Page 20 - 1958-07
P. 20
Paff. 4 DRUMUC SOCIALISMULUI Nr. 1104
Ecouri în străinătate • uXüm ßiB sim . •juLtlmeie şJEuab •.ul&raate ştiri
Ia mesajul lui N. S. Hruşciov
adresat lui D. Eisenhower
ROMA 5 (Agerpres). TASS nouă conferinţă la masa rotun
anunţă : Presa italiană comen dă pentru a elabora recomanda
tează cu un viu interes mesajul ţii într-un termen limitat, stabi-
adresat de N. S. Hruşciov, pre iit' dinainte. Londra şi Washing
şedintele Consiliului de Miniştri tonul au privit cu bunăvoinţă a- Uzina de tractoare Evenimentele din Liban Scrisoarea de protest adresată
al U.R.S.S. lui D. Eisenhower, ceastă nouă iniţiativă sovietică“. din Harkov a produs de Bertrand Russel
preşedintele S.U.A., cu privire Lupte violente la Tripoli şi Beirut
la luarea unor măsuri comune Gu toate acestea unii obser al 500.000-Iea tractor preşedintelui Elveţiei
pentru rezolvarea problemei pre- vatori englezi se grăbesc să de
intîmpinării unui atac prin sur clare că măsurile concrete în HARKOV 5 (Agerpres)'. BEIRUT 5 (Agerpres). In Beirutul din sud şi est. Pe de LONDRA 5 (Agerpres). — glia, Germania occidentală,
prindere. vederea preîntîmpinării unui e- 'TASS anunţă: La 4 iulie u- cursul ultimelor 24 de ore for altă parte, grosul trupelor in Cunoscutul filozof englez Ber- Franţa, Elveţia, Suedia, Belgia,
ventual atac prin surprindere, ’zina de tractoare din Har- ţele patriotice din Liban au ob surgente din Shouf, care înain trand Russel, unul din liderii Olanda).
Ziarul „Unita“ arată că acest indicate în mesajul lui N. S. kov a produs al 500.000-lea ţinut însemnate succese în lupta tează spre Beirut, au atins un mişcării engleze împotriva înar
mesaj „este o nouă dovadă a Hruşciov, sînt inacceptabile, de , tractor. Capacitatea maşinilor pe care o duc împotriva trupe punct situat la 5 km. de capi mării atomice, a adresat vineri Intr-o scrisoare ’deschisă către
dorinţei de pace a Uniunii So şi aceste măsuri, după cum se !produse zilnic în această uzi- lor guvernului prooccidenta! Şa- tală. un protest preşedintelui Elveţiei preşedintele Elveţiei, Bertrand
vietice“. Ziarul „Avânţi“ arată subliniază în mesaj, ţin seama ină întrece de cîteva ori pe cea mun-Solh. Telegramele transmi împotriva refuzului guvernului Russel subliniază că „hotărîrea
într-un articol redacţional că de propunerile anterioare ale ;a întregii industrii de trac se de agenţiile occidentale de In Tripoli, relatează corespon elveţian de a permite ţinerea guvernului elveţian â indignat
mesajul lui N. S. Hruşciov con- puterilor occidentale, îndeosebi toare din Franţa şi Italia lao presă relatează că în numeroase dentul agenţiei U.P.I., răsculaţii congresului internaţional pentru pe democraţii de pretutindeni“.
lirmă dorinţa Uniunii Sovietice ale guvernului S.U.A. Observa laltă. regiuni ale ţării, detaşamentele au lansat noi atacuri de pe po interzicerea armei atomice în El Există bănuiala, scrie Bertrand
de a ajunge la o înţelegere cu torul ziarului „Daily Herald“, de insurgenţilor au lansat atacuri ziţiile lor situate în cartierul veţia. (Se ştie că guvernul elve Russei ’în continuare, că guver
puterile occidentale. Ziarul ara pildă, afirmă, în ciuda faptelor Tractoare purtînd marcă extrem de violente ameninţînd vechi al oraşului împotriva uni ţian a interzis joi acest congres nul elveţian doreşte să ascundă
tă că în timp ce Uniunea So evidente, că guvernul sovietic ar l„HTZ“ se bucură de un bun serios poziţiile trupelor guver care urma să aibă loc la 5—6 poporului elveţian primejdia pe
vietică are în vedere examina propune ca experţii să pună la renume atît în Uniunea So namentale. tăţilor guvernamentale. S-au iulie la Basel şi care a fost orga care o reprezintă înarmarea a-
rea rezultatelor tratativelor din baza activităţii lor „numai pro semnaiat numeroase incendii. In nizat de fruntaşii mişcării împo tomică atît timp cît trebuie să a-
tre experţi la conferinţa şefilor punerile sovietice cu privire la vietică, cît şi în alte ţâri. Ele In capitala Libanului, Beirut, portul Tripoli trupele libaneze triva înarmării atomice din An sigure producţia de arme atomi
de guverne „puterile occidentale regiunile şi metodele de inspec !pot ii întîlnite în 20 de ţări în cursul zilei de 4 iulie au a- ce de către industria elveţiană .
nu vor să-şi asume nici un fel ţie“. „Gu greu am putea fi de ale lumii. vut loc lupte timp de peste 10 s-au folosit de mortiere. In a-
de obligaţii...“. „Dacă se va reu acord cu aceasta“, declară ob ore. ceastă luptă unităţile guverna 10 miliarde mărci
şi convocarea acestei de a doua servatorul. In prezent uzina fabrică în mentale au avut zece morţi şi
conferinţe a tehnicienilor, scrie ’mod experimental unele t i - ( Postul de radio Gairo a anun pentru înarmarea R. F. German?
ziarul „Âvanti”, însuşi acest fapt La 4 iulie un purtător 'de cu- »puri de tractoare cu viteză ¦ ţat că insurgenţii au ocupat ba 15 răniţi. Comunicatul oficial al
va fi un pas înainte...”. Ziarul vînt al Ministerului Afacerilor 'sporită şi cu o putere de 75< za sportivă „Gamil Şamun“ din comandamentului armatei libane BONN 5 (Agerpres). TASS — alocaţiile reale în scopuri mi
subliniază însă că „tratativele Externe al Angliei a declarat [şi 44 c.p. pe şenile şi tipul ze anunţă că o unitate blindată anunţă: Bundeslagul vest-ger- litare reprezintă aproape 30 la
tehnice nu pot fi duse la infinit. că la minister nu s-a primit în ide tractor pe roţi eu o pu- Beirut şi lupte violente conrtinuă man a aprobat la 4 iulie cu ma sută din toate cheltuielile pre
In cele din urmă este necesar că textul integral al mesajului în diverse cartiere ale capitalei. din Tripoli a fost atacată de joritatea de voturi a deputaţilor văzute în buget.
să se stabilească data Mituirii lui N. S. Hruşciov şi de aceea Patru care blindate guvernamen partidelor guvernamentale bu
la nivel înalt. ar fi prematur să se comenteze tale au fost distruse. Coloanele insurgenţi care au deschis focul getul R.F. Germane pe anul fi Ţinînd seama de starea de
propunerile sovietice. nanciar 1958— 1959. Valoarea sa spirit antimilitaristă a opiniei
? forţelor răsculate, a anunţat ra de pe ferestrele diferitelor clă publice vest-germane, fracţiunile
? totală atinge 38 miliarde mărci. P.S.D.G. şi partidului liber-de-
LONDRA 5 (Agerpres). Nu PARIS 5 (Agerpres). Cores dio Gairo, au reuşit să izoleze diri. La capitolul cheltuielilor din bu mocrat s-au pronunţat în cursul
meroase ziare engleze salută pondentul la Londra al agen get, cea mai maro sumă este dezbaterilor împotriva aprobă
propunerea guvernului sovietic. ţiei France Presse relatează că Lupte violente au continuat şi prevăzută pentru cheltuielile mi
Astfel comentatorul ziarului „cercurile guvernamentale en litare, pentru care se alocă 10 rii unui buget al R.F. Germane
„News Chronîcle” caracterizează gleze salută cu interes şi cu în alte centre din provincie. miliar’de mărci. După cum re
mesajul lui N. S. Hruşciov ca satisfacţie reţinută propunerea iese din declaraţiile deputaţilor care să prevadă cheltuieli atît
un pas spre apărarea popoarelor lui N. S. Hruşciov de a se or !tere de 20 c.p. Amestecai S.U.A. şi Angliei în treburile social-democraţi din Bundestag
de un atac prin surprindere. ganiza o întîlnire a experţilor de uriaşe pentru nevoile mili
militari în scopul discutării mij „Âufodeferminarea Libanului este un act criminal tare.
„Ruşii, scrie comentatorul, loacelor de preîntîmpinare a constituie felul irevocabil
propun ca experţii militari şi ci unor atacuri prin surprindere. SIDNEY 5 (Agerpres). CHI dreptat împotriva păcii. Partidul
vili să se întrunească într-o a5 poporului cipriot" NA NOUA anunţă : Recent, Par Comunist din Australia cheamă
tidul Comunist din Australia a pe oamenii muncii din ţară să
— declară arhiepiscopul dat publicităţii o declaraţie în lupte cu hotărîre împotriva a-
Makarios care se spune că amestecul) mestecului armat în treburile
S.U.A. şi Angliei în treburile Li Libanului şi cere ca guvernul
ATENA 5 (Agerpres). Intr-un australian să se pronunţe împo
Vizifa unui grup dc oameni de ştiinţă interviu acordat corespondenţii banului este un act criminal în triva acestui amestec.
americani la Institutul unificat lui ziarului cipriot „Philelefte-
ros“, arhiepiscopul Makarios a Expulzarea din Liban a unor S fr a iiu faieeamă ia ţu d iţie e .
de cercetări nucleare de lingă Moscova subliniat că „autodeterminarea diplomaţi ai R. A. U.
constituie ţelul irevocabil al po î n a r m a r e a a to m ic aă a B u n d e s w e h ru lu i prin
porului cipriot, fel care nu a fost BEIRUT 5 (Agerpres). La 4 amesteca în treburile interne ale născociri c a lo m n io a s e la adresa U. R. S. S.
şi nu va ti niciodată abandonat“. iulie guvernul libanez a ordonat Libanului.
MOSCOVA 5 (Ajgerpres). - TASS Plecînd de la Dubna, Thoinas Glcn- expulzarea a 7 diplomaţi ai BONN 5 (Agerpres) TASS ta, Strauss a încercat să-i con
anunţă: La 4 iulie institutul unificat nan a declarat: Pentru noi a fost Arhiepiscopul Makarios a vor Declaraţia anunţă: Strauss, ministrul Apă vingă pe cei care au participat
de cercetări nucleare de la Dubna, foarte important să examinăm aceşti bit apoi despre primejdia pe ca Republicii Arabe Unite, printre rării al R.F. Germane, a rostit la miting că ar trebui să fie rea
de lingă Moscova, a fost vizitat de mari acceleratori. Ei reprezintă o con re o reprezintă punerea în prac care Anwar El Gamal, secreta guvernamentală o cuvintare la un miting elec lizate planurile de înarmare ato
un grup de oameni de ştiinţă ameri firmare a marilor succese ale gîndirii tică a planului britanic cu privi rul pentru presă şi informaţii al toral al Uniunii creştin-demo- mică a R.F. Germane, întrucât
cani — preşedinţi din universităţi şi ştiinţifice. re la Cipru, plan care „creează a primului ministru crate, care a avut loc la Düs în caz contrar, potrivit afirma
specialişti în domeniul ştiinţelor natu un focar permanent de turburări ambasadei R.A.U. Această mă seldorf, în care, după cum reie
rale şi umaniste. Oamenii dv. de ştiinţă, a spus liaij- în această regiune“. sură arbitrară a fost luată sub al Indoneziei se dinlr-o relatare a ziarului ţiilor sale, ea se expune unui
lord Harnwell, sint pe drept cuolnt pretextul că cei 7 diplomaţi s-ar „Reinische Post“ a lansat năs „atac atomic“ din partea URSS.
Printre oaspeţi se a flă : Haylord Harn- consideraţi liderii gindirii ştiinţifice. Ei DJAKARTA 5 (Agerpres). cocirea că Uniunea Sovietică ar Pentru a justifica planurile de
weli, preşedintele universităţii din pot să inspire cu succes tinara dv. La 4 iulie Djuanda, primul mi deţine de peste un an pe terito înzestrare a Bundeswehrului cu
Corneli, Thomas Glennan, preşedintele generaţie in mişcarea ei înainte. nistru al Indoneziei, a făcut in riul Republicii Democrate Ger arma atomică, Strauss a repetai
institutului „Kai Institute of Techno parlament o declaraţie guverna mane „arma nucleară“. Strauss sloganul că U.R.S.S. nu ar dor:
logy“ din Cleveland, Ruben Gustav- mentală cu privire la situaţia a adăugat în legătură cu aceasta dezarmarea generală controlată
sou, preşedintele societăţii „Resources din ţară. că armele atomice care ar exis spre care chipurile ar tinde gu
for Future“, (Washington), prof. Ed vernul R.F. Germane.
win Stayson de la universitatea din Prezentind o amănunţită ta în R.D. Germană ar fi îndrep
Michigan, Harold Neflson colaborator dare de seamă asupra măsuri tate împotriva Republicii Federa Gontinuînd să calomnieze U-
ştiinţific al universităţii din Ohio, şi lor adoptate in lupta împotriva niunea Sovietică, ministrul vest-
John Turkiewicz, profesor la universi rebelilor, Djuanda a subliniat le Germane. „Arma atomică de german a încercat să prezinte
tatea din Princeton. că guvernul a dat dovadă dc tendinţele agresive ale revanşar
fermitate şi tact în lichidarea fensivă în mîinile germanilor zilor vest-germani de înarmare
Mifyail Meseriakov, membru cores intervenţiei străine din Indo atomică ca măsuri pur defensive
pondent al Academiei de Ştiinţe a nezia. din R.F. Germană a spus în şi, dimpotrivă, pe calea calom
U.R.S.S. a făcut cunoscut oamenilor concluzie Strauss, este totuşi cu niilor şi născocirilor să atribuie
de ştiinţă amerioani istoricul creării Referindu-se la măsurile în Uniunii Sovietice planuri şi ac
şi scopurile institutului unificat, din vederea normalizării situaţiei, el mult mai puţin periculoasă decît ţiuni agresive.
care fac parte 12 state. Apoi oaspeţii a spus că preşedintele Sukarno în mîinile armatei roşii“.
au vizitat sincrociciotronul laboratoru a considerat necesar să întă
lui de probleme nucleare, cel mai mare rească cabinetul făcînd unele Lansînd o născocire după al-
sincrofazotron din lume cu o capaci schimbări in componenţa aces
tate de 10 miliarde electroni-volţi, sala tuia. împotriva stocării de armament
de comandă de la distanţă a accele atomic în R. E. Germ ană
ratorului, sala de electronică şi siste Primul ministru a reafirm it
mul de alimentare cu energie. Oa că guvernul indonezian este ho- BONN 5 (Agerpres). Consi tuturor încercărilor de a se sto
menii de ştiinţă au primit răspunsuri tărlt să întreţină relaţii bune cu liul Municipal din Remscheid ca armament atomic în regiu
amănunţite la toate problemele care celelalte ţări cu condiţia să fie (Renania de nord-Westfalia), a nea oraşului Remscheid. Protes
i-au interesat, şi au avut posibilitate respectate independenţa şi po adresat vineri seara un protest te similare au fost adresate vi
să fotografieze tot ce au dorit. litica externă a Indoneziei pre guvernului de la Bonn neri guvernului de la Bonn de
cum şi dreptul său de a-şi orga Consiliile municipale din Duis-
La dorinţa oaspeţilor, ei au vizitat niza viaţa naţională în confor împotriva înarmării atomice. burg, Essen etc.
corpul de laboratoare unde se reali mitate cu principiile Pancea Consiliul Municipal a anunţat
Sila. în acelaşi timp că se va opune
zează prelucrarea materialelor experi Numeroşi muncitori din centrele industriale ale R.P. Chineze au răspuns apelului ce te-a Ä-A PARIS. — La 3 iulie în suburbia
mentale şi se pregătesc noi experienţe. fost adresat de către Partidul Comunist Chinez de a se stabili la ţară. pariziană St. Denls a murit din cauza
»J x iM t rănilor căpătate comunistul Emilie Kobb,
LA S T O C K H O L M : In foto: Peste 400.000 de cetăţeni din Pekin au ajutat la strîngerea recoltei pe colec în vîrstă de 65 de ani. El a fotj |
tiviştii din Kwangming — o suburbie a Pekinului. carea de eliberare naţională. Tribuna schingiuit în mod sălbatic de membrii
lul militar din oraşul Oran a condam aşa-numitelor „detaşamente republi
P reg ătiri intense în vederea \ Declin, şomaj în industria americană ] CAIRO. — Ziarul „Al Ahram“ re nat 12 patrioţi algerieni la cîte 201 cane de securitate“ în timpul demon
Congresului mondial pentru d e za rm are latează că Imamul Omanului a cerut de ani muncă silnică. straţiilor în apărarea republicii care
au avut ioc la 1 iulie ia Paris.
c a oţelului şi automobilelor Ligii arabe să acţioneze pentru ca TOKIO. — Reprezentanţii guvernului
problema Omanului să fie inclusă pe japonez printre care primul ministru PARIS. — Secretarul Departamen
STOCKHOLM 5 (Agerpres). care fac parte cunoscuţi- scrii tului de Stat al S.U.A., Dnlies, a sosit
Kişi, ministrul de Externe, Fudziama, vineri la Paris unde va avea o serie
TASS anunţă : La Stockholm se tori, oameni de ştiinţă şi mili WASHINGTON 5 (A gerpres). In industria de autom obile) ordinea de zi a viitoarei sesiuni a ministrul industriei şi comerţului Ta- de întrevederi cu generalul De Gaulie
kasaki, au arătat în cadrul dezbate şi cu ministrul de Externe francez,
desfăşoară pregătiri în vederea tanţi pe tărîm social. Potrivit datelor oficiale, in producţia continuă să scadă, j Adunării Generale a O.N.U. In legă rilor care au avut loc în comisia bu Couve de Murville. Deşi nu a fost a-
Congresului mondial pentru de După cum anunţă ziarul „Mor getară a parlamentului că Japonia va nunţată oficial ordinea de zi a con
zarmare şi colaborare interna s.a^S.U.A. şomajul continuă să Se aşteaptă ca întreaga pro- j tură cu această cerere delegaţiile gru continua politica sa de dependenţă vorbirilor franco-americane, din relată
ţională care se deschide la 16 gan Tidnlngen“ un grup de me faţă de S.U.A. şi de ostilitate faţă do rile presei rezultă că Duiles va discuta
iulie I3 Stockholm. dici în frunte cu dr. Gunnar 1crească odată cu reducera pro- ducţie ele modele tip 1958 să fie 1 pului de state din Asia şi Africa au R. P. Chineză. cu generalul De Gaulie următoarele
I“n‘«g7e “a v' i“zrit*a“t pe .“m“i.“ni“s“trUu“l VAf“a*-: probleme: poziţia occidentală faţă de
In multe oraşe din Suedia se cerilor Externe şi î-a mminat ţducţiei în importantele ramuri cu 35 !a suţd mai micd decît cea \ stabilit contacte Ia sediul O.N.U. de LONDRA. — Răspunzînd unei in o conferinţă la nivel înalt, cererea
strîng fonduri şi se aleg mem un apel semnat de 213 medici terpelări, subsecretarul de stat pentru
brii delegaţiei suedeze. Pregăti suedezi. In apel i se cere să se ( ale industriei de automobile şi din cursul anului ig57 ) ia New York. probleme coloniale, John Protumo a Franţei de a i se împărtăşi secrete'î
rile pentru congres se desfăşoa ( industriei otelului , .. ,, ¦) DAMASC. — Ziarul „Al Nour“ a- declarat în Camera Comunelor că în atomice, poziţia Franţei în N.A.T.O..
ră în condiţiile luptei tot mai Aden au avut loc „de la 15 mai Uni înarmarea occidentală etc.
intense a opiniei publice suedeze [ La 3 iuue Ministerul Muncii n mme s'a produs ce' maLj nunţă că autorităţile iordaniene au a- anumit număr de acte de sabotaj şt
împotriva primejdiei armei nu mtc nwnar de automobile fabn- : restat 12 ofiţeri acuzaţi că au complo teroare“. Această declaraţie este in CAIRO. — Postul de radio Cairo
cleare, împotriva încercărilor ( a anunjat că ţn cursuţ ^?iptânu- terpretată de observatori ca o recu-' a anunţat că guvernul Republicii A-
unor an.umite cercuri de a obţine pronunţe pentru încetarea ex- C care încheiat la 28 iunie, cat in S.U.A. în această lunâ< tat asasinarea regelui Hussein. noaşiere oficială a luptei de elibera rabe Unite va cere convocarea urgentă
înarmarea atomică a Suediei. In re naţională a poporului din Aden îm
deplină conformitate cu sarci perienţelor nucleare şi împotri- [numărul persoanelor care au începind din anul 1948. NEW YORK. — Şase pastori pro potriva colonialismului. a Consiliului de Securitate pentru a
nile apropiatului congres se des „examina situaţia creată de incursiuni
făşoară activitatea „grupului de va fabricării armei nucleare. In ( prezentat pentru prima oară ce-Acelaşi declin este. înregistrat*. testanţi, membri ai grupului religios le trupelor israeliene în zona demili
acţiune împotriva bombelor a- tarizată.
tomice suedeze“ (A.M.S.A.), or continuare medicii arata ca, \rer[ pentru ajutoare de şomaj a - . „r nd.urim dp otel Sărfâ-J pacifist „Frăţia reconcilierii“, au or
fiind credincioşi principiului me- l creJ ut cu 47.800, aiingind cifra Şl, m Prod™ jia de o eL baP;a j
mina trecuta, oţelarule ameiica j ganizat un „marş al tăcerii“ în faţa
dicinii — de a se strădui să pre- ( cţe 356.400. porţilor centrului de experimentare a
proiectilelor balistice de la Cap Cana-
vină suferinţele omului, ei simt [ j n acelaşi timp 65.000 de p er ns au lucrat cu 61,7 la sută din ^ veral, în semn de protest împotriva
capacitate. Petru săptămina a- cursei înarmărilor.
o profundă răspundere în legăL) [soane şi-au pierdut dreptul la ceasta se ;prevede că oţelâriile
PARIS. — La 3 iulie tribunalul mili
tura cu pericolul pe care arma’ f ajutoare de şomaj, rămînînd vor lucra doar cu 52,7 la sută]
nucleară şi experienţele cu a- lipsite de orice fel de mijloace
ceastă armă îl prezintă pentru
generaţiile de astăzi şi pentru Ide trai. din capacitate. tar din Alger a condamnat la moarte
ganizaţie recent înfiinţată din 4 algerieni — participanţi la miş
Redacţia" şi" administraţia ziarului' str. 6 Marti« nr, Taxa' plătită în n u m ^ - ţ ^ i r m aprobării Direcţiunii Genitala PJ.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949.~ Tiparul: întreprinderea. Poligrafică ,1 MaU — RE.Va T
