avion poa ţiile de capital şi au infiinfal ei franceze. Firma „J. I. Case", automobile „Ford" şi „G ene
In- luna iunie minerii ceho te împrăştia înir-o zi îngrăşăminte pe o întindere de 50.60 hectare. Aceleaşi trul libanez al Afacerilor' Exter filiale in aceste fâri. In anul una din cele mai importante în
slovaci au extras 34.000 tone avioane sint folosite şi pentru imprăştierea de insecticide şi ierbicide. 1957 valoarea totală a produc treprinderi americane de maşini ral Motors" au fost înfiinţate
antracit, şi 414.000 tone cărbu ne, Malik, care se află in capi agricole, a achiziţionat recent încă în perioada anilor 1920-
ne peste sarcinile prevăzute în IN FOTO : Un avion cehoslovac „L 60" lucrind pe pămînturile gospo 1930. Şi societatea „ Chrysler"
plan. dăriei colective de producţie agricolă „Zukunjl" din localitatea. Schonfeid. tala S.U.A., a avui o nouă în
ţiei filialelor societăfilor ameri- majoritatea acţiunilor „Societă- se străduieşte să-şi facă intra
trevedere cu secretarul Departa
cane sau fabricate in străinăta- I'1 franceze de material agricol rea în piaţa vest-germană. In
mentului de Stat, Duîles.
te sub licenţă americană s-a ri- :Si' 'nc^us^rlai" ¦ Două societăţi domeniul industriei de maşini
dicai la 30 miliarde dolari, in chimice americane „ Procter and agricole, importanta firmă a-
timp ce valoarea export umor inericanâ „D eere and Co" a a-
Gamble“ şi „California. Sprai/ chiziţionat majoritatea acţiuni
Chemical" construiesc acum in
Franţa fabrici proprii pentru a: lor firmei „lleinrich Lanz A.G".
Unul din cele mai respingă cum pretindeau apologeţii ca Iintentarea piefii cu aproape In industria de hirtie societatea
pitalismului — să împiedice toate produsele chimice. De a- „ Europa Karton" este o creaţie
Cine plăteşte şi cui îi foloseştetoare aspecte ale „războiului criza. semenea, intre societatea „Arm.cn a societăţii americane „Contai
rece“ este fără îndoială cursa Steel" şi societatea franceză ner Corp of America". De ase
Mecanismul cursei înarmări „ Cornpagnie des Forges de Cha- menea în industriile chimică, far
înarmărilor promovată de cercu cursa înarmărilor lor este relativ simplu : buge tillon" a fost încheiat un acord maceutică, cosmetică, electro
rile monopoliste occidentale tele sînt umflate an de an din pentru producţia de otel. nică, alimentară şi. de cauciuc
cărora Ie aduce supraproiituri banii contribuabililor, mai ales capitalul american este sfrins
cu ajutorul impozitelor care In Italia societatea „Ameri împletii cu capitalul vest-ger
fabuloase. Dacă în urmă cu un pe glob să aibă automobilul ei Dacă bugetul Angliei ar ii pentru un avion de vinătoare grevează masa consumatorilor. can Home Products“ intenţio man.
deceniu sau chiar mai recent Apoi, creditele votate pentru nează să construiască o fabrică
cursa înarmărilor — pusă sub propriu. redus doar cu 15 la sută, cu o jumătate de milion de bus- înarmare sînt plasate în co de produse farmaceutice. Socie Potrivit revistei vest-germane
zdrenţuitul steag al „anticomu menzi către acele monopoluri tatea „ Belock Instrument Corp" „Deutsche woche", volumul tă
nismului“ — era motivată de Ascensiunea cheltuielilor mi suma economisită s-ar li puiuţ beli de grîu. Pentru un cruci- care îşi au reprezentanţii lor în din New York a încheiat un con iai al investiţilor americane de
dorinţa „supremaţiei“ america guvernele tuturor ţărilor capi tract pentru colaborarea „strirr capital m Europa occidentală
ne, astăzi după ce S.U.A. au litare în S.U.A. arată că in construi în fiecare an ceî pu- şător plătim echivalentul unor taliste. In S.U.A., statisticile o- să" cu industria electronică ita care in 1950 era de 1.700.000.000
pierdut nu numai monopolul ar ficiale arată că unui salariat liană. In apropiere de Milano dolari, s-a ridicat in 1955 ta.
melor atomice şi termonuclea comparaţie cu anii 1913-1914 ţin 300.000 de apartamente a case în care ar putea locui pes- cu un venit anual de 3.500 do societatea americană „ Edison" 3.500.000.000 dolari. in unii
re; ci au rămas în urmă şi în lari (adică un muncitor cu o urmează să construiască insla- 1957-1953 aceste investifii. au
privinţa rachetei balistice inter iiecare locuitor al Statelor U- cîte 3 camere, rezolvîndu-se în te 8.000 de oameni“, înaltă calificare, sau un tehni crescut si mai mult.
continentale (adică a „armei cian) i se reţin sub diferite for
absolute“ cum mai este ea de nite are de suportat astăzi o felul acesta într-o anumită mă- Dar acestor lamentări nu le- me peste 1.000 de dolari, a-
numită), cursa înarmărilor con dică aproximativ 30 la sută. A-
tinuă sub pretextul „ajungerii povară de 70 de ori mai grea. sură una dintre cele mai acu- au urmat acţiuni corespunză- celeaşi statistici dezvăluie că
din urmă” a Uniunii Sovietice. veniturile fermierilor americani
Statisticienii americani au cal- te probleme ale englezului de toare în sensul reducerii înar- au scăzut în 8 ani cu aproxi
De fapt, pretexte se găsesc sau mativ 40 la sută.
se inventează Ia nevoie oricînd culat că în primii săi 156 de rînd. Dacă s-ar Ii aplicat a- mărilor şi consimţirea la ¦ de-
este vorba de justificarea pro Plastica expresie a publicis
fiturilor monopolurilor producă ani de existenţă — induzînd ceeaşi reducere minimă bage- zarmare controlată, ci intensi- tului american .losefson că
toare de armament. Cursa înar „înarmarea constituie o lună
mărilor înghite enorme valori anii celui de-ai doilea război tului militar francez, s-ar fi ficarea cursei înarmărilor. Mai de miere prelungită între mili
materiale şi energie. In ultimii tari şi industriaşi“, este de o
7 ani, ţările participante la mondial — Statele Uniîe au putut produce anual în plus mult decît atît, preşedintele crudă actualitate. După cum
pactul Atlanticului au cheltuit am văzut, întreţinerea acestei
— potrivit propriilor lor date cheltuit pentru armament 180 4.000.000 tone de cărbune, Lisenhower a declarat rece u „luni de miere" este suportată
oficiale — peste 400 miliarde de masele largi populare.
de dolari pentru pregătiri mi miliarde de dolari, pentru ca 69.000 de tractoare (calculate că Statele Unite ale Americii
litare. O imagine a ceea ce re Singura ieşire din această si
prezintă această cifră ne cteră în ultimii aproximativ 12 ani convenţional la cite 15 c.p.), vor trebui să cheltuiască în tuaţie este rezolvarea proble
faptul că în timpul celui de-al mei dezarmării, pe calea insta
să cheltuiască aproape 600 mi- 750.000 de biciclete, 1.600 de viitorii 10-15 sau chiar 40 de urării unei dezarmări controla împotriva înarmării Japoniei
te. In felul acesta omenirea ar
liarde de dolari. Revista ame- şcoli, 60.000 de apartamente, ani cîte 40 de miliarde de do- fi scăpat nu numai de coşma
rul unor distrugeri nucleare
ricană „The Raihvay Clar'” a 18.000 km. de şosea. lari anual pentru cursa înai.niă- înspăimîntătoare, dar şi de se cu arma nucleară
cătuirea zilnică a traiului oame
calculat că un bombardier mo- In aceste condiţii, dacă ne rilor. In treacăt amintim că su- nilor simpli.
dern costă aproximativ 2 mi- gîndim că nesăbuitei curse a ma anuală anunţată de prese-
lioane de dolari, sumă echiva- înarmărilor promovată în Oc- dinte este în realitate în 1958 TOKIO 3 (Agerpres) TASS a- lerinţă a şefilor guvernelor ma
nunţă : Opinia publică japoneză rilor puteri să interzică experi
lentă cu construcţia unui spi- cident pentru obţinerea de pro- sporită odată şi jumătate sari cere cu hotărîre guvernului să- enţele nucleare. Adunarea cere
şi asume obligaţia fermă ca în guvernului să încheie cu S.U.A.
tal cit se poate de utilat, cu 100 fituri enorme trebuie să i se chiar dublată, dacă se ţine scă Japonia să nu fie introdusă ar un acord cu privire la interzi
ma nucleară şi ca armata ei cerea introducerii armei nucle
paturi, necesar unui oraş cu facă faţă, în scopul de auto- ma de faptul că şi alte capitole să nu fie înzestrată cu această are în Japonia şi în insula Oki-
armă. uawa, precum şi la renunţarea
5.000 de locuitori. Un port a- apărare în restul lumii, ne dăm bugetare în afara celor milita- de a se transforma Japonia şi
După cum anunţă ziarul „Asa- Qkinawa într-o bază pentru pro
vion gigantic este evaluat de seama ce povară uriaşă repre- re propriu-zise sint destinate să hi“, la 1 iulie adunarea prefeciu- iectile teleghidate. Adunarea a
cerut tic asemenea ca Japonia
ziarul „New York Times“ la zintă înarmarea pentru întrea- servească cursei înarmărilor rală din Fukuoka a adoptat în să dea o declaraţie în sensul
unanimitate o moţiune „Gu pri că renunţă Ia arma nucleară.
200 milioane de dolari ceea ce ga omenire. Doar nimeni altul Motivele care determină con-
vire la interzicerea imediată şi Moţiuni similare au fost adop
reprezintă suma necesară pen decît preşedintele Eisenhower a tinuarea şi intensificarea cursei necondiţionată a experienţelor tate de adunările municipale din
nucleare şi la renunţarea de a
tru construirea a o sută de declarat în 1953, în faţa aso- înarmărilor apar ca untdelem-
se înzestra Japonia cu arma nu
doilea război mondial au fost şcoli noi, moderne, cu toate ciaţiei americane a redactorilor nul Ia suprafaţa apei dacă se.
cleară“. Adunarea a cerut în a-
distruse în ţările europene bu cele necesare. Dttcînd corrpn- de ziare că „fiecare tun fabri- ţine seama că monopolurile a-
nuri evaluate Ia 250 miliarde raţiile mai departe, aflăm că cat, fiecare navă militară lan- mericane au reuşit să cîştige
de dolari. Totodată, s-a socotit preţul unei puşti este egal cu sată pe apă, fiecare rachetă înţr-un singur an peste 43 mi
că cu cheltuielile militare ale cei a două cluburi, că o tor- produsă înseamnă în ultima in- liarde de dolari. Totodată de
N.A.T.O. în ultimii 7 ani s-ar pilă marină reprezintă cinci ca- stanţă jefuirea celor îlămînzi, ceniul de politică de pe pozi-
se de locuit, un tanc — o şcoa- celor care suferă de frig şi nu ţii de forţă bazat pe cursa
fi realizat ca fiecare familie de !ă şi aşa mai departe. au ce să îmbrace... Noi plătim înarmărilor nu a reuşit — aşa
ceastă moţiune ca viitoarea con- diferite oraşe ale ţării.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon î 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 238.820 din 6 noiembrie 1949, — riparuTi .întreprinderea Poligrafică | Mai" — DEVA