Page 15 - 1958-07
P. 15
Nr. 1103 D RU M U L $ n r,!A U S M U L Ü Í ............................. ................................. .......... P d l }
Dante de sea !na !iHh;. 8(ji; 6 Informaţii de partid OŞ î a
de analiza a Él Zilnic pe adresa redacţiei sosesc zeci
de scrisori ale oamenilor muncii din ce
Constructori fruntaşi — le mai îndepărtate colţuri ale regiunii,
scrisori care tratează subiecte intere
organizaţiilor U.T. Candidaţi şi Hi^rtibrî sante. Ele ne prilejuiesc multă bucu
de partid rie şi redacţia se străduieşte să răs
Insuşindu-şi critica făcută de utemiştii şi neutemiştii au adus Uricănlul impresionează de la pri refuzat să preia aceste două blocuri cli, lipsuri de care se facevinovată pundă fiecărui corespondent. Folosim
plenara a IH-a a C.C. al U.T.M. un aport însemnat la îndeplini Organizaţia de bază de la grupul 1 ma vedere. De o parte vechiul sat cu de la Trustul 7 Petroşani. conducerea şantierului, Iar pe de altă în acest scop şi coloanele ziarului.
în care s-a arătat că organele fi rea şi depăşirea planului de pro şantiere a Trustului 4 Construcţii Hu case mici, dintre care unele dărăpă parte din cauza proastei aprovizionări
lase ale organizaţiilor U.T.M. nu ducţie al întreprinderii. De ase nedoara, acordă o atenţie deosebită în nate, pe de altă parte oraşul nou, cu De cîteva luni, discuţiile contradicto cu materii şi materiale. Aici se duce Ioan Henţiu din Deva solicită calita
prezintă periodic în faţa utemiş- menea ei au scos în evidenţă şi tăririi rîndurilor partidului şi îmbună blocuri enorme, cu străzi asfaltate, cu rii dintre trust şl combinatul carbo mare lipsă în special de balast şi de tea de corespondent al ziarului. Faptul
preocuparea pe care o are orga tăţirii compoziţiei sociale, primind ca magazine mari, şl cu alté clădiri în nifer, n-au realizat nici un progres. cherestea pentru confecţionarea cofra- ne bucură şi sperăm că de acum va
tilor .dări de seamă despre acti nizaţia U.T.M. pentru organiza membri şi candidaţi de partid pe cei construcţie. Locuitorii, majoritatea tni- Trustul, ?fi de dte ori are ocazia, se jelor. De ce nu se găsesc pe şantier fi un bun muncilor pe tărlmul
rea timpului liber al tineretului. mai buni şi mai harnici muncitori con n.erj, sint ospitalieri şi vorbes’c fără angajează să refacă lucrările prosi cantităţi suficiente de balast şi cheres informării ziarului.
vitatea lor, organizaţiile U.T.M. structori, oare luptă activ pentru înfăp executate, beneficiarul îl zoreşte, Iar tea, este uşor de aflat. Nu există su
Trebuie arătat că sirit şi or tuirea sarcinilor de producţie. sfială despre tot ce e bun şi despre şantierul îşi vede mai departe de Con ficiente mijloace de transport. De la In ce priveşte sezisarea ce ne-o face
din raionul Haţeg, îndrumate de ganizaţii U.T.M., ca cele din sa tot ce ar trebui să fie mai bun. Spun strucţia blocurilor noi. Şi asta nu pen un timp, şantierul este deservit zilnic asupra colecţiei de ziare a bibliotecii
tele Bretea Strei, Clopotiva, Ciu De la alegerea noului birou al or muite, povestesc cu lux de amănunte tru că n-ar vrea să le refacă, ci pen doar de două-trei autocamioane, în centrale regionale, care zace nelegată
către Comitetul raional U.T.M., la Mică, Breazova şi PăUci- ganizaţiei de bază şi pînă în prezent despre condiţiile confortabile în care tru că n-are fonduri băneşti. Ioc de 7 dte ar trebui să aibă. Şi de luni de zile la secţia poligrafie a
neşti care.au prezentat dăti de au fost primiţi în rînduriie canJI or locuiesc astăzi, despre salariile mari ca să transporţi balast, cherestea şi întreprinderii „1 Mai" din Deva, li co
acum prezintă periodic dări de seamă slabe, care nu au făcut o 18 muncitori constructori, iar ca mem pe care le primesc şi care le alungă Problema fondurilor băneşti este de alte materiale, cu numai două autoca municăm că tov. Şimon, muncitor la
analiză profundă şi temeinică a bri- de partid 4 tovarăşi. grija zilei de miine. asemenea de mult vînturată. Unii din mioane, de lă Lupeni la Uricani, nu-i legătorie, s-a angajat să termine car-.
seamă trimestriale. întregii activităţi a utemiştilor. Nu uită să vorbească însă şi despre tre conducătorii trustului au dat „dis tocmai uşor. De aceea, se întîmplă de tonarea colecţiei în cîteva zile.
~ . i. . Drept urmare, la discuţii au luat In rînduriie candidaţilor au fost pri cîteva lucruri nu tocmai plăcute, des poziţii" verbale pentru refacerea lucră multe ori că la silozul de cărbune, lu
parte foarte puţini utemişti. Â- miţi Ioan Drăgoiescu, electrician, Ni- rilor. Dar vopselele, mortarul, mîria crare grea şi pretenţioasă, se aşteaptă Nicolae Rovenţa din Petroşani, 'saS
Asemenea adunări de dări de ceasta dbvedeşte că unii instruc colae Ponei, zidar, Simion Munteanu, pre care, de fapt, vrem să vorbim şi de lucru, costă bani. Şantierul a con zile întregi pînă se adună o cantitate
tori raionali U.T.M. nu au dat meşter şi alţii, iar printre cei primiţi sumat odată toate aceste materiale şi suficientă de balast ca să poată fi titlul „File de carnet" ne informează
seamă s-au desfăşurat de curind un ajutor şi un sprijin calificat ca membri de partid se numără Na- noi în articolul de faţă. Este vorba forţe de muncă. A le consuma în can turnat fără întrerupere. Faptul acesta despre îmbunătăţirile aduse de an grup
acestor organizaţii ca ele să în zarin Duţu, instalator. titate dublă, înseamnă că cineva tre se repetă de Ia un timp pentru că de tehnicieni şi muncitori centralei e.
în toate organizaţiile U.T.M. din tocmească dări de seamă anali despre unele lucrări de construcţii ca buie să plătească cheltuielile suplimen atît trustul cît şi I.R.T.A., privesc cu lectrice din Petroşani. Regretăm că rta
tice care să creeze o bază serioa S-a îtîibunătăţît munca tare. Conducerea şantierului nu-şi asu foarte mare nepăsare doiarea şantie putem da curs materialului în ziar, de
raionul Haţeg. Prezentarea aces să de discuţii pentru tinerii ute de primire în partid re pătează onoarea şantierului. mă această răspundere pentru moiivul rului din Uricani cu mijloace auto de oarece parte din acţiunile amintite s-au
mişti. că a preluat conducerea lucrărilor de transport. petrecut 'cu cîteva luni în urmă.
tor dări de seamă de către biro Pînă la alegerea noului, birou al or Lucrări care trebuie numai cîteva luni. Şi pe bună dreptate.
Cu toate acestea, adunările de ganizaţiei de bază P.M.R. (octombrie refăcute şi care ţin Doar n-o să plătească oalele sparte Este timpul ca şi conducerea şan Recomandăm tov. Rovenţa să fie mal
urile şi comitetele organizaţiilor dări de seamă care s-au desfă 1957), la fabrica „Simion Bărnuţlu“ blocate miiioâtie dé lei de alţii. Vechea conducere a şantie tierului (care ar trebui să insiste mai citet cînd scrie,
şurat în organizaţiile U.T.M. au din Sebeş, munca de primire a noi rului, sub oblăduirea căreia s-au exe mult atunci cînd are nevoie de ceva)
U.T.M. au dus la întărirea de ajutat comitetul raional să-şi membri şi candidaţi de partid se des In prezent, şantierul de construcţii cutat lucrările sus amintite, a fosi şi cea a trustului, să rezolve urgeni Doina Rosei din Miercurea, a trimis
dea mai bine seama curn au făşura slab. Acest lucru poate fi dove de locuinţe din Uricani execută lucrări destituită şi dată pe mina justiţiei pen problema transporturilor de materiale pe adresa redacţiei un reuşit reportaj
mocraţiei interne de organizaţie, muncit organizaţiile U.T.M. şi dit cu prisosinţă de însăşi rezultatele eşalonate Ia mai multe blocuri. Blo tru afaceri dubioase. Vinovaţii sînt cu pe şantierul din Uricani şi prin aceasta, despre încheierea anului şcolar. Dato
să tragă concluzii corespunză obţinute. De la deschiderea porţilor cul V este terminat şi nu s-ar putea noscuţi. De ce oare trustul nu-şi re problema aprovizionării cu materiale. rită faptului că materialul ne-a Sosit
la dezvoltarea simţului de răs toare despre felul cum aceste or partidului şi pînă atunci s-au primit în vendică şi cheltuielile suplimentare pe tîrziu la redacţie, nu a mai putut fi
ganizaţii s-au mobilizat pentru rînduriie candidaţilor de partid abia 9 spune că nu-i construit bine. La blocu care va trebui să Ie facă pentru ter Minerii din Uricani îşi fac datoria publicat.
pundere al utemiştilor faţă de traducerea în viaţă a hotărîri- muncitori, pe cîtă vreme în perioada rile 4, 3, 2 şi 1 se lucrează la zidă minarea celor doua blocuri ? faţă de patrie cu multă rîvnă şi ca
lor partidului şi guvernului, a octombrie 1957 — iunie 1958 numărul rie. Pînă aici, toate bune. Există însă rezultat sînt fruntaşi pe Valea Jiului Acest lucru nu trebuie, să fie un mo
îndeplinirea sarcinilor încredin hotărîrilor plenarei a 111-a a celor primiţi în rînduriie candidaţilor Au dreptate minerii din Uricani cînd la extragerea cărbunelui. Ei au ne tiv de descurajare.
ţate, la dezvoltarea criticii şi au C.C. al U.T.M. şi a hotărîrilor de partid a ajuns la 32. Printre cei în Uricani două blocuri mari, care-s vorbesc despre cele cîteva milioane de voie atît de blocurile de locuit, cît şi
tocriticii şi în special a criticii conferinţei regionale si raionale primiţi recent se numără meoanicul au terminate de mai multe luni, dar care iei, care stau blocate de inăi multe de construcţiile industriale. Esic de Poştaşul
de jos. Cu prilejul acestor adu U.T.M. to Ioan Androne, mecanicul Ioan Dii- luni în clădirile prost executate. Con datoria constructorilor să le satisfacă
nări utemiştii au făcut numeroa mitreasa, rictuitoarea Măria Sălişteanu, nu pot fi date în folosinţă pentru că ducerea Trustului 7 din Petroşani este aceste dorinţe, cu tot atîta rîvnă, la
se propuneri privind îmbunătăţi Ca urmare a concluziilor ce le Minodora Tanislav şi mulţi alţii, frun unele lucrări — prost executate an datoare să rezolve cît se poate de re termen, ieftin şi de calitate superioară.
rea activităţii organizaţiilor va desprinde în urma desfăşu terior — trebuie relăciite. Este vorba pede această situaţie.
U.T.M. şi au criticat cu tărie rării acestor adunări, Comitetul taşi în producţie şi în activitatea ob GH. PAVEL
lipsurile ce s-au manifestat în raional U.T.M. Haţeg va şti să- ştească. despre blocul 6 şi blocul-cămin 7. La Probleme de
munca organizaţiilor lor. şi repartizeze mai bine forţele blocul 6, este necesar să se execute aprovizionare
şi să ajute în acest fel mai ope Succesele obţinute pe această linie din nou zugrăvelile interioare, mici ş i transporturi
Ca urmare a măsurilor luate rativ şi mai concret organizaţii se datoresc muncii comuniştilor din or remedieri la vopsitul uşilor şi feres
pentru pregătirea dărilor de le U.T.M. care au muncit slab ganizaţia de bază şi ajutorului calificat trelor şi amenajarea subsolului. La
seamă, organizaţiile U.T.M. din pentru ridicarea lor la nivelul pe care l-a primit în ultimul timp or blocul-cămin nr. 7, principalele reme
satele: Sarmizegetusa, Sălaşu organizaţiilor fruntaşe, in scopul ganizaţia de bază din partea Comitetu dieri sînt necesare Ia subsol. Aici, din
Superior, Berthelot, Boiţa şi înfăptuirii sarcinilor ce stau în lui orăşenesc de partid Sebeş.
fata organizaţiilor U.T.M. cauza ploilor şl a umezelii şi mai ales
Q.A.C. Rîu Bărbat, au prezen din cauza şantierului care n-a luat
GHEORGHE GLKJOR măsuri din timp pentru a feri pătrun
tat dări de seamă care au făcut derea apei în subsol, tencuiala pereţi
instructor regional: U.T.M.
o analiză temeinică a activită lor a căzut în mai multe locuri şi con
pentru raionul Haţeg tinuă să cadă.
ţii desfăşurate de către aceste or
Beneficiarul, combinatul carbonifer
ganizaţii. La adunarea generală al Văii Jiului, aşa cum e şi firesc, a
de dare de seamă a organiza
ţiei U.T.M. din satul Berthelot,
utemistul Ioan Vasiu a arătat
în cuvîntul său cum a îeuşit or
ganizaţia U.T.M. să convingă pe Şantierul de construcţii din Uricani
are sarcina de a executa pentru ex
toţi membrii săi să se înscrie în ploatarea minieră, în afară de clădiri In nr. 1056 din 11 mai a.c., blicat în nr. 1078 din 6 iunie',
de locuit, şi două importante obiective ziarul „Drumul socialismului“, conducerea T.A.P.L. ne răspun
întovărăşirea agricolă. Magdale- industriale: silozul pentru sortarea a publicat materialul critic inti
cărbunilor şi sala maşinilor. tulat : „Tovarăşului director al de că a identîiicat pe ospătarul
na Sichitiu, propagandistă la T.A.P.L.-ului Deva“. „Vine“. Acesta nevrînd să recu
De la început trebuie spus că lucră
învăţămîntul politic, a arătat rile la aceste două obiective se desfă In material se vorbea de telul noască că a falsificat notele de
şoară defectuos. Pe de o parte din defectuos al deservirii consuma plată, conducerea trustului ă
cum s-a pregătit pentru predarea cauza unor lipsuri în organizarea mun- torilor, de către ospătarii res deferit cazul organului de stat
taurantului „Mureşul“ din Deva, competent.
lecţiilor şi cum a legat proble Din activitatea unei precum şi de lipsa dc control a
gestionarului Popovici, asupra Vara are pretenţiile ei
mele ce se dezbăteau de specifi comisii de împăciuire
barmanilor şi ospătarilor de ser Sub acest titlu în numărul
cul satului şi cum a reuşit să De cînd funcţionează comisia viciu, care în repelate rînduri 1093 din 24 iunie a.c., „Drumul
de împăciuire de pe lîngă statul nu aii dat dovadă de corectitm socialismului“ a publicat mate
încheie învăţămîntul politic cu omisii oar pe popular ai oraşului Orăştie, prin dine în mînuirea banilor înca rialul critic în care cerea con
toate lecţiile la zi. tata ei au trecut numeroşi cetă saţi. ducerii raionale O.G.L. produse
Comisiile permanente de pe lîngă trivă. Să luăm de pildă sectorul agri tul executiv âl sfatului popular din ţeni prezentînd cazuri diferite, industriale din Petroşani, să se
In adunările de dări de sea sfaturilé popularé, s-au creat cu sco col. In oraşul Alba Iulia sînt încă mulţi Alba Iulia, care n-au luat nici o mă care, dacă nu ar ti tost aplana In scrisoarea de răspuns tri ocupe cu mai multă competenţă
mă în organizaţiile U.T.M. din pul de a ajuta sfaturile populare în ţărani muncitori cu gospodărie indivi sură pentru activizarea lor. Ba mai te, ar ti dat prilej de acţionări la misă ziarului, conducerea de aprovizionarea magazinteiof
satele Peşteana, Răchitova, To- munca lor, de a ajuta în general ac duală. Dacă comisia permanentă a- mult. s-au complăcut cu starea de fap tribunal, îngreunîndu-i acestuia T.A.P.L. Deva ne tace cunoscut cu mărfuri de sezon, cerute de
teşti şi întreprinderea „Ceramica“ tivitatea organelor noastre locale de gricolă (preşedinte inginer Virgil Bi- te existente. Numai aşa se explică fap activitatea. Dintr-un număr de că materialul publicat a ajutat consumatori.
Baru Mare, utemiştii au anali stat. Organizate pe probleme, din de cu) ar fi creat un activ lărgit şi ar tul că timp de trei luni de zile comisiile 217 cazuri ivite, 150 de acţiuni conducerea trustului privind îm
zat modul cum s-au tradus in putaţi, comisiile permanente au o mare fi desfăşurat o susţinută muncă de permanente n-au ţinut nici o şedinţă au tost rezolvate în cadrul co bunătăţirea activităţii ia restau In scrisoarea de răsphns, con-
fapt not,arinii luate de organi însemnătate în viaţa obştească a sate lămurire în rîndul lor, mulţi s-ar fi de lucru. misiei ; 67 primind încuviinţa d •cerbi fo.C.L. ne face cunoscut
zaţiile de bază U.T.M. Astfel, lor şi oraşelor. Ele pot discuta şi re înscris în întovărăşirile existente. Sau rea de a ti înaintate la tribunal. rantul „Mureşul“ şi la alte uni că s-au luat măsuri pentru â-
utemiştii de la întreprinderea zolva multiple probleme ale economiei alt caz. Păşunile oraşului Alba iulia, Comitetul executiv are datoria şi tre tăţi de deservire publică. Ast
„Ceramica“ Baru Mare au ana locale. pe o mare suprafaţă sînt necurăţite. buie să ia toate măsurile pentru activi Nu este atît de simplu să re fel, pentru neregulile de servi provizionarea tuturor magazine*
lizat contribuţia utemiştilor şi a Comisia permanentă avea datoria să zarea comisiilor permanente. Aceasta, zolvi feluritele probleme ce se ciu, fosta gestionară Elena Po for din raionul Petroşani cu pro
întregului tineret la îndeplinirea S'lnt însă comisii care, de' la înfiin propună comitetului executiv să ia mă în cel mai scurt timp. Iar membrii ivesc în faţa unei comisii de a-
planului de producţife şi reducerea ţarea lor, n-au avut nici b activitate suri pentru curăţirea lor. Dar n-au fă comisiilor permanente — toţi deputaţii cest fel, dar membrii comisiei de povici de la bufetul expres din duse cerute de consumatori. A*
preţului de cost al produselor, şi n-au ţinut nici măcar o şedinţă. cut-o. De ce ? Tocmai pentru că mem —- trebuie să iasă din starea de nepă împăciuire: Vasiie Ciurdărescu, Deva, a tost scoasă din serviciu, provizionarea la timp şi cu va
scoţîndu-se în evidenţă faptul că Printre acestea se numără şi comisiile brii comisiei, în frunte cu preşedintele, sare în care au căzut. Este o datorie Vasiiica Adam şi Alexandru desfăcîndu-i-se contractul de
permanente de pe lîngă sfatul popular au fost şi sînt încă nepăsători faţă de a lor patriotică de a se interesa de Vlad au ştiut s-o tacă. muncă. riate sortimente a unităţilor, a
sare şi pipei orăşenesc Alba Iulia. Aici, singură co sarcinile ce li s-au încredinţat. Ei n-au buna gospodărire a oraşului, de satisfa dat posibilitate întreprinderii
misie permanentă, care după şedinţa de înţeles pe deplin importanţa pe care o cerea cerinţelor şi ridicarea nivelului E. IOAN ’?r să-şi poată îndeplini planul se
Cînd e ceaiul mai constituire, (17 martie 1958) a mai au comisiile permanente. de trai material şi cultural al cetăţe mestrial cu 18 zile înainte de
potrivit i ţinut încă o şedinţă, este comisia de nilor. Pentru aceasta au primit man corespondent Referitor la alt caz de defi termen, iar planul pe. trimestrul
învăţămînt şi cultură (preşedinte Au Aceleaşi lucruri se pot spune şi des datele de deputaţi, pentru aceasta au cienţă în muncă, semnalat toi doi în proporţie de 105 la sută.
O ştie toată lumea. Numai relia Sîrbu), însă fără nici un rezul pre comisia permanentă de gospodări fost aleşi în comisiile permanente. la restaurantul „Mureşul“ şi pu-
responsabilul restaurantului din tat. Acest lucru reiese clar din regis re şi industrie locală, al cărui preşe
para C.F.R. Simeria nu ştie. De- trul comisiei unde se poate observa că dinte este tov. Filimon Adam. Gîte nu R. B. ele rarilor
şi majoritatea curselor sosesc la ceea ce s-a discutat şi s-a propus în sînt de făcut în oraşul Alba Iulia în
şedinţa de constituire, aceleaşi lucruri acest sector. Dacă luăm numai propu Chiar dacă vizitaţi zeci de oraşe ce cepere. iese în suburbii sau în satele din a- de muncă a oraşului Gotiwaldov, a fgl- J
orele 6, ceaiul se serveşte ade s-au discutat şi în şedinţa următoare, nerile locuitorilor de a se repara sau hoslovace mari şi mici, chiar dacă In producţia de încălţăminte lucrea propiere sint aşteptaţi de troleîbuse con- gătitului său 'industrial — „Svit". A id
sea după orele 7, cînd majori de parcă n-ar fi trecut două luni. pava diferite străzi, de a se face ca carnetele vă sint pline de însemnări cu foriabite, care ti transportă la locul dc-
nalizări, zone verzi etc., ele ar fi con impresii vii şi de neuitat, în oraşul Got- ză la combinat aproximativ 8.000 de rit. Este bogată şi plină dc bucurii ziua simte cuín bate inima noii Ceho.
tatea pasagerilor au şi plecat cu Cît priveşte munca consiliilor per stituit destule obiective pe care comi twaldov (fostul Zlin) veţi intîlni din muncitori. Numai secţia de încălţămin slovacii socialiste.
trenurile de legătură. manente agricolă şi de gospodărie şi sia le-ar fi putut studia, găsind soluţii nou nenumărate lucruri interesante, te pentru bărbaţi produce intr-iin
industrie locală, este nulă. Aceste co le de rezolvare. Aceasta fără să mai schimb aproximativ 15.000 de perechi
Tovarăşe responsabil, călătorii misii au fost formate doar pe hîrtie. vorbim de alte sarcini legate de buna profund emoţionante. de panlofi, ghete şi cizme. Aceste cifre
vor să bea ceaiul incepînd cu In dosarele lor nu există nici un alt gospodărire a oraşului, pe care însăşi Aşezat în valea verde a micului si arată în mod grăitor marca capacitate
proces verbal în afară de cel întocmit comisia are datoria să le urmărească. de producţie a combinatului, care este
orele 6. în şedinţa de constituire. Cu alte cu Comisia respectivă însă, n-a făcut ni liniştitului rîu Drevnice, Gotiwaldov vă muidria întregului popor cehoslovac.-
MÂRIA IORDACHE DUMITRESCU vinte, membrii comisiilor respective, din mic din tot ceea ce trebuia să facă. va atrage atenţia înainte de toate prin
17 martie şi pînă acum, n-au niai ţinut priveliştea impunătoare a clădirilor tui Muncitori de încălţăminte, din tată
corespondentă nici o şedinţă de lucru. Şi, nimeni nu poa De neactivitatea comisiilor permanen industriale, prin străzile sale largi şi in fiu, lucrează aici. O întreagă dinas
te afirma că, în sectoarele în c?ire ac te, vinovaţi nu sînt numai membrii a- curate, planificate cu o precizie dusă tie de muncitori cizmari. Din generaţie
Să se audă tivează h-ar fi nimic de făcut. Dimpo- cestora, dar şi tovarăşii din comite- la pedanterie, prin cartierele sale lumi în generaţie se moştenesc tradiţiile în
noase şi frumoase de locuinţe noi. muncă, se transmite măiestria însuşită
Piinea şi plăcinta dospită, nbtiă ia Negri Ieşti tntr-o muncă îndelungată şi dirză.
greu se face fără drojdie. De a- In oraşul Gotiwaldov, clocoteşie o
ceea, lăranii muncitori din Zam încă din anul trecut, cetăţenii în frunte cu tov. Ioan Nţsior, viaţă intensă. Pe străzi trec fără în Faima maiştrilor cehoslovaci de în
au cerut adesea conducerii coo din satul N'egrileşti, raionul deputat comunal şi raional. trerupere puternice autocamioane „Ta. călţăminte este bine cunoscută. Munca
perativei să-i. aprovizioneze cu Alba, au încbput să realizeze tra" şi sprintenele „Skoda”, magazine 'or este mult apreciată în lumea în
drojdie in cantităţile necesare una din propunerile lor — aeeea Pe circumscripţii şi grupe de le sint ticsite de cumpărători, restau treagă. Pentru produsele întreprinderii
gospodăriilor lor. de a-şi construi o nouă şcoală case, comitetul ales a mobilizat rantele şi bodegile sint pline de oa „Svit" vin comenzi din Anglia, Fran
de 4 ani. cetăţenii la procurarea de mate meni care îşi petrec timpul de răgaz in ţa, Suedia, Finlanda, Bulgaria, Polonia,
Pînă acum, conducerea coope ria! şi la lucrările de construcţii. un pahar de chihlinibarie bere Pilsen. Belgia, Norvegia şi din multe alte ţări.
rativei a făcut „ urechea toacă" şi In cadrul unei şedinţe eu ce A*u fost procurate astfel peste
ţăranii au cerut ziarului să spu tăţenii, aceştia au hotărît ea la 80 bîrne, 15 m.c. pietriş şi al Astăzi la Gotiwaldov nu sa mai văd La întreprinderea populară „Svit"
nă doleanţa lor cu glas mai ta construcţia noii şcoli să folo tele. In prezent noua şcoală din urmele războiului. încă din primii ani creşte un numeros detaşament de mun
re. S-a auzit şi la U.R.C.C. llia ? sească resursele focale. Salul Negri Ieşti este ridicată pînă ia de după război a fost refăcută întreaga citori minunaţi. Pentru el sînt deschise
fiind aşezat în regiune muntoa acoperiş. industrie a oraşului, iar în prezent se perspective largi în viaţă. Pe lingă
Un grup de târârii să, cetăţenii au stabilit să con depăşeşte în multe privinţe nivelul di combinat funcţionează zeci de şcoli
struiască şcoala din lemn. !':reh- La construcţia şcolii s-an evi nainte de război. Pe o parte şi alta pentru ridicarea calificării muncitorilor
A ţja tru realizarea acestei propuneri denţiat deputaţii comunali Va- a străzilor asfaltate se înalţă frumoase din toate specialităţile şi o scoală teh
..ş-a ales un comitet de cetăţe»î sile Nistor, Ana Năcreaiă, Au clădiri, a fost lărgită reţeaua de iro- nică superioară, care este absolvită a-
Din vechi timpuri oamenii s-au rel Corbea şi .alţii. leibuse, au fost puse In ordine exem ruial de un mare grup de ingineri din
plară grădinile şi parcurile oraşului. cele mai diferite ramuri ale industriei.
străduit să aibă la îndemină apa
Schimbări deosebit de mari, s-au pro ...S-a terminat munca schimbului de
pentru băut şi pentru spălat. dus ta combinatul de încălţăminte, cu zi ta întreprinderea „Svit”, mii de mun
noscut în întreaga lume. citoare şi muncitori, îmbrăcaţi în hai
Pentru confortul muncitorilor ce ne uşoare de variate culori ies in curtea
Vizitînd numeroasele corpuri ale com combinatului intr-un viu şuvoi zgomo
sint cazaţi la Gazometru in Hu binatului veţi auzi pretutindeni ritmul tos care se destramă pe străzile ora
perfect şi armonios al motoarelor şi şului. Acei din're muncitori care locii-
nedoara s-a instalat apa curen maşinilor, in fiecare secţie munca se
desfăşoară fără întreruperi, line orga
tă odată cu construirea locuin nizată şi productivă. Absolut toate pro
cesele de producţie sînt mecanizate ;
ţeipr. oamenii lucrează repede, ’cu spor şl prl-
De la un timp insă. robinetele
nu mai curg. Muncitorii se în
treabă, cînd se vor pune din nou La uzina metalurgică de !a Preş ?v (R. Cehoslovaca) se coiisiritieşle o
in funcţiune ? nouă oţelărie.
IN FOTO: Asamblarea noului cup for electric.
N PREDA
corespondent *r^\, v 'v . n
