Page 13 - 1958-07

MUNCITOARE PROLETAR! DIN TOATE ŢA RILE UNIŢI-VA ! | atenţie iniţiativei

FRU N TA ŞE minerilor de la Aninoasa
de Ia fa L fríic a ,, Í A 4 a :

d in P e tre ş ti Iniţiativa minerilor de la Aninoasa, nelui şî în însăşi influenţarea pro­
aceea de a da o tonă de cărbune ducţiei. Se impune deci ca staţia C.F.R.

peste plan de fiecare post, în fiecare Petroşani să ţină cont de angajamen­

zi, a fost îmbrăţişată de majoritatea tele luate faţă de mina Petrila şi să

brigăzilor şi minerilor de la toate ex­ Ie respecte. ,

Anul X Nr. 1103 Sîmbătă 5 iulie 1958 4 pagini 20 bani ploatările Văii Jiului. La început, aşa Desigur că Ia exploatarea Petrila,
cum se întîmplă de obicei cînd apare rezultatele puteau fi cu mult mai bune
i asBBSszsauasc: ceva nou, minerii priveau noua iniţia­ dacă ar fl existat o p/eocupare mal
tivă cu o oarecare neîncredere. Obiec­ serioasă din partea conducerii sectoa­
tivele propuse se păreau a fi preten­

ţioase şi greu de rezolvat. Aceasta a relor pentru ca fiecare brigadă s3 a-

Mm produse!e contractate fost la început. După ce au analizat plice iniţiativa minerilor de la Ani-
însă bine şi au verificat puterea de
muncă a oamenilor, mijloacele de noasa. 21 brigăzi stau şi acum depar­
muncă, au ajuns la concluzia că este
posibil a se da o tonă de cărbune te de această iniţiativă. Dacă
peste plan în fiecare zi, pe fiecare post.
Producătorii contractanţi din regiunea noastră se îngrijesc In repetate rînduri au fost populari­ şi acestea s-ar fi angajat să dea căr­
să-şi achite la timp obligai iile ce şi le-au asumat, conştienţi zate brigăzi care şi-au depăşit cu mult
de contribuţia ce o aduc pentru îndeplinirea planului de apro­ angajamentul. Faptul că toate exploa­ bune, nu ca cele fruntaşe, cl pe jumă­
vizionare şi desfacere. Din scrisorile sosile la redacţie am tările miniere din Valea Jiului au pla­
spicuit cîtev a care oglindesc preocupările contractanţilor şi a- nul îndeplinit şi depăşit în luna .iunie, tatea lor, rezultatele ar fi fost cu mult
vantajele de care se bucură aceştia predîndu-şi produsele con­ că au fost date peste planul primului
j* I ii Toate secţiile Combinatului siderurgic tractate. semestru 73.336 tone de cărbune, de­ mai mari. Şi nu ştim de ce conduce­
monstrează că unOfrol de seamă a avui
. k* * din Hunedoara cu pianul lunar depăşit şi are iniţiativa minerilor din Ani­ rea exploatării nu se preocupă mal
noasa.
EUSABETA MATEI La sîîrşitul lunii iunie, spre bucuria tuturor siderurgiştilor, mult de acest lucru. Este doar în In­
topăloare de cniele s-a constatat că nici una din secţiile marelui combinat nu a Exploatarea minieră Petrila, condu­
rămas sub plan. Din contră, majoritatea au înregistrat depăşiri cerea de aici, şi majoritatea mine­ teresul lor şi al tuturor muncitorilor
însemnate. rilor au fost printre primii care an
CUGÎR (de la subredacţia 11.000 — 21.000 lei. De aseme­ îmbrăţişat iniţiativa. S-au purtat dis­ de la mina Petrila. Este în fond un
Desfăşurând larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de noastră voluntară) — Majori­ nea ei au mai primit însemnate cuţii în sectoare şi brigăzi, s-au luai
23 August, în luna amintită, s-au dat multe tone de fontă, o- tatea contractanţilor din locali­ cantităţi de piele, talpă, porumb angajamente. Rezultatele nu au întlr- factor, o metodă prin care se poale
ţel şi laminate peste prevederile planului, s-au făcut însemnate tate şi-au predat obligaţiile de şi alte produse necesare in gos­ ziat să se arate, mai ales după ce
economii care au contribuit la reducerea preţului de cost al carne şi lină, astfel că sarcinile podărie. Văzînd aceste rezulta­ conducerea Ie-a asigurat în special o da în plus mult mai multe tone de
produselor. Acestea din urmă s-au realizat datorită acţiunii pa­ pe întreaga comună pînă în pre­ te, şi alţi ţărani muncitori din mai bună aprovizionare cu goale şl cărbune.
triotice întreprinse de siderurgi şti în scopul reducerii cît mai zent sint realizate în proporţie comună au contractat îngrăşa- lemn. In momentul de faţă din cela
mult a preţului de cost al metalului, acţiune care este dusă în de 80 la sută. Printre primii rea de animale pentru a fi vin- 70 brigăzi existente, 40 aplică iniţia­ Un rol deosebit de important Tn a
special de oţelari. care şi-au achitat aceste obli­ dute statului. tiva minerilor de la Aninoasa. Multe
gaţii au fost ţăranii muncitori din ele fac parte din sectorul II, sec­ extinde şi mai mult iniţiativa, revine
S-a constatat că la cocs metalurgic planul a fost îndeplinit Ion Zaharie din satul Bucurii, Din Băcia, raionul Hunedoara tor care a dat în luna iunie 1.776 tone
în proporţie de 108 la sută, la secţia I-a furnale cu 108,0 la Sînza Mulgescu, Ion Gurgui, ne-a sosit vestea că femeile care de cărbune peste plan, sector unde comitetului sindical de întreprindere şl
sută, la secţia Il-a furnale cu 101,5 la sută, la oţelăria Sie- Ioan Iugăn din satul Călene şi s-au angajat să crească viermi nici măcar una din brigăzi nu a ră­
'm e n s Martin veche cu 105,4 la sută, la oţelăria Siemens alţii, care s-au bucurat de avan­ de mătase, au predat’ primele mas sub plan. Iar sectoarele I şi III comitetelor sindicale de secţii. Ele tre­
'M artin nouă cu !00,7 la sută, la cuptoare electrice vechi tajele ce le oferă sistemul de cantităţi de gogoaşe primind de se apropie cu paşi repezi de respecta­
;cu 102,1 la sută, la cuptoare electrice noi cu 110,8 la sută, contractări si achiziţii. la D.C.A., chitanţa nr. 1 pe re­ rea angajamentelor. In luna Iunie au buie să analizeze pe grupe rezultatele,
iar la secţia laminoare planul a fost îndeplinit în proporţie de giune. Tonta Margareta a predat dat 1.700 şi respectiv 775 tone de
' DUMITRU CÎRSTIAN 32 kg. gogoaşe clasa I-a, pri­ cărbune peste prevederile planului. lipsurile, cauzele care au dus la unele
103,8 la sută. mind o sumă de bani cu care Singur sectorul IV merge slab, care
corespondent şi-a cumpărat o bicicletă, iar în aceeaşi lună a rămas dator pa'riei lipsuri şl să extindă la toate brigăzile
După cum se vede, nici una din secţii nu a rămas sub plan. Sinzîiana Spaniol, asociată cu cu 2.580 tone de cărbune.
Desigur că la aceste rezultate s-a ajuns datorită strădaniei Din Vălişoara, raionul Brad, Sofia Cozac, şi-a cumpărat doi această preţioasă iniţiativă. Comitetul
muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Faptul că în luna iunie corespondenta noastră Eugenia purcei pe banii primiţi de pe Pentru a se urinări felul cum se a-
Popa ne informează că tova­ primul transport de gogoaşe. de partid al exploatării are datoria să
rezultatele au fost aşa de bune, însufleţeşte şi mai mult pe side- răşi ca Ioan Pirva, Avram David
rurgiştii hunedoreni să muncească şi pe mai departe cu acelaşi Lazăr Gros, Nistor Junea :şi al­ C. SOFIA îndrume munca dusă de comitetul sin­
entuziasm, ca să dea cît mai multe tone de metal patriei. ţii, predind boii îngrăşaţi, con­
tractaţi cu •O.R.A.C.A., au pri­ • • corespondentă dical în această privinţă şi să dea
in primele iile ale lunii iulie mit sume de bani cuprinse între
ROZINA KAUNERT un ajutor consistent pentru ca minerii
numărătoare de caiete
din Petrila să aibă rezultate şi mai

bune. i:.
V. ALBU

A

in îniîmpinarea
noului an şcolar

încă de pe acum, secţia în-
văţămînt şi cultură a Sfatului

Cele 2438 tone de noasei au notărît să abatajele sectorului 1 IN V A C A N Ţ A plică iniţiativa decadal, pe flecare sec­ popular raional Hunedoara a.
cărbune extrase peste continue întrecerea în cu 4,5 la sută mai mult tor, s-a pus responsabil de schimb. sigură condiţii pentru pregăti­
plan în cursul lupii iu­ întîmpinarea zilei lor şi cărbune. Rezultatele ob­ Cei care rămîneau în urmă discutau rea noului an şcolar.

nie de minierii Aninoa- a zilei de 23 August, cu ţinute în prima zi de cauzele cu factorii de conducere şl se In şalele Poeniţa Tomii, Pe-
sei a tăcut ca în pri­ mai mult elan. Hotărî- lucru a noii luni ne luau măsuri de îndreptare. Brigăzile
ma zi de lucru din lu­ rea lor a dat rezultate dau certitudinea că şi conduse de Gheorghe Neagu, Mihal ireni şi Găunoasa se constru­
na iulie munca ior să din prima zi de lucru. în această lună mine­ Ştefan din sectorul I, Grigore Cadar
fie mai spornică. însuf­ La 1 iulie din abataje­ rii Aninoasei ţin să-şi şi losif Toth de la pregătiri, Nlco’ae iesc şcoli noi de 4 ani care au
leţiţi de realizările ob­ le sectorului III a fost respecte cuvîntul dat Cristea, Gheorghe .Michiev, Nicolae
ţinute în luna care s-a extras cu 6 la sută mai in întrecere. Circu, sectorul III şi alţii au obţinui ajuns pînă la acoperiş. La Că
încheiat, minerii Ani- mult cărbune, iar din succese remarcabile în muncă după ’
aplicarea iniţiativei comunistului Mihai lan se măreşte vechea şcoală
Tucaciuc. Astfel s-a reuşit ca în luna
iunie exploatarea să dea 1.661 cu 4 săli de clasă, iar la Băcia y
tone de cărbune peste plan. Exploa­
tarea însă întîmp'ină serioase greutăţi şi Crislur se fac reparaţii ca- •;
din cauza C.F.R.-ului care nu asigură
RAFIRA SOCACI vagoanele necesare pentru transportul pítale. Nu pesie mult limp şi ^
legătoare de caiete cărbunelui, fapt care întîrzie procesul
de producţie. Este cunoscută impor­ cel de-al doilea e ta j. al interna- ?
EUSABETA 1ENEY tanţa vagonului în transportul cărbu-
indoiloare de caiete tului din Chiiid va fi gata. y
Schimbul de experienţă al constructorilor
Dacă în luna iunie în frun­ batajul figuri al stratului IV S-au deschis j
tea brigăzilor de tineret de la s-a desfăşurat la l iulie o în­ Ieri a avut loc Ia Trustul 4 Construcţii din Hunedoara un schimb de
mina Aninoasa s-a situat bri­ trecere însufleţită. Tinerii aces­ experienţă organizat de M.C.M.C. şi Comitetul central a! sindicatului mun­ grădiniţele sezoniere >
gada condusă de tînărul M'th- tei brigăzi au reuşit ca după citorilor din construcţii cu privire la aplicarea iniţiativei colectivului şan­
nai Nicolae care a extras peste cele trei schimburi de lucru, în Odată cu venirea verii tierului B 1 al Trustului 4 Construcţii pentru reducera costului construcţiilor Pretutindeni în satele raionu- ?
plan 800 tone ele cărbune, în a sosit şi vacanţa şco­ sub 2.000 Iei pe metru pătrat suprafaţă locuibilă şi mărirea suprafeţei de lo­ lui Hunedoara pregătirile pentru
luna iulie întrecerea pentru pri­ dimineaţa zilei de 2 iulie să ra­ larilor. Preocupările lor cuit la peste 50 la sută din suprafaţa construită. strîngerea recoltei şi deziniriş-
mul loc Iine s-o cîştige brigada sînt acum multiple. Li- tit sînt în ioi. In unele comune
de tineret condusă de Naizăr porteze că planul pentru pri­ via şi Constantin (din au şi pornit secerăioarele să
Francisc din sectorul UI. In a- ma zi de lucru a fost depăşit siringă holdele de orz. De cum
cu 71 tone cărbune. Sebeş) şi-au găsit un frumos re­ se ivesc zorile şi pînă seara
k fugiu pentru a face o lectură plă­ iîrziu colectiviştii, ţăranii în­
LICIU LUCIA cută. tovărăşiţi şi individuali sint pe
întrecerea socialistă pornită cîmp.
în cinstea zilei de 23 August îi -jir
însufleţeşte tot mai mult pe oţe- In acest timp copiii lor îşi
larii hunedoreni. In fruntea întrecerii s-au si­ petrec timpul în grădiniţele se­
tuat brigăzile primtopitorilor zoniere sub supravegherea e-
Numai în primele trei zile ale Simion Mihăilă, care a dat pes­ ducatoarelor. Pe întregul ra­
lunii iulie, harnicii muncitori de te plan 48 tone, Dumitru Bru- ion Hunedoara s-au deschis 9
jan, care a dat peste plan 50 grădiniţe sezoniere cu program
la oţelăria veche au dat peste de tone şi brigada lui Silvestru redus şi două unde copiii stau
normă 270 tone de oţel. toată ziua şi primesc şi hrană.
Jercu, care are numai pînă a-
cum, 31 de tone oţel peste plan.

La schimbul de experienţă au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Membrii întovărăşirii, agricole

AA Construcţiilor şi .Materialelor de construcţii şl al diferitelor trusturi de con­ din Streisîngeorgia au asigu­

TREI SAPTAMINI IN EXCURSIE strucţii din întreaga ţară. Au fost reprezentanţi de Ia Trustul 1 Bucu­ rat hrana şi îngrijirea pentru
reşti, T.R.C.L.tL, Constanţa, Săvineşli-Bacău, Trustul regional Baia AJare, 26 de copii. Pentru copiii mun­
Trustul 7 Petroşani, întreprinderea 9 Cluj etc. citorilor de la G.A.S. Bîrcea

Excursiile sint minunate ocazii de durul" şi piesa „Pigmalion”, toate rica Trei ierarhi, Cavoul cu teii lui E- fiică a scriitorului, cu ospitalitatea In cursul dimineţii oaspeţii au vizitat şantierul B 1, asistînd la experi­ Mare, conducerea gospodăriei a
instruire şi educare a tineretului, U- contribuind simţitor la îmbogăţirea minescu, bojdeuca lui Creangă, tea­ moldovenească, e gata să servească mentarea practică a metodelor de lucru. După-amiază, în sala Clubului- înfiinţai o grădiniţă sezonieră
neori zeci de volume citite nu pot cunoştinţelor excursioniştilor. trul naţional etc., au fost mult ad­ orice informaţii în legătura cu tia- Cinema s-au prezentat anumite referate privind munca constructorilor hune­ cu program zilnic.
substitui cunoştinţele acumulate cu mirate. ţa tatălui său. doreni. Referatele au fost urmate de discuţii interesante.
Următorul popas, Vatra Dornei.

prilejul unei excursii fructuoase. Această staţiune balneo-climaterică, Excursioniştii şi-au continuat dru­ Drumul excursioniştilor a continuat TTrguS in te r n a ţio n a l d e la P o z n a n
Ţinînd seama de valoarea instruc­ cu minunatele sale instalaţii de băi, mul spre Mirceşti. Muzeul Vasile. A- spre Galaţi, cu o întrerupere la Mă-
mult apreciatul său parc, puternicul lecsandri cu comorile sale, mauzo- răşeşti. La mauzoleul patriei,
tivă şi educativă a excursiilor şcoala

medie nr. 1 din Alba Iulia a rein- combinat forestier şi împrejurimile leul lui Alecsandri aflat în vecină­ mormîntul generalului Ieremia Grigo-

viat o tradiţie recunoscută acestei incintătoare au oferit excursioniştilor tate, lunca Şiretului, izvor de inspi­ rescu, a generalului rus Olarev şt

şc o li: excursia de sfîrşit de an şco­ prilej de a cunoaşte frumuseţile pa­ raţie în creaţiile poetului, şi frumu­ a celorlalţi eroi, a reamintit excursio­

lar. triei. seţile satului moldovean, ne-au făcut niştilor frăţia de arme romîno-rusă
Drumul excursioniştilor a conti­ să ne simţim în anturajul marelui din primul război mondial.
\ Pe baza pregătirilor prealabile, la poet.
2 VI. 1958, elevele cursului mediu, nuat spre Rădăuţi unde au fost vizi­ In Galaţi excursioniştii au vizitat
însoţite de cadrele didactice, au por­ tate diferite monumente istorice, a- Cine nu a cunoscut frumuseţile muzeul lui A. I. Cuza, palatul cul­
nit pentru trei săpTămîni în călăto­ ţenţia concentrîndu-se asupra mor- regiunii Neamţ, atit de minunat des. turii, grădina botanică etc, apoi s-au

rie spre a cunoaşte ţara tirinind cir­ îndreptat spre litoralul Mării Ne.

cuitul aprobai de organele şcolare: N O T E O IE C A IL A T O IR! II IE gre.
Alba Iulia — Cluj, — Vatra Dornei Constanţa a oferit excursioniştilor

— Cîmpulung, Rarău — Rădăuţi — mîntului lui Ştefan Vodă, a muzeu- crise de C. Hogaş, să urmeze drumul noi şi variate aspecte: vizitarea por­
Puina — Suceviţa — Suceava — lui de la Puina şi a chiliei lui Da- parcurs de noi în ţinutul Neamţului, tului, a cazinoului, a acvariului, a
Iaşi — Mirceşti, — Piatra Neamţ nil Sihastru. In continuare excursio- Din oraşul Piatra Neamţ s-o ia spre moscheii, etc. Viaţa specifică oraşu­
niştii s-au îndreptat spre Suceava, Cheile Bicazului şi Lacul Roşu, iar lui port, plaja de la Mamaia, Vasile
— Cheile Bicazului — Lacul Roşu vechea capitală a Moldovei, unde au din minunata Vale a Bistriţei să fa- Roaită au adăugat la bagajul cunoş­
— Hidrocentrala V. I. Lenin, Monu­ vizitat cetatea lui Ştefan cel Mare, că un popas la hidrocentrala V. 1. tinţelor noi şi preţioase impresii.
mentele istorice din ţinutul Neam­ monumentele istorice din localitate, Lenin, spre a vedea una din gigan­
ţului, Constanţa — Bucureşti — Re­ muzeul regional cu acea minunată ticele realizări ale puterii populare, Cile bucurii şi surprize a oferit
şiţa — Hunedoara ele. secţie „Ciprian Porumbescu” unde să nu părăsească ţinutul Neamţului Bucureştiul t Iată pe excursionişti, vi-
la pianul, violoncelul şi compoziţiile pînă nu a văzut Agapia cu mintl- zitînd cimitirul Belii. La mormîntul'
Şuieratul locomotivei trenului din sale muzicale lipsea doar un nou nalele picturi ale lui N. Grigorcscu, lui Eminescu în vecinătatea căruia
2 VI. 1958 orele 10, in atmosfera talerd să le dea viaţă. Văratecul cu mormîntul lui Veronica se află mormintele lui Caragiale şi
plină de voioşie a excursioniştilor a Coşbuc, a artiştilor şi a oamenilor
vestit începutul unei lungi şi fructuoa­ Din Suceava excursioniştii au con­ Micle, Cetatea Neamţului; să se o- de ştiinţă romîni, la muzeul Gr. An-
se călătorii. tipa, la Ateneul R.P.R. la muzeul na­
tinuat drumul spre Iaşi. prească şi la Ilumuleşti, pe prispa ţional de artă, unde creaţiile clasici­ Gel de-al 27-lea Tir o interna fionat de la Poz- sfârşit. In decurs de două săptăinini, Tirgul a
Prima „escală" a fost Clujul. Cile La sosirea în fosta capitală a Mol­ casei părinteşti a lui Ion Creangă, în lor culturii noastre 'despre care ni s-a
frumuseţi n-a oferit Clujul? Gră­ vecinătatea căreia se mai află in- vorbit, de repetate ori în clasă c a : nan, la care au participat 39 state din lume,
dina botanică, muzeul geologic, par­ dovei, excursioniştii au fost impresio- scripţia „aici a fost cireşul măiuşii. printre care Uniunea Sovietică, Republica Popa-
cul, fabricile de bere, de porcelan, naţi de măreţul edificiu al Staţiei Măriuca". Prof. Bl RĂU DOMNÎCA tara Chineză, Cehoslovacia, R. D. Germană,
C.F.R. Iaşi, ' realizare a reginfului
bomboane, frumuseţi complectate cu (Continuare în pag. 2-a)
participarea !a două spectaco'e in sa­ nostru democrat-popular, iar comori- La Pjatra Neamţ au mai vizitai ca­ josf vizitat de aproximaţia 380.000 persoane,
la Teatrului Naţional, opera „Truba- le Iaşilor c a : palatul culturii, bisa- sa lui C. Hogaş, unde. cea mai mică . . - ... , y. .

T'rintre care oOOO oaspeţi străini.

Anglia, Franţa şi numeroase alte ţări, a luat IN FOTO : Vedere generală a Tîrgului.