Page 18 - 1958-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 11 4

S existât san S M da7

Cine nu a auzit despre Atlantida aici a fost Atlantida, a cărei scufun­
— o insulă uriaşă din Oceanul Atlan­ dare catastrofală este cunoscută din

tic, care s-a scufundat cu toţi locuito­ izvoarele antice greceşti“.

rii ei în urma unei uriaşe catastrofe Scufundarea şi dispariţia insulelor

geologice de ia începutul istoriei ome­ în ocean se observă în proporţii mai
mici şi în zilele noastre. Acest feno­
nirii. men este caracteristic în special în 0 -
Primul care pomeneşte de Atlantida

este filozoful grec Platon care a trăit ceanul Atlantic al cărui fund este o

in secolul V—IV î.e.n. In Dialogurile parte neliniştită a planetei noastre, , <-<M4V«9rt f rt Bm 0«<f —f r f Cm t »»O»¦I»ifn#r%#i

sale ei aminteşte că preoţii egipteni fiind supus continuu fenomenelor vul­

povesteau lui Solon despre existenţa canice şi cutremurelor. In regiunea IOraşe noi pe harta Kaiahsîanuluij C U R IO Z IT Â Ţ

Atlantidei care s-a scufundat în apele Atlanticului oscilaţiile seculare ale us­

oceanului în urmă cu 9.000 de ani. catului au cea mai mare amplitudine

Din informaţiile lui Platon aflăm şi viteză. i In anii puterii sovietice /ie apropierea riului Irtiş, şi Rud- • C a s c a d ă CU a p ă f i e r b i n t e Brazilienii care locuiesc pe du-se, anaconda izbuteşte să în­
malurile Amazonului povestesc conjoare corpul vînătorului. Dar
că suprafaţa totală a Atlantidei era O serie de alte fapte confirmă teza ţ harta Kazdhstanului au apărut nii — cel mai tinăr oraş din j ,. ... r. . , , câ acum 10 anj unul dintre a. respiraţia uriaşului este din ce
ce^ | boa GU COrpul acoperit de în ce mai slabă. Forţele-i sînt
de cca. 1.000.000 kmS. Descrierea At­ că în trecut ar fi existat continente î 25 de oraşe doi şi peste 100 Kazahstan, care a luat fiinţă î In regiunea munţ.lor Djebel petej lung de 50 m (?,f f a ex_ sleite. <Ltr multă atenţie vână­
ierminat popuiatia unui sat în_ torul se îndreptă spre mal. A-
lantidei făcută de Platon arată că in­ în unele părţi ale aotualului ocean. ţ de mari aşezări muncitoreşti in partea de nord-vest a Re- ţ 1 aya, din estul Algei iei, se a- t şi că a trebuit sa fie che. bia după ce a ajuns, cei patru
mat în ajutor un detaşament al brazilieni intervin. Cu destulă
sula era extrem de bogată în mine­ 1. — Sub apă s-au descoperit lan­ ¦ de tip orăşenesc. Numărul publicii, in locul unei aşezări j lă cascada fierbinte Hammam {ortelor armate regulate pentru greutate ei forţează pe uriaşul
învins să se descolăcească de
reuri şi diferite metale, în special me­ ţuri întregi de munţi scufundaţi, iar | populaţiei orăşeneşti ¦din Ka- muncitoreşti a constructorilor \ Meskutin Apa acesteia este bo- ba mintiIe în cap‘\ . . pe corpul încordat al învingă­
torului său. Anaconda este în­
tale neferoase. A- insulele din Oceanul j zahsian a crescut in această combinatului de înnobilare a j gata in diferite săruri care se Deşi autenticitatea acestei re­ făşurată într-un sac şi curînd
( Atlantic, cu ex- latări poate fi pusă la îndoială, va porni pe un drum lung spre
' ! Petlanţii cunoşteau ar­ feme ¦ perioadă de peste şase ori. cărbunelui. i depun pe mal colorînd solul şi despre anaconda se spune pe unul din parcurile zoologice ale
geogratice j cepţia insulelor An- bună dreptate că ea nu poate lumii.
gintul, aurul, cuprul, ? "F' | In noile regiuni industriale, După cum s-a arătat la con- t stinc,le in roşu albastru ş. alb. fi prinsă cu mîinile goale.
staniul şi fierul. J ‘ J ~ -------' '— " tile sînt vîrfurile a- Vuliurul pescar
ţ situate in locuri odinioară ne- ferinţă republicană a preşedin- J Populaţia locală îşi pregăteşte Mike Talikis din statul Flo-
rida (S.U.A.) este însă un mare Desfăşurîndu-şi larg aripile,
Sînt interesante şi informaţiile re­ cestui lanţ de munţi. r populate, au apărut oraşele Ka- . iilor comitetelor executive ale . mîncarea în această apă aproa­ speciaiist în aceasta privinţâ. un vultur evoluează deasupra
lacului Léman (Elveţia). Ochiul
feritoare Ia clima Atlantidei. Iarna era 2. — S-a stabilit că pe fundul ocea­ t raganda ( centrul bazinului Sovietelor orăşeneşti şi ale | pe clocotită (90-95 grade) cu- El este de profesie vînător de său ager este aţintit asupra o-
anaconde şi atacă această în­ glinzii ¦lacului. Deodată răpito­
blîndă şl apa nu îngheţa. Recolta se nului există sute de kilometri de urme ţ carbonifer cu acelaşi nume), aşezărilor muncitoreşti care a | fundînd în ea carnea şi legu­ spăimântătoare reptilă fără ar­ rul a observat ceva şi a coborît
mă şi fără plasă. cu repeziciune. La. suprafaţa la­
strîngea de două ori pe an — odată de albii fluviale. Oamenii de ştiinţă so­ k cu o populaţie de aproape avut loc recent la Alrna-Ata, | mele cu ajutorul unor plase îm­ cului el şi-a frînat uşor zborul,
...Dis-de-dimineaţă AAike por­ întinzîndu-şi înainte ghiarele.
în timpul iernii de pe urma ploilor, vietici L.S. Berg, G.U. Einderberg şi t 500.000 de locuitori, B a lh a ş— in ultimii doi ani, în oraşele l pletite din ierburi. neşte la vînătoare.
Ţîşnesc stropi de apă, iar vul­
a doua oară în timpul verii — cu aju­ alţii sînt de părere că văile fluviale sub­ | an mare centra al industriei şi aşezările muncitoreşti ale • Lupia cu anaconda La cîteva zeci de metri de el
înoată patru brazilieni. Ajutorul turul cu prada în gheare se înal­
torul irigaţiilor artificiale. Aceasta do­ marine sînt rezultatul eroziunii conti­ j cu p ru lu iD jezk a zga n , Karsak- republicii s-au construit şi s-au \ lor este necesar în ultima fază
a vînătorii. De fapt nu este uşor ţă în văzduh.
vedeşte o climă uscată, asemănătoare nentale şi că în trecut ele se aflau pe î pai, Kentau, Lenger, Tekeli, dat în folosinţă 3.000.000 m.p.\ „, ,,
I f P e l e ; anaconda^ cel mai să dai de urmele şarpelui. Dar Desigur, vulturul nu are în­
cu clima actuală a insulelor Canare. teritoriul continentelor. i Aiaguz, Stepniak şi altele. Se de suprafaţă locativă. In legă- 7 iată că Adike l-a zărit. Gigantul
puternic şi mai mare boa, o a- lung de 12 m. îşi face siesta la totdeauna succes. Uneori se în-
In descrierea fui Platon există in­ 3. _ Departe de ţărm există ma­ î dezvoltă de asemenea rapid tură cu creşterea continuă a ;
devărată „minune a naturii“, soare după un dejun copios. A timplă ca eforturile sale să ră-
formaţii şi amănunte despre capitala teriale de origină evident continen­ | oraşele Memir-Tau — un cen- populaţiei orăşeneşti se preve- j mină zadarnice : sezisînd ,peri­
trăieşte în bazinul Amazonului. fost luat prin surprindere. La
continentului, despre organizarea de tală (nisipuri de cuarţ, pietricele lus­ ¦ tru important al metalurgiei de ca numai anul acesta să se • colul, peştele se adăposteşte cu
Nu întîmplător acest şarpe a de­ început anaconda nu prea este
stat, despre unele obiceiuri etc. Se1 vor­ truite etc.), a căror existenţă nu poa­ f fieroase, al industriei chimice dea în folosinţă alte peste * repeziciune in fundul apei. Da­
venit „stea de cinema“. Lui îi dispusă să înceapă trînta şi în­
beşte şi despre 6 scriere ă atlanţllor. te fi explicată prin transportarea lor I şi energetice din Kazahstan, 2.000.000 m.p. de suprafaţă lo- » că însă peştele este bolnav, vul­
După unii autori, locuitorii Atlantidei de către gheţarii plutitori. este consacrat filmul de ştiinţă cearcă să se facă nevăzută alu-
I Ekibastuz — oraşul minerilor, cativă. Totodată vor continua j turul îl va prinde cu siguranţă.
necînd în apă. Mike se năpus­ Stîrpind peştii bolnavi, vul­
rămaşi în viaţă au emigrat în Ame­ Această insulă uriaşă apărută în ¦ care exploatează după meto- lucrările de amenajare a ora- * popularizată, turnat de expediţia
rica Centrală unde au pus bazele cul­ mijlocul Oceanului stăvilea calea cu­ teşte asupra ei căutîndu-i ca­ turul îmbunătăţeşte starea sani­
turii ei antice. renţilor marini calzi şi a maselor 1 dele la zi zăcămintele carboni- şelor şi centrelor populate d in » cunoscutului naturalist suedezti
de aer care se deplasau de la o- Rolf Blomberg. pul cu înfrigurare. Capul este tară din lacuri şi riuri. lată de
Acestea sînt pe scurt informaţiile ceau spre uscat. De aceea o mare ? fere ale unui mare bazin din Kazahstan. |
date de Platon. Astfel, problema At­ parte a Europei de nord, Asiei şi A- unicul punct vulnerabil al ana­ ce în unele ţări, in special în
lantidei datează de !ieste 2.000 de arii. mericii erau încătuşate de gheţari, iar -#--o • o - **-¦**-*t
In acest răstimp s-au acumulat un înainte de această perioadă exista a- condei. începe încăierarea. Cu­ Elveţia, s-au adoptat legi. pen­
număr uriaş de lucrări ştiinţifice şi colo o vegetaţie tropicală. S-a mai NOI DATE DESPRE CRISTOFOR COLUMB
opere literare. Şi totuşi problema nu stabilit că sedimentele şi bucăţile de fundat aproape în întregime în tru protecţia vulturilor pescari.
este încă complect lămurită. A existat lavă răcită scoase de pe fundul ocea­ Despre Cristofor Columb s-a ceea recrutarea membrilor echi- Columb a fost însoţit şi de cu­
oare sau nu Atlantida cu civilizaţia şi nului şi avînd o origină continentală soris foarte mult. Numai despre pajului a mers foarte greu. In noscutul oceanograf Rodrigo de apă, curajosul vînător strînge
cultura ei antică? datează de aproximativ 12.000 de ani. originea acestui mare navigator cele din urmă, Columb a primit Escoledo. Este interesant că
După părerea geologilor cam pe atunci au fost sorise circa 200 de cărţi, ca membri ai echipajului pe de- Columb nu a fost însoţit de nici cu putere gîtul reptilei. Zbătîn-
Numeroşi oameni de ştiinţă ruşi- şi Recent istoricul spaniol Manuel ţinuţii din închisoarea portului un preot. Abia după în­
sovietici şi-au exprimat părerea că în­ s-a terminat şi perioada glacială. Balesteros Gaibrois a publicat Patos, cărora le-a fost promisă toarcerea în Spania, Columb
tr-o epocă geologică îndepărtată ar fi o carte în care scrie despre toa- amnistia în cazul că se vor in- s-a întilnit în insulele Azore cu
existat în Oceanul Atlantic un conti­ Rezolvarea problemei Atlantidei va te persoanele mai importante rola în echipajul vaselor res- un preot şi a stat de vorbă cu el.
nent. Astfel V. V. Belousov, membru aduce lumină şi în istoria societăţii care l-au însoţit pe Columb în pective.
corespondent al Academiei de Ştiinţe omeneşti, precum şi în trecutul plane­ drumul său spre Lumea Nouă. Astăzi nu mai există nici o
a Uniunii Sovietice scrie: „Există in- tei noastre. Vor fi lămurite momente Huan de la Cosă a fost căpi- îndoială că Columb este origi­
dioaţii cu privire la existenţa nu prea importante ale geologiei, paleogeograîiei După cum se ştie, regele Spa- tanul corăbiei „Santa Maria“, nar din Genova, Italia. Unii is­
îndepărtată a unor mari suprafeţe de şi proceselor de formare a munţilor. niei a acordat lui Columb, ca- Francisco Martin Pinzon, căpi- torici l-au crezut spaniol, cor-
pămînt pe locul Oceanului Atlantic...“. Recentele cutremure din Grecia, Tur­ tanul corăbiei „Pin-te“, iar Vi- sican sau evreu. Acum chiar şi
In cartea „Geologia mărilor“ de M. V. cia şi Indonezia dovedesc că ;coarţa re este numit de spanioli Cris- cete Lanes Pinzon — căpitanul spaniolii recunosc originea ita­
Klenova citim • „Pe toate ţărmurile tobal Colon, titlul de Almirante corăbiei „Nine“. A fost identifi- liană a lui Columb.
de la Mar Oceana (amiralul cat încă un navigator cunoscut
Oceanului Atlantic se observă urmele pămîntuiui nu este liniştită nici în Mării Mondiale) şi i-a dăruit de pe vasul amiral. Numele lui
două corăbii confiscate pentru este Huan Rodrigo,J3ermeio şi
unei scufundări relativ recente. O por­ vremurile noastre. Dezlegarea ,,rob!e- neplata amenzii la care fusese- nu Rodrigo de- Tri-anav-r-cum s-a.
ră'impuşi proprietarii lor. Rege- crezut pînă nu de mult. El a
ţiune monolitică continentală de pro­ mei Atlantidei va contribui la Înţele­ le nu a putut să oblige pe ni- fost primul care a strigat „pa­
porţii considerabile care s-a scufun­ gerea mişcărilor verticale ale pămîntu­ meni să facă parte din echipa- mint“ cînd a văzut malul Gua-
dai sub nivelul mării se găseşte în iui printre care şi a celor din zilele jul. vaselor respective deoarece nahani.
regiunea insulelor Canare şi a insule­ noastre. nu era vorba de război. De a-
lor Capului Verde. Se presupune că Pe corăbiile lui Columb s-au
aflat şi ciţiva savanţi, medici,
haga, parcurgind astfel 2000 de km. un farmacist şi Luisi Thores,
El a întreprins în trecut multe călătorii cunoscător al limbilor orientale.

de acest gen în ţările scandinave. De Odată cu venirea zi-
data aceasta este însoţit pentru prima
lelor calde, sute de mii
oară de un tovarăş de drum în vîrstă de moscoviţi părăsesc
de 66 ani. Aceasta pentru că, după
oraşul, unii pentru a se
...mierea are un conţinut alit de că, prevăzută cu un evantai mobil, cum spune el, la o vîrstă aşa de îna­
bogat de zahăr incit microbii nu re­ care execută 8000 de rotaţii pe minut. intată e nevoie să fii însoţit de un instala in vilele lor proprii, iar al­
zistă in acest aliment mai mult de Ventilatorul cîntăreşte 250 gr. şi este
1—2 ore. Intr-un cavou din Egipt, cu pus în mişcare prin apăsare pe un tinăr. ţii în case închiriate pentru vară
o vechime de 3000 de ani, s-a găsit buton. El este foarte comod, puţind in satele din regiunea Moscovei.
miere de culoare închisă, dar totuşi ţi folosit pretutindeni — în casă, în k
curată. Pentru obţinerea a 0,500 gr. automobil, la restaurant, etc. De obicei, sezonul începe la Mos­
miere sint necesare 37.000 de zboruri ...regiunea cu cel mai mare număr
ale albinelor pină ta floare şi înapoi. -k de cutremure de pămînt este Chile, cova în prima jumătate a lunii
...recent la Institutul de cercetări ştiin­ unde se înregistrează aproximativ 1000
? ţifice al Ministerului Comunicaţiilor al mai. Anul acesta însă sezonul vi-
U.R.S.S. a avut loc o teleemisiune de cutremure de pămînt pe an.
...ortcit de neverosimil ar păţea, tchnicoloră. Filmul nu a rulat pe e- ligiaiurii a început la sfirşitul lu­
plantele sînt sensibile nu numai la cran obişnuit, ci pe un ecran de ¦A-
lumină, ci şi la zgomot. Oamenii de 1.200 x 900 mm. nii mai.
ştiinţă indieni au constatat că anu­ Au fost puse la punct cîteva sis­ ...cel mai înalt şi cel mai întins
mite tonuri muzicale contribuie la ac- teme de televiziune tchnicoloră. Toate podiş este Podişul Tibetului. înălţimea IN FOTO: Familia N. Rîjikcv,
'c'ele'rdr'ea creşterii plantelor. Rupă ob­ emisiunile tehnico!ore pot fi recep­
servaţii efectuate timp de 7 ani s-a ţionate şi de televizoare obişnuite pe sa medie este de 4000 m., suprafaţa s-a instalat în unul din satele re­
dovedit că orezul şi tutunul sînt plan­ alb-negru. de aproximativ 2.000.000 km.p. giunii Moscovei .
te deosebit 'de „muzicale".
? ) triţe, iar în urechi cercei uriaşi pentru împletirea colibei din detaşamente de luptători. Nu­ Acest trib de 80.000 oameni
? Există un proverb cu o ve­ nuiele este suficientă o zi. A- mai după ce au slujit 15 ani în alungat in rezervaţii, este ne­
...atunci cînd primii europeni au metalici. Capetele lor tunse sini cuni însă familiile de masai aceste detaşamente şi au plătit voit să ducă o viaţă nomadă din
...mina anei stenografe calificale ajuns în Australia, ei au fost impre­ che circulaţie printre numeiuu- sînt nevoite să se înghesuie în­ un impozit pentru nevastă, băr­ ce în ce mai grea. Păşuni sînt
sionaţi in mod deosebit de un animal se triburi africane: „De ma­ înfrumuseţate cu coroane meta­ tr-o singură colibă, ba chiar să baţii au dreptul să se însoare puţine iar aceasta duce Ia mic­
parcurge zilnic 28 km. de hlriie. care îşi purta puii într-un fel de bu­ sai se teme şi leul“. Cine sint primească „chiriaşi“. Autorită­ şi sa schimbe lăncile cu biciul şorarea numărului de vite şi la
zunar. Intrigaţi, europenii au întrebai aceşti masai ? Care să îie cau­ lice. Brăţările largi de pe mâni ţile coloniale engleze au intro­ de păstor. ruinarea tribului. Numeroşi
? pe băştinaşi cum se numeşte acest a- dus impozite pe locuinţe. bărbaţi sînt nevoiţi în prezent
nirncil. „Can-gur" —• a fost răspun­ za pentru care ei au devenit şi picioare întregesc această Detaşamentele de luptă ale sa se angajeze muncitori sezo­
...în întreaga lume se fabrică zilnic sul. De atunci europenii numesc acest cunoscuţi prin străşnicia lor ? ...Pînă seara, cînd încep dan­ locuitorilor masai au semnele nieri în oraşele Kenya şi Tan-
401000 automobile. Aceasta înseamnă animal ciudat cangur. Mult mai lîr- Tribul locuieşte între lacul Vic­ ciudată toaletă. y surile tradiţionale mai este lor distinctive pe scuturi din
ziu s-a aflat că expresia „Cangur" toria şi vulcanul Kilimangiaro.
că intr-un an producţia trece cu mult înseamnă în limba băştinaşilor „nu Nici o femeie din trib nu se
de Î0 milioane. Totodată, zilnic se înţeleg". Totuşi numele animalului a ...Stepe secetoase acoperite
scot din funcţiune 15.000 automobile, rămas acelaşi. cu iarbă deasă. Un perete dens hotărăşte să, se arate în faţa
fie că sînt vechi, fie că s-au defectat. de ierburi înconjoară vreo 30
La începutul anului trecut, în întrea­ ? de colibe aşezate în formă de bărbatului fără aceste podoa­
ga lume circulau 127.500.000 automo­ cerc. Este imposibil ca vreun
bile particulare. ...furnalul tur. 1 de la Combinatul răpitor al junglei să se poată be. Aceasta ar ii egal cu tră­
metalurgic din Magnilogorsk a func­ strecura.
-k ţionat continuu timp de 35 de ani. In ganica. Atasaii s-au ridicat nu
...presa indiană a lansat un apel că­ prezent el îşi întrerupe activitatea pen­ Ziua aici este linişte... Şi oa­
tre populaţie pentru a lua măsuri de tru reparaţii capitale. Această activi­ menii sînt puţini. Lîngă colibe odată împotriva cotropitorilor.
apărare împotriva maimuţelor ce va­ tate îndelungată este un adevărat re­ trebăluiesc nişte Temei în fuste
gabondează în libertate Aceste mai. cord în producţia metalurgică. scurte. Fierb carne cu diferite ffl A A. 1 Răscoala din 1935, crunt repri­
’miţe distrug grînele, periclitează via­ condimente, dar fără sare. Pre­ mată de colonialiştii englezi, a
ta copiilor, pietonilor. In articol se ? gătesc băuturile preferate pen­ fost deosebit de sîngeroasă.
scrie: Nu nesocotim pe acei ce nu tru bărbaţii lo r: sînge de ani­
vot tolera cruzimea faţă de animale, ...nu de mult la Veneţia s-au înre­ male amestecat cu lapte aciu ...Pe înserat din toate colibe­
totuşi autorităţile au datoria să se gistrat ploi radioactive. Potrivit şlmilor de oi. Una dintre ele fierbe
îngrijească de securitatea populaţiei. transmise de agenţia United Press, lapte dulce. înseamnă că în \ /N /\ ^ /> le ies oameni şi se îndreaptă
Pare de necrezut, dar totuşi au fost oamenii de ştiinţă elveţieni au con­ casă sînt bolnavi. Laptele clo­
razuri cînd locuitorii oraşului Lucknoxo statat de asemenea ploi radioactive cotit este socotit de masai ca darea. Numai în timpul lucru­ mult. Păstorii se pot odihni, piele de bivol. spre partea centrală a tribului.
w fost în panică din cauza unei mai- căzute în Confederaţia Elveţiană. cel mai bun leac. Bătrînele a- Mulţi au îmbrăcămintea împo­
nule periculoase. Abia după ce mai­ dunate lîngă colibe întind mie­ lui, cînd gospodinele nu sînt pot prinzi. Acasă, stăpînul mă- Datorită puternicei organizări dobită cu iarbă. Ei roagă în­
muţa a rănit 300 de persoane s-a ad­ rea în castroanele de lut, pre­ delungat şi fierbinte pe Ngai,
mis omorîrea ei. gătind un fel de bere aromată. văzute de nici un bărbat, ele nîncă separat de femei. Chiar militare a tribului masai, pî­ zeul lor suprem, să le ude pă­
şunile şi să Ie dea noroc la vî­
Dar iată că răsună strigăte, işi iau inima în dinţi şi renun­ vesela lui este separată. Atît nă la începutul secolului XX nătoare. După aceea se aprin­
mugete, tropăieli. Vin bărbaţii de focul ritual.
cu turmele de la păscut. Fe­ ţă la aceste obiecte care le în­ copiii cît şi soţia nu au voie să el şi-a păstrat independenţa
meile dispar într-o secundă în Aceste ceremonii se transfor­
colibe, iar cînd apar din nou greunează mişcările. tulbure pe capul familiei în mult mai mult dccît alte po­ mă în dansuri războinice. Răz­
boinicii se aruncă cu furie unul
sînt de nerecunoscut. La gît le In ţarc a fost închis ultimul timp ce acesta doarme în pa­ poare africane. în lupta cu cu­ asupra celuilalt. Feţele 1or de
culoarea ciocolatei, ochii lor
atîrnă şiraguri de mărgele pes- măgar şi păstorii obosiţi se tul alcătuit din piei şi iarbă ceritorii germani şi englezi, tri­ migdalaţi şi umerii obraiiV^
proeminenţi exprimă hotărî™
răspîndesc pe la locuinţele lor. uscată. bul a fost parţial distrus, a şi dîrzenie. Zornăesc inee'e
grele de fier, din urechi, se des-
De fapt, colibele lor nu se Este drept că mugetul .şi joa­ pierdut multe vite şi pămîntu- pletec cozile colorate cu un a-
pot numi locuinţe. Bărbaţii nici ca viţeilor îl cam deranjează, rile bine irigate dinspre nord. mestec de grăsime şi lut roşu.

nu se pot ridica în picioare dar el nu se supără pe ei, ci Păşunile, pădurile, locurile Treptat ritmul dansului sc-'-
de, iar flăcările focurilor o-“-
în ele. O jumătate din locuin­ dimpotrivă îi strigă mînios pe unde se aduceau jertfe, pe ca­ lesc. Se termină ziua în tribul
masaî.
ţă este ocupată de obiecte cas­ fiecare pe nume vorbind cu ei re masaii le socoteau ca apar-

nice şi cu vreascuri. Tot aici ca şi cînd ar îi copii. Purta­ ţinînd întregului trib, au fost

se ţin şi vitele mici. Cealaltă rea respectuoasă faţă de anima­ declarate de către englezi ca

jumătate este împărţită în două lele domestice este o lege a fiind „pămînturi pustii” şi în

părţi : cea mai mare pentru tribului masai. anul 1939 au elaborat o lege

...l'a Tirgul din Milano din anul a- .-.danezul Karl Andersen, în vîrstă bărbaţi, iar cea mai mică pen­ Fiecare bărbat masai este nu prin care se permitea alunga­
da a fost expus un ventilator de 'de 83 de ani, din Copenhaga, pore. '
nensitini minuscule. 'Acest aparat clit de toată lumea „bunicul de oţel tru femei. numai un crescător de vite, ci rea băştinaşilor de pe aceste
aie fi purtat în buzunar, fiind adă- al Danemarcei" a pornit de curînd cu
stit într-o 'ctţtiifţă cţin masă plasti­ bicicleta întj-p cursă VJqiig.—Cppen- In trecut familia îşi constru­ şi un luptător. De la vîrstă de pământuri şi darea lor engle­
ia mai multe colibe. De altfel 14 ani, toţi tinerii fac carte din zilor.

^ ^ ';VVV'N^,V ,'A<V''NA-V‘ ¦•'AV"‘vNV,“V ' V *V V