Page 17 - 1958-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI wmm

•'.v.v.wXA'l!

Anul X Nr. 1104 Duminică 6 iulie 1958 4 pagini 20 bani

nffiMUHHni

La G.A.S. Boz a început Noi succese La secţia maşini circulare de tricotat ciorapi brigada de tineret condusă de Maria Popa şi-a
treierişul în întrecerea socialista depăşit sarcinile de plan cu 20 la sută.
de la fabrica „S ebeşul“ din oraşyd Sebeş, prin­
Muncitorii şl tehnicienii gospodăriei agricole de stat din In clişeu : în prim plan, tov. Maria Popa Ia
Boz, raionul Sebeş, au aşteptat cu multă nerăbdare începerea tre fruntaşe se numără şi tov. Maria1Popa, şe­ locul de muncă.
secerişului. Este şi explicabil. Plantele de orz s-au dezvoltat
bine şi s-au pregătit oamenii din timp în vederea executării a- fă de brigadă. Tricotajele produse de ea sînt
cestei lucrări pentru a nu lăsa să se piardă nici un bob din
noua recoltă. numai de bună calitate. In cursul lunii iunie

Momentul începerii secerişu lui a fost urmărit cu multă a- CAL AN (D e la subredacfia — articole de fontă 133 la
tenţie de conducerea gospodăriei. Aşa se face că de îndată ce
s-a stabilit că orzul este copt, secerătoarea-legătoare a şi intrat noastră voluntară). Antrenaţi în su tă; lingotiere din fontă 106 320 NOI PARCELE P R IN C A B IN E T E L E
în lan. Folosind din plin capacitatea de lucru a maşinii, trac­
toristul Gheorghe Goagăş a reuşit să termine de secerat cele întrecerea socialistă în cinstea la sută ; postamente cazane baie (
5 ha. cultivate cu orz, în decurs de numai o zi şi jumătate.
zilei de 23 August, muncitorii, 105,6 la su tă ; tuburi de scurge­ PENTRU LOCUINŢE
De îndată ce s-a terminat secerişul, muncitorii de aci au inginerii şi tehnicienii Uzinei re 105 la sută şi cazane încăl­
scos batoza pe arie şi au început treierişul. Pe lingă satisfac­
ţia de a fi primii pe raion la treieriş, primii snopi treieraţi metalurgice „Victoria“ din Că- zire centrală 100 la sută. tehn ice
le-au adus o mare bucurie: producţia de orz, se ridică la a-
proape 2.000 kg. la ha. lan, şi-au îndeplinit şi depăşit In această perioadă turnătorii • Tot mai mulţi siderurgtştj, construc­

planul de producţie pe luna iu­ au realizat şi reducerea prefului tori şi alţi muncitori din Hunedoara inovaţii preţioase vator şi care îşi continuă activitatea
ia Pefriîa
nie. de cost cu 1,6 la sută. îşi construiesc oase proprii cu ajutor cu multă perseverenţă. De curînd el
In comparaţie cu anii trecuţi, anul
Din succesele furnaliştîlor Prin buna organizare a mun­ acordul din partea statului. acesta activitatea cabinetului tehnic a mai prezentat proiectul unei raţio­
cii şi prin folosirea de metode de ia mina Petrila s-a îmbunătăţit
Sfatul popular orăşenesc din Hune­ simţitor. Acest fapt reiese îndeosebi nalizări prin care rolele, conducătoare
din numărul mare de inovaţii prezen­
Prin buna organizare a mun- avansate ce a dus la realizarea doara se preocupă ca aceştia să cape­ tate, acceptate şi aplicate în cursul ale curelelor de la fusele maşinilor
lunilor care au trecut. De la începutul
cii, furnaliştii şi-au îndeplinit cifrelor de mai sus, s-au distins te din timp terenuri pentru construc­ anului şi pînă acum, la cabinetul de răsucit, se pot confecţiona în ate­
tehnic a l . minei au fost prezentate 21
planul lunar de producţie în echipele tovarăşilor Ioan Soi- de inovaţii. Dintre acestea, l i ” au fost lierele fabricii cu circa 50 ta sută mai
aplicate, cîteva respinse, iar altele se
proportie de 101,4 la sută la Worel Avram şi Alexan- ţii. Numai în ultimul timp s-au dat mai află încă în studiu. Economiile
realizate prin aplicarea celor 15 ino­
fontă cenuşie şi cu 11-2--,3--9 l'a dru Licsandru de la sortimentul parcele la 320 de cetăţeni printre care vaţii se ridică la suma de 125.000 ieftin.
lei.
zgură granulată. La furnalul nr. radiatoare, losif Novac şi Con- Vasilc Greavu şi Ioan Pop de la A !ost remarcată de asemenea acti­
O inovaţie însemnată care aduce
1, luna iunie s-a încheiat cu o rad Schwerin de la cochile şi mari economii şi prelungeşte timpul vitatea rodnică depusă • de inovatorii
de funcţionare al locomotivelor elec­
realizare de 100,7 la sută, iar Gheorghe Bărboiu si Emilia C.S.H., Virgil Şoimoşi de la Trustul trice de ' tip L'.A.M. şi K.S.2, este ace­ P. Ciotoş, Francisc Foeldesi, Ludovic
ea a tov. losif Gaier intitulată „Mo­
la furnalul nr. 2, 101,8 la sută. Platinka de la sortimentul insta- 4 construcţii, şi alţii. v dificarea lamelor metalice la locomo­ Krakrovski,'• Adalbert Shidek, ing. I.
S tivele electrice“. De asemenea, poate
fi remarcată inovaţia „Dispozitiv pen­
ÎN COMUNELE TEIUŞ Şl STREMI In fruntea întrecerii s-au si- sanitare. tru ascuţirea pînzelor de fierăstrău", Popa şi alţii. • •,
a începui secerişul griului inovaţie realizată de Ioan Gaiţă care
luat echipele conduse de losif pe lingă faptul că aduce economii, In încheierea consfătuirii, inovatorii
' Cosmesca, losif Birlea şi Fran- scuteşte pe muncitorii de la mina Pe­
Semicocs peste plan ,, Muşcata trila de a mai trimite pentru asguţire au primit preţioase îndrumări te'mice,
— pînzele de fierăstrău la U.R.U.M.
1cisc Deutsch de la furnalul 1 şi Nici muncitorii secţiei semi- din fereastră" Petroşani. ^ mulţi au fost premiaţi, iar din discu­

lon Crişan, Ion Moraru şi Io- cocs nu au rămas sub plan. Ei l Formaţia de teatru a clubului mun­ ..! * r G. DRĂGAN ţiile purtate a reieşit concluzia că în
citoresc din Gălan a prezentat pentru muncitor la mina Petrila
'* TEIUŞ (d e la subredacţia lacob Pat. Intre primii care au 'născu Munteanu de la furnalul au realizat planul la semicocs a treia oară în localitate, cu un deo­ viitor ei trebuie să dea o atenţie mai
noastră voluntară). In comunele început secerişul griului la sebit succes, piesa „Muşcata din fe­ Bilanţ rodnic
Teiuş şi Stremf in ziua de 4 iu­ Stremţ este Nicolae Danciu. II. Diferenţa mică dintre rezul- în proporţie de 119,7 la sută, iar reastră“ de V. I. Popa. S-au eviden­ mare problemelor legate de calitatea
lie a început secerişul griului. Acum cîteva zile la Filatura Lupeni
Din Teiuş secerişul l-au înce­ La Teiuş a început amena­ datele obţinute, dovedeşte cu la gudron in proporţie de 103,2 a avut loc o consfătuire cu toţi ino­ produselor fabricii. .• ii
put ţăranii m uncitori: Crişon jarea a două arii electrificate. vatorii fabricii unde s-au dezbătut o
Ioan (N elu), Iacob Moldovan, şi prisosinţă lupta vie dintre fu r la sută. Pe unităţi se înscriu seamă de probleme referitoare la dez­ <, -MATEI SILVIAN
ADRIAN OTOIU voltarea mişcării de Inovaţii. Cu acest
nalişti pentru obţinerea locu- următoarele rezultate: bateria prilej tov. Maria Ionescu, şefa cabine­ corespondent'
tului tehnic, a ţinut un referat care a
făcut bilanţul activităţii inovatorilor. -----------•«v/V'X
Au fost remarcate îndeosebi inovaţiile-
hu • l-a şi a 11-a 103,7 la sută, iar realizate de Carol Tura care deţine în
prezent peste 30 de certificate de ino­
Turnătorii la încheierea M erla m 'a 208,1 ţiat prin o bună interpretare Eugen Noi lucrări
lunii la sută.
Nicu şi ©ctavian Rain. ed ilii are
Colectiviştii au terminat In cursul lunii iunie şi la sec
secerişul orzului Ji lia turnătorie întrecerea soda- In cinstea zilei de 23 August, Gu aceeaşi piesă, colectivul de ar­ Pe zi ce trece, oraşul Hune­
\ listă s-a desfăşurat cu avint. muncitorii uzinei sînt hotărîţi doara devine mereu altul. Prin
) Pe sortimente, ş-au obţinut u r să depăşească şi mai mult cifre- tişti amatori se pregăteşte pentru de­ grija comitetului executiv al
\ mătoarele rezultate : le obţinute în întrecerea din lu- sfatului popular orăşenesc, în
na iunie. plasare la Cug.ir, Ghelar, Teliuc şi Si- momentul de faţă s e . [ac noi
lucrări edilitare. Muncitorii de
Despre hărnicia colectiviştilor din de pe cele 5 ha, (întreaga suprafaţă IOSIF CRAŞCA merta. -f la Trustul IV construcţii exe­
Leşnic, raionul Ilia: s-a dus vestea. însămînţată cu această cultură.) cută lucrările de canalizare In
In campania de primăvară au fost r C. iOSIF cartierul Chizid. întreprinderea
printre primii care au terminat lucră­ Orzul va fi transportat şi treierat corespondent de drumuri şi poduri a început
rile. De asemenea în privinţa întreţi­ la arie, colectiviştii voind să fie pri­ pavarea şi canalizarea,, străzi­
nerii culturilor s-au menţinut la ace­ mii şi în această muncă. ---------------------------- \--------------- lor Nicolae Bălcescu şi Chizid,
laşi nivel, lată că şi acum în campa­ iar în curînd se va termina pa.
nia de recoltare, colectiviştii din L.eşnic Asemenea colectiviştilor din L.eşnic ?hăpinuL F L Ă C Ă R I L O R varea străzii Vasile Roaită.
nu se dezmint. Au fost primii pe ra­ şi întovărăşiţi! şi ceilalţi ţărani mun­
ion care au terminat secerişul orzului citori din Brănişca, Şoimuş, ll.ia şi O macara greoaie ce se mişca le- ti.ar căpăla viaţă, fără ei oţelul n-ar pentru el, încrederea în forţele lui i.a j In afară de lucrările de pa-
Veţel au recoltat orzul de pe supra­ * nes în golul imens al halei', se opri­ vare, asfaltare şi canalizare a
feţe mari. ţi Fierul vechi, fonta şi dolomila sînt curge... sporit. In urma chemării tinerilor străzilor, sfalul popular oră­
şenesc se mai preocupă de re­
înghiţite cu lăcomie şi cu un zgomot Intr-un astfel de mome-rd, am sur- muncitori de la Reşiţa, în vederea pararea podului de peste Cernit
surd de monstrul nesătul. Alături de şi a Castelului.
el, un alt monstru gîjiie neîncetat, prins oţelăria veche a combinatului economiilor de metal, brigada lui
arătîndu-şi limbile uriaşe de foc şi
naşii! mi pc ogoarele rcgliiii zvirlind în lături un torent de sein- siderurgic din Hunedoara. Zgomotul, Dumitru Bruîan a lost in truntea aC'
tei. La cîţiva metri de acesta, din încordarea muncii, au jăcut neobser­ ţiunii de economisire a metalului în
Nu de mult, S.M.T. Orăştie a trimis usca mai repede. Deci, din prima zi altul, ţişneşte magma vîscoasă, fier­ vată apariţia mea în hală. M-am ui­ combinat. Tinerii topitori de la cup­
la G.A.C. din Şibot un tip de cosi­ s-a dovedit că maşina cea nouă înlo­ binte şi argintie, întocmai ca din cra­ tat in jur — toţi erau absorbiţi de torul nr. 5, anirenaţi de şeful lor
toare mecanică ce nu a mai fost văzu­ cuieşte cu succes munca omului. Şi terul unui vulcan în erupţie.
tă niciodată în satele regiunii noas. încă nu numai a unui singur om. muncă. La cine să mă adresez, de de brigadă, au adus conMbufii mari
tre. La început colectiviştii nu au dat Lucrul pe care l-a jăcut maşina in 15 Alături de aceşti uriaşi, roiesc cine să mă apropii mai M ii? aiît în ceea ce priveşte economia de
nici o importanţă noii maşini. Ba mai ore, un om nu-l poate face decît în pretutindeni pigmeii. In salopete ce­ metal, cit şi la reducerea preţului
mult, unii începuseră s-o „bîrfească". 200 de zile sau 200 de oameni intr-o nuşii, în maiouri, cu ochelarii la Deodată, văd în apropierea unui de cos(_ L / folosesc cele mai variate
zi. Pe deasupra se mai adaugă şi o-
— Ei,... parcă o să facă mare sco­ boseala oamenilor. cuptor un grup de topitori, stergin- procedee tehnice şi organizatorica,
fală ! Iaca aci, o maşină ca toate ma­
şinile / Munca omului n-o s-o înlo­ Maşina este trasă de un tractor du-şi liniştiţi sudoarea, jăcîndu.şi pentru a avea rezultate cit mat
cuiască niciodată, etc. U.T.O.S. 26 şi e deservită numai de
doi oameni — tractoristul şi un colecti­ semne şi zîmbind prieteneşte unul bune: folosirea raţională a dolomitei,
Astfel de cuointe spuneau ci des­ vist care supraveghează funcţiona­
pre maşina adusă cu scopul de a le ochi sau prinşi la cozorocul şepcii, altuia. Cuptorul lor se terminase de a magnezitei şi a jero-manganului.
uşura munca. Numai după ce a înce­ rea ei. neluînd in seamă căldura de mii de încărcat — un moment greu trecu- De asemenea, se străduiesc să ,o!o-
put să lucreze, au putut să-şi dea Noua maşină de recoltat furaje esle grade şi nici broboanele de sudoa­
seama de puterea ei. Intr-o zi şi ju­ re ce se rostogolesc repezi de-a lun­ se. Privindu-i, am zărit printre ei sească tot ,m [ p,lţină păcură fărăr ca
mătate maşina a cosit 30 ha. lucerna o dovadă în plus a grijii pe care sta­ gul obrajilor, pigmeii dau viaţă uri­ o faţă tinără, prea tînâră pentru lo­ acest lucru să dăuneze calităţii. 'Brl.
şi unde mai pui că nu a lăsat-o în tul nostru democrat-popular o acordă aşilor. Braţele lor muşchiuloase mî-
dezvoltării agriculturii şi uşurării mun­ ruiiesc macaralele şi scot în oale gada lui Dumitru Brujan este pri­
lichidul vîscos. Fără ei, cuptoarele cul în care se afla. Zîmbea mulţu­ ma care a răspuns iniţiativei tineri-
mit, aran1jîndu-si cîieva f1ire de p1ăr .lor. de. la cupto,rul , nr. „3 „M..ai . mult
rebele care se revărsaseră peste frun- 0ţel pe m.p. de vatră" şi a obţinut
tea înaltă îmbrobonată de sudoare, succese remarcabile.
L-am privit puţin mirat şi după cî- Pg {oa{e gm flcek de produdw

brazde, ci împrăştiată ca să se poală cii ţărănimii muncitoare. leva minute ne cunoşteam şi stăteam ga(ja de Uneret de la m piom j n r

LA LEGATUL ROŞIILOR * prieteneşte de vorbă. 5 se numără printre brigăzile frun­
? taşe din combinai. Graficul te impre- ţ
sionează prin mărimea lui şi mai

II cheamă ffliimifru Brujan si esle ales prin numărul mare de fruntaşi,

prim-topitor Ia cuptorul nr. 5 din Numele luiDumitru Brujan nu lip-

oţelăria veche a combinatului. Nu seşte de pe grafic — iar în dreptul

are decît 21 de ani. Clnd o ji ajuns bli poţi c iti: planul pe luna iunie
realizat în proporţie de 109,73 la
prim-topitor ? sulă. De la începutul anului a dat 47
şarje rapide, dintre care 1J în luna
In toamna anului 1954, după ce trecută.
a terminat şcoala profesională din
Cunoscînd graficul şi cunoscînd
^ Hunedoara, utemisiul Dumitru Bru- tînărul cu faţa senină de copil şl
^ jan, în vîrstă de numai 18 ani, a ocfil verzi, conturaţi de spruicene,
subţiri şi delicate, nu prea înalt, dar
f intrat în combinat la secţia O.S.M.
t

Prima dată a !ost angajat ca omul

1 al patrulea, în spatele cuptorului, bine făcut, cu greu îţi vine să crezi

i Acest lucru nu putea să-l satisfacă că el esle purtătorul numelui de pe
f pe tînărul înşelat de muncă. Curîr.d, grafic.
t a trecut ca al treilea, apoi ca al Nepotul bătrinuliii ¦Ioan . Pinoşanu,

doilea om, iar în august 1957 a de. ţăran din comuna Pinoasa, raionul j
venit topitor de rezervă. Dar, Du­ Tirgu lin, a ajuns unul dintre cei
mai buni topitori ai combinatului
mitru Brujan tot nu era mulţumii. siderurgic. Băirinul e minării de ne­
Insuşindu-şi tot' măi temeinic cunoş­ potul pe care l-a crescut de la vîrsta
de 6 ani. El vrea ca „băiatul" lui să
tinţele tehnice şi profesionale, ajutat fie cit mai cunoscut, să ştie cit mai
de ceilalţi iopiiori şi de voinţa ce-l

t caracterizează, în februarie 1958, a mulţi pe cine a crescut. Pe ziua de

¦ ajuns prim-topitor. De cînd a intrat 20 iulie ,Dumitru' Brujan va merge

i în combinat munceşte cu sîrguinţă, în concediu — se va întoarce în co-

¦ iar de cînd este prim-topitor, cup- mima Pinoasa de unde a plecat cam

f torul lui a dat oţel de cea mai bună de nulii. Ce minării va fi bătrtnhl Oraşul Hunedoara devine cu fiecare zi tot mal frumos. El
capătă aspectul unui oraş modern. .... . . 4 * ,
In gospodăria agricolă colectivă legumicolă din Miceşti, raionul Alba, se acordă o m a-; î calitate. Tovarăşii lui de muncă i-au Ioan Pinoşanu cînd îşi va vedea
re atenţie îngrijirii culturilor, lată în acest clişeu, un grup de colectiviste executînd legatul;
roşiilor. ? recunoscut meritele şi l-au ales şef flăcăul t IN CLIŞEU: vedere asupra unui grup de blocîiri din o-

| de brigadă. Atunci a fost o zi mare GH. SANDU 10RDACHE raşul muncitoresc văzute de pe lerasa noului restaurant „Cor-

vinul“. ' ” Foto: I. TEREK.