Page 14 - 1958-07
P. 14
DWmul socialism ului Nr 1TŞ
SOŢI FRUNTAŞI TREI SAPTAMINI GINI) ESTE
în m u n c a c u lt u r a lă PREOCUPARE
ÎN Pînă nu de mult, activitatea cămi
nului cultural din Sarmizegetusa lăsa
de dorit, Colectivul artiştilor amatori
, i r cii foni! de nu se întrunea Ia repetiţii. Luîridu se
(Urmare din oag. h a ) la Sarmizegetusa unde au vizitat mu măsuri mai hotărîte, s-a ajuns ca în
ultimul timp la Sarmizegetusa să fie
întovărăşirea agricolă „Drumul soci „Drumul socialismului" au avut influ cialismului" din Teiuş, recoltează anual Th. Aman, Grigorescu, Andreescu etc. zeul, amfiteatrul şi cetatea, urme pu pusă în repetiţie piesa „Soacra cu trei
alismului" din Teiuş, raionul Alba, s-a enţă asupra multor ţărani muncitori cantităţi mari de grîu, porumb şi car ternice ale stăpînirii romane In Da nurori", care a fost prezentată în ziua
inaugurat în anul 1952, luna iulie, cu care s-au înscris în cele cinci înto tofi. Ca atare, are posibilitatea să re precum şt alte picturi au putut h cia. de 22 iunie în faţa a peste 300 de
22 familii de ţărani muncitori şi 25,'<5 vărăşiri agricole din comună, care au partizeze la fondul de bază cel puţin văzute şi admirate In original. Vi Ultima localitate vizitată a fost spectatori.
he' ctia'.rfle. încă..1d*e la i2î!n?-f»i—i*nfiţiai re, U10 faini- mai luat fiinţă în ultimii ani. 10 Ia sută din producţia totală de zitarea parcului Cişmiglu, a parcului
Ii•iv rsr---a,fu :înscris «c. u înIt-rera--gajt s:uipJ!rî ataţă grîu şi 10 la sută din cea de porumb. Hunedoara. Combinatul siderurgic a La 24 iunie, aceeaşi piesă a fost
de teren arabil. Acest lucru a .acut po Cu siguranţă că Intovărăşiţil ar fi Cu banii încasaţi de pe produse, înto I. V. Stalin, a oferit excursioniştilor uimit prin proporţiile sale. Iar im jucată şi în satul Peşleniţa, în pre
sibil ca lucrările agricole să se exe putut obţine rezultate şl mal bune dacă vărăşiţi! îşi vor putea cumpăra anima momente de destindere, iar vizita la presiile de la Castelul Huniazilor au i zenţa unui mare număr de colectivişti.
cute la timp şi în condiţiuni bune, iar oi şi-ar fl creat un fond de bază pu le, maşini şl unelte agricole — proprie „Casa ScinteTi", la marile magazine
recoltele realizate, să întreacă cu regu- ternic. Deşi întovărăşirea are o ve tate obştească, care să le uşureze mun contribuit la lărgirea cunoştinţelor re. De fiecare dată, piesa a fost primită
laritate pe cele ale ţăranilor Indivi- chime de 6 ani, nu posedă la fondul ca şi în acelaşi timp să le asigure rea le-a oferit prilejul să vadă o parte feritoare la difeHte epoci din trecu cu multă însufleţire, cetăţenii apre
âuaii. de bază decît două semănători de ce lizarea unor venituri tot mai mari. din măreţele realizări ale socialis tul nostru. ciind interesul şi ’talentul pe care artiş
reale. Aceasta, din cauză că se repar mului in patria noastră. i tii amatori ai căminului cultural din
In urma acestui fapt, numărul mem tizează o cantitate de produse prea Comitetului comunal de parlid, sfa Sarmizegetusa l-au dovedit în munca
brilor, precum şl suprafaţa de leren a mică pentru mărirea fondului de bază. tului popular comunal, , precum şi comi ir de pregătire şi interpretare a rolurilor.
crescut mereu, ajungînd în prezent la In aritil trecut, de exemplu, au reparii. tetului de conducere le revine sarcina Din Bucureşti, excursioniştii au După o călătorie de 3 săptămlnl,
75 familii şi 90,65 hectare (menţionăm zat abia 1.250 kg. porumb şl 2.000 kg. de a desfăşura o temeinică muncă de S-au evidenţiat artistele Florea Ag-
că intre timp din această întovărăşire cartofi, iar în acest an numai recolfă lămurire în rîndurile întovărăşiţilor, pe continuat drumul spre oraşul Orşo efectuată cu trenul, maşina şi vapo neta — în rolul soacrei, Hîcă Zam
ce se va obţine de pe suprafaţa de 0,90 bază de exemple concrete, pentru a-l fira — a treia noră şi artistul ama
t _ >: ha. cultivată cu porumb. Se poate spu convinge că munca în comun şi dez va, In vecinătatea căruţa au vizi rul, excursioniştii şcolii medii .ir. 1 tor Arion Ioan, in rolul fiului babei.
voltarea fondului obştesc constituie ca
s-au înscris mai mulţi membri !n gos ¦•.ne deci, că, comitetul 3e conducere s-a lea pe care întovărăşiţi! îşi pot asigu tat insula Ada.Raleh unde Meschini Alba !alia, s-au întors acasă cu mul Pentru munca de viitor a căminului
ra folosirea marilor posibilităţi ale a- cultural din Sarmizegetusa se cere
podăria colectivă şi la un moment dat preocupat şi se preocupă puţin de dez griculturîi socialiste. Baba ne-a dat informaţii cu privire ţumirea sufletească a toi ceea ce au o perseverenţă continuă, iar artiştii să
ţi •Jf.Vît ’ fe •-•U{'(3 Î-‘! t injiţi. . 1 voltarea fondului de bază. la viaţa turcilor din insulă. După văzut. Pentru elevi şi corpul didactic
T OR I L O R aceasta vizitalorii s-au îmbarcat pe zilele petrecute în excursie au fost dovedească aceeaşi dragoste pe care
am aceeaşi întovărăşire s-a defalcat întovărăşirea agricolă „Drumul so vasul „T. Măgurele" spre Moldova zile de studii şi documentare, de au arătat-o în ultimul timp.
riiiii*3 t
IA V I T I G U L Veche pentru a vedea Dunărea la sudare a cunoştinţelor teoretice do- MURG AUREL
o altă întovărăşire). Fără îndoială, re Cazane. Cile frumuseţi nu a oferit şi bindite în şcoală, ca practica con
acest colţ de ţară. Modestele cuvinte struirii socialismului in patria noas corespondent
zultatele bune obţinute de întovărăşirea nu sini in măsură să exprime far tră, de dezvoltare a sentimentului
IN A ' T E N Ţ mecul Dunării la Cazane. patriotic, dar în acelaşi timp de des
Drumul excursioniştilor a continuat tindere, de sărbătorire a ‘.ncheierit
din Orşova spre Băile Herculane. iz cu succes a anului şcolar 1957-1958.
voarele termale, grota haiducilor, in i
j. -4 . _ o# stalaţiile balneare şt aşezarea pito
$â apârâm strugurii de mană şi făinare rească a staţiunii, au impresionat
Ploile intermitente căzute în coperă cu o pîslă albă-cenuşie preţios in lupta contra acestor Elevi şi studenţi în vacanţăexcursioniştii. Cu greutate mare s-au
zilele de 28—30 iunie 1958, au care devine făinoasă şi miroase boli îl asigură şi- aplicarea la
creat condiţii favorabile pentru a mucegai. Boabele atacate nu timp a complexului agco-viticol. putut desprinde de aceste locuri fru
infecţiile secundare de mană, pot creşte din cauza pîslei şi moase şi s-au îndreptai spre a vizita
care au apărut pe frunze şi stru- atunci crapă pînă la sîmbure, StaţiunCă de avertizare a manei Soţii Cecilia şi Remus Gabor uzinele metalurgice din Reşiţa. C l u b u l e l e v i l o r şi s tu d e n ţilo r
guri încă de la 20 iunie. Pentru fiind expuse şi la alte boli, fapt — Ighiu — desfăşoară o bogală activilafe în
a preîntâmpina un atac de ma- care nu se întîlneşte la mană. cadrul Căminului cultural din co Din Reşiţa, prin Porţile de Fier ale
¦- muna Bălţa, raionul Brad.
nă, acum, în perioada de creşte- Mijlocul cel mai bun de com- f Transilvaniei, excursioniştii au ajuns La 6 iulie se va deschide la cinematografie etc. care ar popu
re a boabelor, se impune a se batere împotriva tăinării, a«um, <SLp>•<?>» Sebeş, în localul şcolii germane, lariza succesele obţinute în arest
face stropitul al treilea la vii de în perioada de creştere a boabe- II clubul elevilor şi studenţilor domeniu de către ţara noastia.
la data de 2—8 iulie 1958, au [or, este prătuirea strugurilor DE PE care va funcţiona pe toată du Ar ti fost bine să existe şi un
o soluţie de zeamă bordeleză atacaţi cu prat de pUGioasă, ca rata vacanţei. Activitatea cultu tond bănesc pentru a se cum
care să conţină 750 gr. piatră re se face cu un pfătuitor de f GÎRBOV rală a clubului se va concretiza păra premii stimulative.
vînătă, 375 gr. var nestins şi mină. ¦ prin : recenzii de cărţi, prezen
tări de filme, diferite jocuri Bună este ideea de a se orga
120 gr. piatră acră la 150 litri Prătuirea se va tace diminea niza la club întîlniri între -stu
apă ţa pe rouă şi seara. In nici un (tenis de masă, şah, etc.), sera denţi şi elevii din ultimii ani
caz nu se tace în timpul zilei,
Pentru asigurarea unui efeat Drumul spre comuna Gîrbova, după şi intenţionam să-l vizităm. Voiam tuns. Lapte şi brlnzâ pleacă zilnic te literare urmate de dans, &tc. de Ia şcoala medie, în care scop
ce se desprinde de şoseaua naţiona să vedem cile şi cum sini îngrijite Era bine să nu se treacă cu studenţii să le vorbească elevi
lă, înaintează printre lanuri bogate animalele colectiviştilor. de la stlna noastră. Cileodată nu ne lor despre profesia în care ei se
de grîu şi porumb, străjuit de stîl- vederea planificarea de concur pregătesc.
pii de telegraf şi de meri bătrini. Am avut ce afla şt la saivan şt ajung nici două căruţe pentru tran suri pe teme din literatură,
Mergîrid pe acest drum, in faţa că la parcul vilelor. S-au strîns cio.
banii şi paznicii vitelor. A venit sport. Totdeauna am fost şi vrem să
lătorului se deschide o perspectivă Ion Dielrich, Ioan Sutoris, Ştefan O-
bun, se vor stropi bine dosul pe arşiţa soarelui, cînd se pot încintăioare. Ruinele unui castel fim primii care să ne achităm de
medieval se profilează pe fundalul priş. Doi saşi şi un romîn. Toţi zîm-
frunzelor, lăstarii şi îndeosebi face arsuri la struguri şi viţă. verde-închis al munţilor, iar în slin- bitori cu flori la pălărie. S-au înfră sarcinile ce ni le-am Luat. CU rea La muncă voluntară
ga, sus pe culme, îţi apare vestita ţit în muncă, îşi împart bucuriile,
strugurii. Se vor prăîui numai strugurii comună de oieri, Poiana Sibiului. rezolvă împreună micile necazuri, şi lizăm ? La casieria colectivei puteţi a. In anii regimului de demo
sînt fericiţi. oraţie populară, prin muncă vo
In compleclarea peisajului pe care fia. Şi noi ştim, dar „păstrăm se luntară s-au realizat lUGrări de pe listele de muncă voluntari
l-am admirat, a venit un ecou al N-au aşteptai să fie întrebaţi des mare importanţă pentru viaţa Astfel, lă 1 iulie, un prim
O altă boală apărută în vii sau vetrele atacate şi ori de cile clopotului. Ce alinia la gitul urnii pre munca lor. Comunicativi, repede cretul". economică şi culturală a regiu
„batal". Sunetele nu aveau rezonan s-au grăbit să ne povestească sin nii noastre. grup de 45 elevi de la şcoala
la 28 iunie 1958 este făinarea ori aceasta se va produce. ţa dulce a clopoţelului. Erau seci, guri. A in tra t, în vorbă paznicul de medie din oraş au plecat pentru
ca loviturile intr-o bucată de tablă. Recent, din iniţiativa comi 15 zile la G.A.S. Apold, secţia
sau oidiumul. In acest caz se Se mai poate combate şi prin Toiuşi izbeau plăcui timpanul. — „Aveam la colectivă 363 de oi la vitele rriari. A tetului orăşenesc U.T.M. Sebeş,
cu lină fină şl semifină. Pe lingă -numeroşi 'elevi, dornici să Iu Miercurea, pentru a ajuta la
cere o atenţie deosebită pentru stropirea cu zeamă sultocaloioă Am apucat pe o potecuţă ce du ele, anul ăsia, am mai oprit „citeva — „lată acolo 13 vaci. Siementhal fy oreze voluntar la gospodăriile
cea înspre dealul de unde venea mieluţe". Numai 141. Restul le-am de stat din regiune, s-au înscris recoltarea cerealelor.
â apăra strugurii şi de această de 2 Ia sută, întrebuinţînd 2 li- sunetul. La început primirea nu a vînduî prin contractări. Vedeţi că şi Pintzgau. Mai frumoase, ca ale §
fost tocmai călduroasă. In tntimpi- oile noastre nu mai au lină. Le-am Grupul este însoţit de profe
noqslre, ale colectivei, nu sînt altele $
nare ne-au sărit doi dulăi de... mai sorii Denghel Ioan şi Gomănes-
boală care este tot aşa de peri- tri soluţie concentrată de 28 gra- mare dragul să-i vezi. Ne-am oprit în comună. Avem şl 38 tineret bovin. & cu Dumitru.
şi, fără voie, urmam întocmai învă
culoasă ca şi mana, dacă nu de Ia 100 litri apă sau zeamă ţătura tui Creangă, stind fos, pînă 7n"'îbtal 51 Se capelei Âiîfea " sih i" L
cînd unul din cei trei ciobani cu
este tratată iă ti'mţ). bordeleză, cînd este tratament o fluierătură ne-a scutit de emoţiile aici Ia păşune. Restul sînt la prăşit
primirii.
Ea a apărut pe struguri, îi a- mixt şi contra manei. Un ajutor şi transportat furajele’’.
Am ajuns la slina colectivei. Am
— — _ -------------» a — — ---------------- •— — ---------- uitai emoţiile. Miros îmbietor de caş ...S-a lăsat seara. Pomii aruncau Tabăra de la Casa pionierilor
proaspăt. Dar nii acesta era scopul. umbre lungi care se îmbrăţişau cu
M uncile agrico le s în t în foi Ştiam că, acum doi ani în urmă,
colectiviştii din Gîrbova s-au angajat pămîntul. Talanga de pe dealul Gîr- Pionierilor şi şcolarilor din o- Sebeş în vederea organizării c!e
23 : 1 V. • ¦¦¦ Dau zor la recoltatul să construiască un saivan pentru oi bovii, după care ne-am orientat ca să raşul Sebeş li s-au asigurat con excursii.
OtzUlui aflăm aceste lucruri, mai suna la diţii optime pentru a petrece va
Avînt în muncă gitul batalului care, in pas cu tur canţa de vară în modul cel mai Pionierii ău invitat în mijlocul
Unităţile socialiste din agricultură ma, se întorcea de la păşune. folositor. . lor în această vară pe scriito
Ţaranii muncitori din Şoimuş ău din raionul Sebeş dau zor Ia recolta
dovedit în acest an că sînt hotărîţi să tul orzului. Pînă în prezent, a termi Am plecat ducind cu noi un gind In acest scop s-a deschis o rul academician Ion Agirhi-
fie printre primii în raion la muncile nat cu seceratul orzului gospodăria a- şi o amintire. Ghidul că peste un tabără care va funcţiona pe lin ceanu de la Gluj şi pe Ion Ra-
agricole. Pînă în prezent ei au sece gricolă de stat Petreşti şi gospodăria an sau doi, colectiviştii Sin Gîrbova gă Gasa pionierilor. Pe toată hoveanu de la revista „Tribună".
rat 25 ha, orz şi au executat praşila agricolă colectivi din Sebeş. Celelal romini şi saşi la un loc, mergind pe durata taberei vor funcţiona pa La toate acestea se adaugă :
a Il-a la 320 ha. Pentru ca treierişul te unităţi socialiste se apropie de sfîr- drumul pe care au apucai, vor cu tru cercuri cu profesori de spe audiţii colective la radio, sfrîn-
şitul recoltatului orzului şi se pregătesc noaşte din plin toate avantajele ce cialitate : cercul prietenii cărţii, gerea de plante medicinale, spri
să se desfăşoare în bune condiţiuni pentru secerişul griului. Printre acei le oferă creşterea animalelor în fer cercul artistic sportiv, cercul ti jinirea G.A.C.-urilor la s tin g e
Iu amenajat o arie electrificată model care ău început secerişul griului, se mele anexe. Amintirea este aceea des nerilor naturalişti, şi cercul de rea recoltei de grîu şi multe mie
pe raion. numără Ioan Berghean şi Ştefan Păcu pre oamenii care, prin munca lor, zi croitorie. In programul taberei iniţiative inimoase care se vor
rar din Lancrăm. C. FILARET de zi schimbă viaţa, făcînd-o să în figurează şi organizarea unei tace sub îndrumarea atentă a
N. TUDORAN florească necontenit. strînse colaborări cu secţia tu instructorilor IGett Brigitle şi
corespondent corespondent rism de pe lîngă A.V.S.A.P. Spătăceanu Rodica.
N. CAZAN
SANDU P.
După consfătuirea de la Constanţa sensul că toate lucrările s-au executat suprafaţă ce reprezintă 30 la sulă şi primăvară fntr-o proporţie de 30 fa ţuri. Aceste terenuri au fost încadra
la timpul optim, iar calitatea lor din cea cultivată cu viţă de vie, iar sută, iar în restul terenului se culti te în asolament corespunzător ce ur
a asigurat o vegetaţie luxuriantă şi îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă vă plante care sînt cele mal bune mează a se introduce în cursul acesiul
promiţătoare. ce reprezintă 20 la sută. S-a trecut premergătoare pentru cereale. an. Pînă acum s-a amenajai şi s-n
la aplicarea unul sistem mai cores pus în funcţiune întreaga reţea de di
Măsurile luate prevăd că pînă în a- punzător de susţinere a viţelor, Intro- Pentru a se asigura realizarea pro rijare a apel pentru irigare.
nul 1960 sectorul viticol va trebui să dueîndu-se, numai în cursul acestui an. ducţiei planificate la ha. s-a aplica*
se extindă cu încă 500—600 ha. prin peste 180.000 bucăţi pari de răşlnoa- întreg complexul de lucrări agroteh Se va continua, pe de altă parte,
luarea în cultură a masivelor nepro se. De asemenea s-a trecut la aplica nice pe toată suprafaţa de 831 ba.
ductive din raza comunelor Şard, rea lucrărilor în verde după noua orien Aplicarea masivă a îngrăşămintelor plantarea lerenuriior propice cultivă-
Ţelna, Bărăbanţ, Galda şl altele, pre tare în biologie formulată de savanţii chimice: azotat de amoniu, supertos-
cum şi prin trecerea unor suprafeţe din sovietici Negruli, Ambrasovschl etc., fat, gunoi de grajd, precum şi com rii caişilor, în aşa fel ca pe lingă cei
fondul forestier şi silvic la cel agricol. iar pentru menţinerea actualului pa baterea chimică a buruienilor, a stat
Consfătuirea ţăranilor şi lucrătorilor Ing. MATEI VICTOR în ramura viticolă, mai ales în ce pri In acest scop, încă din anul ce ur trimoniu, s-au plantat peste 7.500 viţe in cenlrul preocupărilor speclal'ştilor \1.500 bucăţi caişi piantaţl in primă
din sectorul socialist al agriculturii directorul G.A.S. Alba Iulia veşte cantitatea de struguri recoltată mează, în gospodăria noastră va lua altoite din soiurile cele mal aclima din gospodăria noastră. Munca nu a
care a avut loc Ia Constanţa a ana la ha. In anul 1957 conducerea gos- fiinţă o pepinieră viticolă cu o capa tizate şi care sînt producătoare de vi fost zadarnică. Rezultatele care se pre vara acestui an, să se mal planiezc
lizat sub toate aspectele modul in care cerebe a soiurilor. Legumicultura, cu podăriei a luptat pentru obţinerea u- citate de 240.000 bucăţi viţe altoite a- nuri superioare. văd, cu toată vitregia timpului, sînt în toamnă încă 1.500 bucăţi.
sînt îndeplinite Directivele celui 4e-al prinde 13 la sută, pomicultura 5 la nel producţii de calitate. S-ar părea nual. Aceasta va asigura materialul de nalură îmbucurătoare.
11-lea Congres al P.M.R. cu privire ia sută; Iar restul de 2 la sută sînt fi că rezultatele obţinute sînt mulţumi săditor necesar complectărli golurilor Pentru transformarea strugurilor In O problemă de seamă care preocu
transformarea socialistă a agricultu neţe şl pomi. toare în comparaţie cu alţi ani. In din vii şi plantării noilor suprafeţe produs finit, s-au luat măsuri de a- Creşterea producţiei cerealiere se ur pă conducerea gospodăriei de stat dm
rii şi la creşterea producţiei agricole realitate însă, eie nu sînt satisfăcătoa care vor fi destinate lărgirii patrimo provizionare a gospodăriei cu rna(e măreşte în gospodăria noasiră şi pe n Alba Iulia este şi aceea a mecănizăiii
animale şi vegetale. In ce priveşfe sectorul zootehnic, el re, fapt care a nemulţumit colectivul niului viticol. Putem arăta că lucră riale care să asigure îmbunătăţirea ca alTă c a le ; pe calea lărgirii suprate- lucrărilor in toate sectoarele de actl-
se cifrează la o încărcătură de 11 vaci, de conducere şi l-a determinat c.a du rile de întocmire a devizelor au în lităţii vinurilor. ţelor arabile cu încă 20 la sută faţă
.... v .v.j. ¦ :: -v - ; ; Si;.:-:v ú? 11 scroafe mame, 10 bi şi un stup Is pă consfătuirea de la Constanţa, să cepui încă de pe acum. Ţinînd seama de suprafaţa actuală, în aşa fel ca în M i ••• - f- „
Ţinînd seama de indicaţiile date dé o 100 ha. Deşi situaţia pare oarecum ia o serie de măsuri tehnico-oi-ganiza- de importanţa economică deosebită pe Aceste măsuri, alături de educarea anul 1960 să ajungem la o suprafaţă
această importantă consfătuire şi de nesatisfăcăloare, totuşi trebuie să ară torice, măsuri care să asigure îndepli şl calificarea continuă a cadrelor ce de 1.400 ha. Acest lucru îl putem rea vitate cu scopul de a se ridica pro
hotărîrile care s-âu luat, tie putem dă tam căJ..i. .e;a este . .e.x.plicabilă dacă t.i-; nirea planului de producţie în cursul care o are podgoria Alba Iulia, so lucrează fn sectorul viticol, sînt garan
uşor seama că G.A.S. Albă Îiiilă are nem seama de caracterul de produüfie acestui an, ătît sub aspect cantitativ, cotim că ar ti o greşeală ca acestei liza prin preluarea tuturor rezerve ducţia şi productivitatea muncii şl de
posibilităţi ca în viitorii 2—3 ani să al unităţii. cit şi calitativ. unităţi să i se dea în viitor o altă ţia îndeplinirii cu succes a sarcinilor
sporească simţitor producţia agricolă orientare decît cea viticolă. De aceea lor de stat şl prin punerea în valoa a se reduce în acelaşi timp în mod
şi să îmbunătăţească calitatea produ După consfătuirea de la Constanţa, Potrivit indicaţiilor date de consfă trasate de consfătuirea de la Con
selor. Făcînd o analiză a caracterului conducerea gospodăriei şi-a propus să tuirea de la Constanţa, am trecut la considerăm că conducerea Trustului re a terenurilor care momentan nu simţitor preţul de cost ăl produselor.
de producţie al gospodăriei, vom con stabilească extinderea numai a acelor experimentarea secţiilor de a lucra ca regional ne va da tot sprijinul in ce stanţa. sînt folosite, sau sînt folosite neraţlo-
stata că ea aré un cîmp vast de acti ramuri care în condiţiile specifice te unităţi de sine stătătoare (de a intro In sectorul culturilor de cîmp, 40 la Mai avem multe de făcui şi în sec
vitate, axat pe aproape toate ramu ritoriului gospodăriei, ău cea mai mă duce gospodărirea chibzuită). In acest priveşte dezvoltarea sectorului viticol, nal şi a acelora care au un potenţial
rile de producţie existente în agricul re renlabilitale, privită sub aspect ecm sens li s-ău stabilit planuri de pro- sută din suprafaţă este ocupat cu cul agricol scăzut. torul zootehnic. Există toate condiţiile
tură. Ponderea cea mai mare însă o nomic şi financiar. In condiţiile pedo diicţie proprii, li s-au dat mijloacele chiar in dauna altor sectoare, care.
are ramura viticolă, urmată de ce% climatice locale, s-a dovedii că ratnu putem spune, în condiţiile locale d u turi destinate pentru producerea de se Pentru asigurarea oamenilor muncii penlru ca încărcătura de animale *a
ra cea mai renlabilă şi cu larg! per de producţie necesare, materialele şi
spective de viitor esie viticultura, care (bitdurii’e de care au nevoie în raporl au aceeaşi rentabilitate. minţe de sol şi pentru centrul de în cu legume şi zarzavaturi, cît şi pen- 100 de ha. să fie mărită simţitor, iar
de altfel are şi ponderea cea mai cu iitnilele stabilite.
mare în cadrul gospodăriei. Sarcină Ca o nouă orientare a conducerii cercare a solurilor străine, iar 60 la Iru folosirea mai raţională a resur producţia de lapte pe cap de vacă să
noastră esle de a ne îndrepta ţoală De asemenea în vederea rezolvării
âtfenţiâ înspre ridicarea iii priinill rînd G.A.S. Alba Iulia este introducerea pe sută din suprafaţă este destinată cul selor naturale, au fost luate măsuri de crească la nivelul celei indicate de
unor probleme cheie în desfăşurarea
I producţiei din acesl sector. In anii scară largă a agrotehnicii celei mai turii plantelor furajere şi pentru asi a se mări suprafaţa grădinii de zarza consfătuirea de la Conslanţa.
procesului de producţie s-au luai mă avansale în sectorul viticol. Incepind
trecuţi s-au obţinut rezultate frumoase gurarea converului verde. In acest sec vat de la 40 la 80 hectare, in acesl Din analizele făcule de călre colec
suri operative, ceea ce ă lacul ca re din primăvara acestui an, au fost a-
tor, cu ajutorul trustului, am reuşit să scop vor fi mărite şi suprafeţele ră tivul de conducere al g o s p o d ă rie i cu
zultatele pe priitiul semestru Să fie plicale îngrăşăminte organice pe o
zootehnică care cuprinde cornute mari, întocmim un proiect de plan în cadrul sadniţelor la 2.400 m.p. şi se va pro participarea întregului activ de mun
mult superioare anilor precedenţi, în
ovine, apicuitură şi de ramurile unui asolament de patru ani, care per fila activitatea secţiei legumicole la citori, am ajuns la concluzia crnă
legumicolă şi pomicolă. Exprimat in mite înmulţirea cerealelor de toamnă producerea de legume timpurii în şan că există toate posibilităţile pen'ru
procente, sectorul viticol cuprinde ot: ca hotărîrile consfătuirii de la Con
la sută din totâlul coetlclfenţilor agrl- stanţa să-şi găsească cu tişur>Hţă a-
coli ai gospodăriei, culturile de cîmp plicarea în practică. Ne răinine d-uit
cupHHÖ 20 la süia din Bâte íti tă ca o sarcină permanentă să depunem
süía éîril destiiiatle pentrit seiîiiftţs tot efortul pentru ca măsurile ivre-
de sol şi çimguri fmentaie de in« prinse să se transforme în lapte vii.
