Page 2 - 1958-07

rflftf1»'1bW éM uE S O fS riE fS M B W l
, nor fabrici de mase plastice, în-
Strînsâ legătură între ştiinţă şi producţie
In Cehoslovacia, lucrările şi
cercetările ştiinţifice slujesc in­
tr-o măsură însemnată dezvoltă­
rii producţiei industriale şi ridi­
cării nivelului tehnic al întregii
economii.
Legătura intre ştiinţă şi pro­
ducţie a început să se realizeze
in Cehoslovacia abia după cel
de-al doilea război mondial. Cu
ajutorul specialiştilor din ţară,
întrun timp record au iost re­
date producţiei întreprinderile
industriale. întreaga construcţie
plină de succese a industriei ce­
hoslovace s-a desfăşurat în
strînsă colaborare cu cercetările
ştiinţifice aplicate in practică.
Deosebit de valoroasă este de
pildă contribuţia oamenilor de
ştiinţă la construirea celei mai
mari lucrări hidroenergetice din
Cehoslovacia, la Oriile pe rîul
Vltava. Barajul va avea o înăl­
ţime de 91 metri, o lungime de
515 metri şi o lăţime de 65 metri
ia bază, necesitând peste 1.000.000
m.c. de beton. Lacul de acumu­
lare va avea o capacitate de
700.000.000 m.c. de apă. In ve­
OCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV^OOOOCKXXKXJOVCKX OO^OOOOf^C'OCKăOOOOOOOOOOOOOOOOOC'OOOOOOC'O'^OOOOOe'OOOOCK^OOOC-OOOOOOOOS o o o o o o o o o o o o c*
Minunatul oraş — parcul Ex­
poziţiei agricole unionale a săr­
bătorit în decurs de o lună un
al doilea eveniment remarcabil.
La începutul lunii mai ele­ menirii pătrunderea ştiinţei în faţa vitrinelor de sticlă admi- onului „Industria fibrelor liberie- lui, laptelui, peştelui, conserve­
gantele pavilioane ale Expozi­
ţiei agricole au primit pe primii
vizitatori ai acestui oraş, iar în
ultima zi a lunii s-au deschis
uşile celor 21 de pavilioane ale
Expoziţiei industriale unionale.
Cele 60.000 de exponate prezen­
tate la expoziţie oglindesc rea­
lizările industriei grele şi uşoare
ale U.R.S.S., noile descoperiri
ale oamenilor de ştiinţă sovie­
tici.
Chiar în primele ore după des­
chiderea Expoziţiei, în faţa uşi­
lor pavilionului „Ştiinţa“ s-a
observat o mare animaţie. Toţi
voiau să vadă cît mai repede
machetele .celor trei sateliţi arti­ consacrat problemelor colaboră­
ficiali ai pămîntului lansaţi în
U.R.5.S., plasaţi sub bolta azu­
rie a sălii, să examineze dispo­
zitivele şi aparatele instalate pe
cei trei sputnici, să asculte ex­
plicaţiile amănunţite date de
ghizi.
Standurile pavilionului „Ştiin­
ţa“ prezintă vizitatorilor şi ra­
chetele meteorologice, cu ajuto­
rul cărora oameni de ştiinţă e-
fectuează cercetări în cadrul
programului Anului Geofizic In­
ternaţional, precum şi realiză­
rile ştiinţifice ale oamenilor de
ştiinţă sovietici în domeniul fizi­
cii, chimiei, automaticii, electro­
nicii, teiemecanicii.
Nu întîmplător după pavilio­
nul „Ştiinţa“ în ghidul expozi­
ţiei urmează pavilionul Ener­
gia atomică în scopuri paşnice“.
Exponatele prezentate aici con­
tinuă parcă povestea începută
mai înainte cu privire la foloa­
sele pe care le poate aduce o-
derea realizării proiectelor au
fost valorificate ultimele rezul­
tate ale ştiinţei şi tehnicii, oame­
nii de ştiinţă contribuind activ
la realizarea construcţiei. Cu a-
jutorul Institutului de materna’
tică al Academiei de Ştiinţe a
R. Cehoslovace s-au putut exe­
cuta lucrările de betonare in
condiţii optime, fără răcire arti­
ficială. La construirea 'elor pa­
tru turbine Kaplan, s-au aplicat
de asemenea noile rezultate im­
portante ale cercetătorilor ceho­
slovaci care constituie un pro-
'gres pe scară mondială.
Rezultatele obţinute in Ceho­
slovacia în domeniul electroteh­
nicii de înaltă tensiune simt foar­
te importante. Cercetătorii ceho­
slovaci au reuşit, de pildă; să
descopere cauzele defectării mo­
toarelor asincronice de înaltă
tensiune care irîn au funcţionarea
instalaţiilor energetice şi au pus
la punct construirea de noi mo­
toare cu o rezistenţă sporită.
Cehoslovacia dispune de o bo­
gată tradiţie în domeniul con­
struirii şi producţiei de rriaşini-u-
nel'te şi alte maşini. Cu ajutorul
tainele nucleului atomic, dacă
ştiinţa serveşte scopurilor con­
structive şi nu distrugerii. Iată
macheta centralei atomo-electri-
ce care furnizează curent regiu­
nilor lipsite de zăcăminte ener­
getice şi de energie hidraulică ;
iată şi o machetă în miniatură,
dar exactă a puternicului spăr­
gător de gheaţă atomic „Lenin“
precum şi aparate care ilustrea­
ză folosirea extrem de variată a
izotopilor radioactivi în indus­
trie şi medicină. Intr-Lina din
vitrine sîfit expuse mostre de
minereu de uraniu care se ex­
trage în Uniunea Sovietică. Un
stand special ¦al expoziţiei este
rii internaţionale a U.R.S.S. în
domeniul folosirii energiei ato­
mice pentru nevoile producţiei
paşnice.
O mare afluenţă se observă
şi în pavilionul „Industria chi­
mică“. Numeroasele exponate
ilustrează în mod grăitor folo­
sirea largă a produselor indus­
triei chimice în toate domeniile
economici naţionale. Pentru a
vizita CLi atenţie acest pavilion
ar trebui ore întregi ; exponate­
le lui sînt interesante pentru vi­
zitatorii dc toate vîrsteîe şi gus­
turile. In timp ce bărbaţii pri­
vesc cu atenţie barca uşoară din
penoplast construită de chimiş-
tii din Leningrad, motorul cu
căptuşeală silico-organică care
poate să funcţioneze în apă, sau
maşină de curse cu caroserie
din mase plastice — femeile se
opresc de regulă mult timp în
IN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ Sondorii sovietici au stabilit Mifâll tehnice
Se înalţă zeci
şi uzine
In oraşul Pekin şi în suburbi­
ile acestuia se atlă în curs de
construire sau de extindere 30 de
fabrici şi uzine cu o suprafaţă
totală de ‘200.000 metri pătraţi.
Printre acestea se numără o
oţelărie cu o capacitate de pro­
ducţie anuală de 200.000 tone o-
ţeî laminat, o fabrică de postav
cu o capacitate anuală de /’00.000
metri, o uzină constructoare de
maşini etc.
Aceste 30 de fabrici şi uzine
constituie începutul unui vast
plan de construcţii industriale
în capitala R. P. Chineze.
In cursul acestui an vor în­ cestea se numără 20 de fabrici
cepe lucrările de construire a u- care vor fi înzestrate cu utilaj
Constructorii Combinatului carbo­ o fabrică pentru producţia de
nifer „Schwarze Pumpe“ din R.D.
Germană nu hotărît să termine lu­
crările ce! mai tîrziu la 7 octom­
brie 1959, cînd se împlinesc zece
ani de ia crearea Republicii De­
mocrate Germane, La acea dată
combinatul va livra primele 50.000
de tone de brichete.
IM FOTO; Lucrările pentru in­
stalarea utilajului de forţă.
oamenilor de ştiinţă s-au reali­
zat numeroase tipuri noi de ma­
şini de calitate superioară. Nu­
mai la Institutul de cercetări
pentru muşimi-unelte s-au pus la
punct 49 de noi maşini şi 61 in­
strumente importante. S-au con­
struit de asemenea numeroase
tipuri de maşini pentru uzinarea
electroerozivă şi s-a rezolvat cu
succes problema urinării cu ul­
trasunet. S-au pus la punct aut-o-
mate pentru sudură sub materie
topită in special automatele pen­
tru sudură cu trei arcuri cu o
viteză de lucru care atinge 120'
metri pe oră. Specialiştii ceho­
slovaci au perfecţionat tehnolo-
gia rulmenţilor cu bile foarte
mici cu diametrul de citeva
fracţiuni de milimetru. S-a con­
struit un război care lucrează
fără suveică şi alte maşini care
prezintă o mare importanţă pen­
tru economia naţională.
Cercetările în domeniul fizi­
cii şi îndeosebi rezultatele ob­
ţinute in domeniul semiconduc-
iorilor au găsit o largă aplicare
in electrotehnică, radiofonie etc.
rînd ţesături, blănuri frumoase,
pantofi, rochii, toate confecţio­
nate din fibre artificiale şi sin­
tetice, mai ales din acelea re­
cent valoriîicate de industrie:
lavsan, nitron, anid, clorid. Dar
desigur nimeni nu trece cu ve­
derea macheta unui apartament
cu două camere ale unei case
din mase plastice. Pereţii, po­
deaua, mobila, totul în această
casă este confecţionat din mase
plastice, care imită perfect orice
esenţă forestieră sau metal.
Cel mai mare pavilion al ex­
poziţiei „Industria constructoare
de maşini“ aminteşte de secţia
unei uzine. In torentul de oa­
meni care se revarsă necontenit
prin uşile mari ale acestui pa­
vilion, pot fi întâlniţi mineri ca­
re au venit aici să vadă o nouă
combină pentru săparea cărbu­
nelui, constructori de turbine ca­
re se îndreaptă în grabă spre
instalaţia turbo-compresoare cu
gaze „GT-700-4”. Turnători, fie­
rari, energeticieni care se inte­
resează de utilajele noi cu o pro­
ductivitate mai mare decît cele
existente, la care este folosită pe
scară largă, automatica. Dar nu
exista vizitator, indiferent de
vîrstă şi profesie, care să rămî-
nă indiferent în faţa elegantului
autoturism cu 7 locuri „Ciaika“.
Un număr de 11 pavilioane
ale expoziţiei oglindesc dezvol­
tarea industriei uşoare şi ali­
mentare. Sute de articole din
fire de in şi lînă, — ţesături;
prosoape, cearşafuri, pleduri,
sînt expuse ir standurile pavili­
de noi fabrici
grăşăminte chimice pe bază de
cloraţi, produse farmaceutice,
sticlă ş.a.m.d., cu o suprafaţă
totală de 500.000 m.p.
Toate aceste fabrici vor fi ter­ rapid.
minate în aproximativ. 3-4 Juni.
In cursul anului trecut valoa­
rea producţiei întreprinderilor in­
dustriale din oraşul Pekin a fost
de 12 ori mai mare decît în a-
nul 1949.
La Harbin au început de cu-
rînd lucrările pentru construirea
unui număr de 80 de noi între­
prinderi industriale. Printre a-
produs la Harbin. Astfel, va fi
construită o mare termocentrală,
nylon, o fabrică de mase plas­
tice, şi altele.
In prezent se întreprind lu­
crări pentru extinderea fabricii
de rulmenţi cu bile care va ocu­
pa o suprafaţă de 40.000 m.p.
Lucrările de extindere vor dura
numai 6 luni faţă de trei ani
cît s-a prevăzut iniţial.
In scurt timp vor începe pro­
ducţia în serie două fabrici de
tractoare create prin extinderea
a două fabrici mai vechi de ma­
şini agricole.
Dezvoltarea economiei Albaniei
In primii doi ani ai celui de-al
doilea plan cincinal s-a acordat o
deosebită atenţie dezvoltării u-
nor anumite ramuri ale indus­
triei R. P. Albaniei ca de rildă,
industriei petrolifere,, energiei e- Cea mai mare parte dintre ele
lectrice, etc., precum şi colecti­ sînţ •destinate ' sectoarelor pro­
vizării agriculturii.
In .1957, producţia' .industria- din aceste stime, restul rămînînd
la a crescut de 14,6 ori iată de
anul 1936. De asemenea produc­
ţia agricolă a sporit simţitor.
Suprafaţă colectivizată, care cu
patru ani in urmă nu oprezen- Aproximativ 20,8% din volu­
ta decît 8,3%, depăşeşte in pre­ mul global al investiţiilor vor
zent 58,1%, In anul 1960, veni­ fi afectate agriculturii. In acest
tul naţional va spori cu 73% în , sector se va acorda o atenţie
-comparaţie cu anul 1955,. sala­ deosebită lucrărilor de ameliora­
riul real al muncitorilor şi func­ re şi irigaţie a terenurilor, ra­
ţionarilor cu 35%, iar al ţărani­ portului de utilaj pentru staţiu­
lor cu 40%.
ne şi a linii. Aici se pot vedea
toate procesele tehnologice de
prelucrare a inului, cînepii, iu­
tei, linii, o nouă maşină rapidă
pentru prelucrarea iutei, ca­
re produce pînă la 100 me­
tri de bandă de iută pe minut,
în locul vechiului agregat cu o
productivitate ce nu depăşea 20
de metri pe minut. Munca grea
a filatoarelor este înlocuită cu
maşina de pieptănat şi filat care
automatizează aproape întregul
proces de prelucrare a firelor
Odală cu Expoziţia unională industrială, la Moscova este deschisă Expoziţia unic-!
IN FOTO : Pavilioanele R.S. S. Ucrainiană şi R.S.S. Bielorusă.
un nou record de foraj rapid
t a 27 iunie brigada vestitu­
lui maistru sondor Piotr Apana­
sen k o ’ de la oficiul de foraj
„Priazovnaft“ a .îndeplinit îna­
inte de termen angajamentul so­
cialist, îorînd 21.000. m. şi sta­
bilind !un - noii re-cord de foraj
Anul trecut brigăzile Iui Piotr
Apanasenko şi tui Vladimir So-
lohin deputat în Sovietul Su­
prem al U.R.S.S., întrecuseră
recordul american de forare a-
nuaiă a sondelor — 38.240 m.
In decurs de un an brigada lui
Vladimir Solohin â forat 39.187
F ib re c a re în lo c u ie s c
lîn.a ş l m ă t a s e a
Capranul, laysanul, nitronul, laborat un procedeu raţional de electrică sub zgură
anidul — sîm 'tdate fibre sinte­ polimerizare a acrilonitrilului — In R. P. Chineza a fost construită
tice, care prin calitatea şi pro­ material iniţial pentru obţinerea prima maşină de sudare icctrică sub
prietăţile lor, sint superioare li­ nitronului in condiţii industriale zgură. Această maşină de o înaltă
nei şi mătăsii. ;
Oamenii de ştiinţă din Lenin­
grad, în colaborare cu lucrătorii
din producţie, desfăşoară ,n pre­
zent o muncă intensă în vederea
creării de noi ieluri de materiale
sintetice, elaborează metode e fi-, In laboratorul de fibre art-il tomate cu arc electric.
cace pentru obţinerea şi prelu­ ciaile a fost elaborată o moto Maşina pentru sudare electrică
crarea lor pe scară industrială.
In laboratorul de chimie fizică
şi coloidală a Institutului tex­
til „S. M. Kirov“, unde a tost
obţinut firul de nitron, a tost e-
In aceşti ani, se va aloca pen­
tru dezvoltarea economiei naţio­
nale o sumă de 9.470 miliarde
leka. Fondurile alocate în acest
an vor fi în general cu 61% mai
mari decît cele alocate în 1957.
ductive. Acestea vor Drimi 83,9%
să. fie investite in sectoare ne­
productive. Industria minieră va
primi peste o treime din ţoale
fondurile destinate investiţiilor.
nile de maşini şi tractoare etc.
toarse. Utilaje noi sînt larg pre­
zentate şi în alte pavilioane,
consacrate culturii bumbacului,
sericiculturii, industriei zahăru­ ra regiunilor învecinaţi curent Sovietice.
lor, panificaţiei, cărnii, vîniîică- Pentru creştrea producţiei agricole
rii şi silviculturii.
în această scurtă expunere nu
pot fi enumerate nici măcar a-
proximafiv diversele noutăţi teh­
nice ri realizările industriei pe
care Expoziţia industrială unio­
nală le prezintă vizitatorilor. Ce­
le LJ23 niasini-uiielie, 2.373
dispozitiA'e, 529 modele şi ma­
chete şi zecile de mii de alte ex­
ponate ilustrează succesele ob­
ţinute de industria si ştiinţa so­
vietică în ultimul an.
m., Iar brigada lui Piotr Apa-
nasenko — 39.163 m.
Propunîndu-şi să lupte pentru
concentrarea continuă a zilei de
lucru, cele două brigăzi şi-au
luat angajamentul de a fora în
cursul anului 1958 cîte 42.000
in. In întrecere s-au încadrat şi
celelalte brigăzi de foraj din ca­
dru! oficiului „Priazovneît“. Bri­
gada lui Piotr Apanasenko şi-a
şi depăşit angajamentul semes­
trial. De la începutul acestui
an brigada lui Vladimir Solo­
hin a forat peste 20.000 m. Bri­
gada maistrului Koptenko a fo­ <Uzina de aparate termotehnice a
rat aproape 19.000 m.
Eficacitatea noii tehnologii a tos/ tehnicitate a fost construită la Şan-
verifieaiă la fabrica de fibre ar'ti hai cu ajutorul inginerilor sovietici.
ficiale, unde s-a construit o in Cu această maşină pot fi .îmbăiate
stalaţie pentru obţinerea nitrj table de oţel avînd o grosime de 00
nului prin această metodă. Fib pînă la 250 mm. Cu această maşi­
de telul apesta se fabrică şi nă lucrările de sudură Se execută mai
combinatul din Kalinin.
pentru obţinerea de fibre din
cool polivinilic, pentru fabrii
rea căruia drept materie prii
iniţială serveşte gazul natul
Fibra din alcool polivinilic a j
denumită „sovinol“. Un lot'
perimental din aceste fibre |i
fost fabricat la una din îi'
prinderile din Leningrad. f>-
prietăţile sovinolului des'l
mari perspective pentru cl^-
rea diferitelor feluri de pr«se
textile. In funcţie de tehneţia
folosită, aceste fibre pot ii Iu­
bite in apă sau, dimpotrivre-
zistente la apă.
Din el se pot fabrica fruase
produse textile, mătase chrgi-
cală, reţele de pescuit ttfice,
etc. Este cea mai. ieftină hi, a-
propwndu-se in ce priveş1pre­
ţul de cost de bumbac.
Hidrocentrla de pe
Recent a fost dată înxploa-
tare cea mai mare hidrentrată
din R. P. Bulgaria cu capaci­
tate anuală de produciiie 200
milioane kWh.
Situată pe rîul Ardan par­
tea de sud-vest a oraştii Has-
kooo, hidrocentrala di.une de
trei turbogeneratoare, i v a liv­
In anul 1957 voliimi produc­
ţiei agricole a R. P. Egaria a
crescut cu 25% faţă de anul
1952. Anul trecut pe ogoarele
R. . P. Bulgaria lucii 27.000
tractoare ( calculate h unităţi
de cîte 15 C.P.). In ţiul 1957
agricultura R. P. ligaría a
primit de 3,5 ori maimulte în­
grăşăminte artificiale decît in
1952.
pri uzină de aparate
ermotehnice din
R. P. Chineză
oraşul Slan din R. P. Chineză
a»put construirea primei uzine
ffne de aparate termotehnice. Se
jde ca această uzină să .ie dată
!xploatare în iulie 1959.
nia uzină 3e aparate termotebni-
za produce 150-200 tipuri de a-
ite. Producţia uzinei va ii desti-
ă întreprinderilor industriei chi-
e, a petrolului, industriei meta-
gice şi electroenergetice, precum
întreprinderilor producătoare de
re artificiale şi îngrăşăminte chi-
ice, care vor căpăta o mare dez-
ţltare în China.
j»st proiectată de specialişti din R.D.
îermană iar cea mai mare parte a
ititajului de precizie a tost furnizată
iot de R. D. Germană
O maşină de sudare
rapid decît după metoda sudurii au­
sub zgură va fi întrebuinţată pentru
construirea de laminoare grc-le, fier-
bătoare, precum şi pentru construcţiile
navale.
Ce! mat mare pod de
ca!e feraíá din
R. P. Chineză
Recent, în R. P. Chineză a înce­
put construirea unui pod feroviar
peste fluviul Huanhe în regiunea Ci-
1jen-Cijou, la intersecţia căilor ferate
Pekin-Guancijou şi Lunhai. Vechiul
pod construit acum 54 de ani nu mai
poate satisface traficul intens de pa
iinia Pekin-Guancijou.
Noul pod, cu o lungime de 2.S00
m. a fost proiectat de ingineri chi­
nezi cu ajutorul rpecialişti!or sovie­
tici. Stîlpii lui vor fi împlîntăţi In al­
bia fluviului pînă la o adîp.cims de
40 metri.
Lucrările de construire a podului
vor fi terminale în anul 1980. ,
Arda
electric pentru iluminat, precum
şi curent industrial.
Complexul energetic .le pe rîul
Ardă mai cuprinde un lac de a-
cumulare cu o capacitate de
400.000.000 metri cubi şi un
baraj cu o lungime de 33S me­
tri, şi o înălţime de 76 metri.
Hidrocentrala a fost proiectată
şi utilată cu ajutorul Uniunii
Proiectul directivelor celui de­
al V lI-lea Congres al P. C. B.
prevede ca pînă in anul 1962 vo­
lumul global al producţiei agri­
cole să sporească cu aproxima­
tiv 55% faţă de anul 1957. In
cursul celui de-al treilea plan
cincinal recolta medie de g'ttu
va creşte la 174,4 kg. la decar,
iar în anul 1962 ca va atinge
185 kg. la decar.
Proiectul directivelor 'prevede
o creştere considerabilă a pro­
ducţiei pomicole şi viticole.
Anul acesta au fost alocate
1.950.100.000 leva in scopul me­
canizării agriculturii şi silvicul­
turii.. In anii celui de-al treilea
cincinal vor fi alocate n u ri fon­
duri pentru ameliorări funciare.
Va fi irigată o suprafaţă de
1.920.000 decari de păminturi
secetoase.
Sumele alocate pentru, con­
strucţii capitale in gospodăriile
agricole cooperative de muncă
vor atinge în cursul celui de-al
treilea cincinal 4.050.000.000 le­
va. In anii cincinalului vor fi
valorificaţi aproximativ ?.600.000
decari terenuri cu o productivi­
tate scăzută sau neproductive. Se
prevede ca peste 1.000.900 de
decari din aceste păminturi să
fie transformate în terase culti­
vate cu pomi fructiferi sau viţă
de vie. Pînă Ia sfirşiiul celui
de-al treilea cincinal, pe fiecare
decar de pâmint cullivat se vor
împrăştia cîte 19 kg. de îngrăşă­
minte minerale, fală de 4,7 kg.
in anul 1957,