Page 21 - 1958-07

P-ROLLTARJ DJJV W ÂT.B Z M B E şU N JŢ JcyA '
Nicolae Voicu este un muncitor harnic. Ei e morar şi lucrează la maşina de fabricat
pastă pentru hirtie, fiind mereu printre fruntaşii fabricii de hir tie „1 Mai" Petreşti.
IN F O T O : Nicolae V oicu urmărind procesul de fabricaţie a pastei de hirtie.
In ajutorul colectivelor de redacjie ale gazetelor de perete
Despre munca cotecfiuului de relicfie
cu corespondenfii şi colaboratorii
gazetelor de perete
In primele două articole publicate
în ziarul nostru nr. 1.092 din 22 iu­
nie a.c. şi nr. 1.093 din 24 iunie a.c.
am arătat modul de organizare a mun­
cii In cadrul colectivului de redacţie al
gazetei de perete şi am vorbit despre antrenarea unui număr cît mai mare de că scrisul este pentru ei un lucru cu
suplimentele gazetei de perete.
Din numeroasele exemple date' în redacţie ale gazetelor de perete din blicişti, gata formaţi nu cad din cer,
cuprinsul celor două materiale, am I.C.S. Hunedoara. De pildă la gazeta ci se formează pe nesimţite, în proce
putut reţine faptul că gazetele de pe­
rete sînt mijloace importante de edu­
care comunistă a oamenilor muncii, de
mobilizare şi organizare a lor în lupta
pentru îndeplinirea hotărîrilor partidu­
lui şi guvernului, pentru construirea
socialismului şi apărarea păcii.
La fel, ca întreaga noastră presă,
gazetele de perete sînt întruchiparea vie
a libertăţii cuvînlului de care se bucu­
ră oamenii muncii din ţara noastră, o
formă de manifestare a activităţii lor.
Gazeta de perete este o tribună a ini­
ţiativei creatoare a maselor, a autocri­
ticii şi criticii de jos.
Caracterul de masă al gazetelor de
perete rezidă din însăşi componenţa ce­
lor ce scriu la aceste gazete.
Ceea ce caracterizează gazetele de
perete este faptul că ele tratează pro­
bleme concrete şi locale ale colectivu­
lui în rîndurile cărora apar, în lumina
sarcinilor generale ale partidului. A-
ceasta face ca gazeta de perete să
fie o armă deosebit de preţioasă în
mîna organizaţiilor de partid.
Practica a arătat că acolo unde ga­
zetele de perete şi-au legat strîns ac­
tivitatea lor de sarcinile întreprinderii,
instituţiei, comunei sau satului respec­
tiv, folosind sistematic critica împo­
triva lipsurilor, popularizînd metodele
şi iniţiativele noi de muncă, acolo ele
au devenit un sprijin real în munca
colectivelor de conducere ale unităţilor
respective.
Am văzut din cele două articole pre­
cedente că pentru ca colectivul de re­
dacţie al gazetei de perete să-şi poată
îndeplini sarcina, toţi membrii trebuie
să muncească în colectiv şi cu răs­
pundere individuală.
Este însă cu neputinţă ca o gazetă
de perete — care vrea să oglindească
cu adevărat viaţa întreprinderii, insti­
tuţiei, a satului sau unităţii respective
— să se mărginească doar numai la
cîţiva redactori sau colaboraiori.
Coresoondenţii
voluntari — sprijin
preţios al gazetei
de perete
Experienţa presei noastre comuniste,
şi în primul rînd experienţa glorioasă
a „Pravdei" ne învaţă că fără a avea
legături strînse cu masele şi fără a
întări în permanenţă aceste legăiuri,
ziarul de partid nu poate să-şi înde­
plinească sarcina de propagandist, a-
gitator şi organizator colectiv. De a-
ceea, gazeta de perele trebuie să aibă
un larg activ de corespondenţi, co­
mandanţi ai opiniei publice proletare,
cum i-a numit marele Lenin, corespon­
denţi care să fie în uzină ochii şi
urechile gazetei.
Activitatea de masă — acest prin­
cipiu al presei comuniste — trebuie să
stea la baza colaborării oamenilor
muncii la gazeta de perete. De aceea,
fiecare colectiv de redacţie organizea­
ză în jurul său un larg activ de co­
respondenţi — reazimul gazetei de pe­
rete. Conţinutul viu şi interesant al u-
nor gazete de perete c a : „Siderurgis-
tul“ din C. S. Hunedoara, „Să con­
struim Hunedoara“, „Atelier“, „Con­
structorul vieţii noi” şi altele de la legătură cu acest lucru I. V. Stalin în rea brigăzii. Astfel se ejcpjjcă că brl-
Anul X Nr. 1105 fgggpy
Btmvffl?iPW.wjCTMGTttarag%ngfa !rnr^^
llli!iillililliiliiH!iiii}li!liHIill!i!);!;!i!
Campania de vară Primul bloc din teten uşor minaiit,
în centrul atenţiei ! t a fost dat !1 foimrafă
S e c e riş u l se G.A.S. Sîntămăria-Orlea rr unde Duminică, la Petroşani, s*a dat în folosinţa unor familii de
mineri fruntaşi de Ia mina Petri la, patru apartamente construi­
te în primul bloc, din beton uşor monolit cu cofraje de dur­
media recoltei realizate la ha.
d e s fă ş o a r ă din plin depăşeşte 2.100 kg.
-Ar 'T ' / aluminio La festivitate au luat parte reprezentanţi ai M.C.M.C.,
III. HAŢEG (de !a subredaeţia ILIA (de la subredaeţia vo­ activişti de partid şi de stat, precum şi muncitori constructori
luntară) — Urmînd exemplul din Valea Jiului.
voluntară). In raionul Haţeg a
început şi se desfăşoară din plin colectiviştilor din Leşnic care au Noul bloc cuprinde patru apartamente, fiecare din cite
secerişul orzului. Timpul care a terminat primii pe raion recot- două camere, bucătărie şi dependinţe. Construcţia lui, conce­
fost prielnic in ultimele zile, a îatul orzului, colectiviştii din
influenţat desfăşurarea mai ra­ Bretea Mureşană s-au străduit pută după un nou sistem folosit pentru prima dată în ţara
pidă a lucrărilor, astfel că mun­ şi ei să termine această lucrare.
citorii din G.A.S., întovărăşirile Ei au reuşit ca in scurt timp noastră, a durat doar 10 săptămîni. Preţul de cost pe m.p. de
agricole şi ţăranii muncitori cu să siringă orzul şi să depozite­
gospodărie individuală, folosind ze in clăi întreaga recoltă de pe suprafaţă locuibilă revine doar la 1.540 lei, deoarece s-a folo­
mijloacele mecanizate,’ au suprafaţa însămînţată cu aceas­ sit sterilul de haldă aflat din abundenţă în Valea Jiului.
strîns în timp scurt recoltele de tă cultură. Rezultate bune au
pe însemnate suprafeţe de teren. fost obţinute în privinţa recol­ La construcţia noului bloc au muncit cu avînt echipele de
Intr-o singură zi în raion au tării orzului şi în întovărăşirile constructori conduse de loan Bleju, Alexandru Kiss, Iosif Ma­
fost secerate peste 18 ha. insă- agricole şi sectorul individual,
mînţate cu orz. Comune avan­ unde a fost secerat orzul de pe duras şi Dumitru Negoiţă, sub conducerea inginerului Florin
sate în munca aceasta s în t: To- 150 de hectare. Comune fruntaşe lovipale.
teşti, Rîu Alb, Bretea Romînă pe raion se situează Ilia, Gura-
şi Clopotiva. sada, Vetel, Buruiene. La Petroşani, peste puţină vreme, se vor mai 'da în folo­
I.C.S.H., „Minerul” de la l. M. Barza, 1912, în primul număr al „Pravdei": sinţă încă 8 asemenea blocuri construite din beton uşor mono­
şi altele, se datoreşte legăturii strînse „Am dori ca muncitorii să nu se măr­
cu masa de oameni ai muncii prin co­ ginească numai la a ne arăta simpa: lit turnat în cofraje de duraluminiu. .,
respondenţii săi. tia lor, ci să şi colaboreze activ la
ziarul nostru. Şă nu spună muncitorii Rezultate bune
Un exemplu de preocupare pentru
După !yiniele cinc> zile ale acestei registrate la exploatările din Urica'ni
Rezultate deosebite pină în PETRE FĂRCAŞ1U luni se poate constata că unele exploa­ — exploatare' fruntaşă pe bazin, care
tări din Valea Jiului au obţinut rezul­ a, îndeplinit planul în proporţie de
corespondenţi, ni-1 dau colectivele de care nu sînt „deprinşi": muncitorii p u . prezent au fost obţinute la MARIA LAZAROVlCţy tate bune chiar din ’’primele zile. 121,4 la sută,- Uonea ou 105,6 la sută
ş; Vulcan care a îndeplinit planul în
OAMENI HARNICI Cele mai bupe rezultate au fost în- proporţie de 101 Ia sută.
de perete pe întreprindere „Să con­ sul activităţii publicistice. Trebuie nu întovărăşită şi ţăranii muncitori cu au început şi terminat primii 'sederişul
struim Hunedoara" j sînt publicate nu­ mai să te apuci cu mai multă îndrăz­ gospodărie individuală din comuna Cris-
meroase articole scrise de cei peste 90 neală de lucru: o dată, de două ori, te tur, raionul Hunedoara, au dovedit din orzului. Alături de aceştia, printre Produse peste plan
corespondenţi voluntari, fruntaşi în în­ vel poticni, dar pînă la urmă vei în ­ nou că se află printre cei mai harnici
trecerea socialistă, prin care aceştia îm­ văţa să scrii".(Op. cit. pag. 137). producători agricoli din raion, . Susţi­ fruntaşii comunei se numără şi ţăranul
părtăşesc propria lor experienţă alături nem această afirmaţie, bazaţi pe faptul
de experienţa celorlalţi fruntaşi ai în­ Aceste cuvinte sînt actuale şl astăzi. că aci, şi in acest an s-a pornit la, muncitor Iosif Ghilea (Fein) care nu Antrenate în întrecerea socialistă in condusă de Gheorghe Trifan, !a sfîr-
treprinderii. Astfel, la gazeta de perete Ele arată că munca de atra’gere, de marea bătăile de stringere a recol­ cinstea zilei de • 23 August, brigăzile şitul lunii iunie a sărbătorit un an de
„Să construim Hunedoara“, precum şi formare a unul activ de corespondenţi tei de cereale, înaintea tuturor ţărani­ numai că a terminat de secerat orzul de tineret ale cooperativei „Moţul“ din cînd deţine drapelul de brigadă frun­
la celelalte gazete de perete din sec­ muncitori nu este o treabă uşoară, dar lor muncitori. Baia de Griş luptă cu îndîrjire pentru taşă.
ţiile I.C.S.H., c a : „Atelierul", „Con­ este realizabilă şi că ea trebuie făcută de pe suprafaţa de 0,46 ha., dar, a obţinerea 'drapelului de brigadă frun­
structorul vieţii noi”, „Mecanicul”, cu multă răbdare şi dragoste. Orzul şi griul s-atl 'dezvoltat frumos taşă, muncitorii, străduindu-se a da Rezultate frumoase în vroducţie au
„Şantierul vieţii noi”, au apărut şi a- şi ei nu vor să se piardă nici un bob făcut imediat şi 'dezmiriştitul. De cu- cît mai multe sortimente de bună ca­ obţinut în cursul lunii iunie muncitorii
par multe articole mobilizatoare, com­ Pentru atragerea de corespondenţi şl din nouă recoltă. De aceea, de îndată litate peste plan. Gheorghe Trifan. cu o depăşire de 50
bative, care au ajutat şi ajută la re­ colaboratori în jurul gazetei de perete ce s-a observat că orzul a dat în pir- rind, in această comună a început şi la sută, Alexa, Ghizela cu 44 Ia sută,
zolvarea unor probleme din cadrul în­ a redacţiei, se pot folosi multiple me­ gă, s-a şi ieşit la 'secerat, reuşiadu­ Responsabilul brigăzii a Uncea de Ştefan Vig cu 40 la sută, Nicolae. Ln-
treprinderii, la înlăturarea neajunsurilor tode. Astfel, colectivul de redacţie secerişul la griu. > la secţia tălpuit, Gheorghe Trifan, dă cju cu 35 la sută, Magdalena Popa cu
semnalate. Aşa de pildă, prin articolul poate trimite scrisori, sau mai practic se să se recolteze orzul de pe întrea­ zilnic 'peste plan 4-5 perechi încălţă­ 25 la sută şi Maria Stanciu cu 25 Ia
„Semnalul de alarmă”, s-a criticat cu se deplasează membrii colectivului de Pentru buna desfăşurare a treieri- minte de diferite sortimente. Brigada sută peste plan.
tărie faptul că există o serioasă ră- redacţie la locurile de muncă şl stau ga suprafaţă de 6 hectare in numai ci-
rnînere în urmă a lucrărilor de fini­ personal de vorbă cu cei pe care vor şutai, sfatul popular, comunal, s-a în­
să-i atragă corespondenţi, rugîndu-i să teva zile. Comunistul Ioan Furca ( Cio.
scrie în primul rînd despre • succesele grijit ca batoza şi tractorul existente
banu) şi deputatul Iosif Furca ( Mantii)
în sat să fie reparate la timp, 'Apoi,
în vederea executării în bune condi-
fiuni a treierişului pe arie, s-a pregătit
materialul pompieristic, s-au numit de­
legaţii de batoză şi convoaie, respon­
sabilii cu paza la cele trei arii ce sţ'i
vor amenaja şi s-au întocmit tabele: cu \
oamenii ce vor face de serviciu la arie.
sare, precizîndu-se concret cine sînt pe care le obţin ei, apoi despre cele ale O nouă întovărăşire
principalii vinovaţi de această situaţie, colectivelor în mijlocul cărora lucrează,
iar prin articolul „Lupta de trib" s-a despre lipsurile oare se manifestă în Duminică, la Silvaşu de Sus, Ca preşedinte a iost ales Viorel
criticat atitudinea nejustă, de neînţele­ muncă. raionul Haţeg, s-a inaugurat o Trif, iar ca secretar Moise Săle-
In această muncă e bine ca colecti­
gere ce s-a creat la un moment dat vele de redacţie să ţină seama şi de nouă întovărăşire agricolă. Un jan. Printre cei care şi-au depus
între unele echipe — care a îngreunat unele situaţii care se pot ivi — privind număr de 12 familii au unit la primii cererile de înscriere se
îndeplinirea planului de producţie. Cri­ ( Continuare In pag. 3-a) un loc 9 ha. de teren, constitu­ numără şi ţăranii muncitori Ion
tica obiectivă, făcută prin gazeta de ind întovărăşirea „23 August“. Dragotă si Gheorghe Drăghici.
perete, a făcut ca lucrările de finisare'
•wU” ' h P- F-
'MNWşr ** corespondent
Delegatul regiunii noastre lasă se desfăşoare în general în ritmul ¦P r i n I L R . S . S .
stabilit de plan, iar între echipele res­ In ţinutul Primorsk,
la 45 km. depărtare de
pective — care au fost criticate •— Conferinţa de la Praga Ussuriisk, se află Sta­
ţiunea pentru observa­
s-a statornicit o strînsă colaborare şi rea soarelui a Academiei de Ştiin­
ţe a Uniunii Sovietice. In momentul
înţelegere, contribuind astfel la reali­ Diana Ghiţu, şef de brigadă de ti­ gada pe care o conduce reuşeşte să de faţă Staţiunea face cercetări pe
zarea sarcinilor de plan prin ajutor re­ neret la mina Lupeni, care conduce obţină însemnate depăşiri de plan. baza programului Anului geofizic
ciproc. cu multă hărnicie cei nouă ortaci din internaţional. Observaţiile se fac cu
brigada sa, face parte din delegaţia Mai mult decît atît, în condiţiile cînd ajutorul unui telescop ele tip nou.
sectorul IV-A de la mina Lupeni nu A IV FOTO: Pregătirea telescopului.
Legătura mai strînsă dintre colecti­ de tineri muncitori care ne vor repre­ reuşea să-şi îndeplinească planul de Hidroccntrald de la Krasnopolian-
skaia (U.R.S.S.) aprovizionează cu
vele de redacţie ale gazetelor de perete zenta ţara la Conferinţa Sindicală producţie, la chemarea conducerii în­ energic electrică raioanele staţiuni­
lor balneare Soci-Maţestinsk. Toate
cu corespondenţii voluntari au dat roa­ Mondială a Tineretului Muncitor de treprinderii, Diana Ghiţu şi brigada procesele acestei hidro­
centrale situată în munţi
la Praga. lui a mers la acest sector de muncă sînt automatizate. IN
de bogate cu ocazia diferitelor ac­ FOTO: Vedere generală
ţiuni organizatorice întreprinse de a- ...Iii anul 1947, la chemarea partidu­ pentru a acorda ajutorul necesar.
ceste colective de redacţie, în vederea lui şi a organizaţiei U.T.M., împreu­
extinderii iniţiativelor şi a metodelor nă cu 30 de .tineri de prin părţile Abatajul nr. 2 din stratul V nu
Bucureştiului, a venit în Valea Jiului reuşea să-şi facă planul decît în pro­
porţie de 50 la sută, iar de cînd a
înaintate în muncă, cu ocazia diferite­ să se facă miner. Aici a fost încadrat intrat Diana cu ortaci! săi în acest
abataj, a început să iasă atîta cărbu­
lor acţiuni în întrecerea socialistă, ca în brigadă, şi fiind ajutat de tovarăşii ne, îneît planul de producţie să fie
de exemplu, recent, acţiunile organiza­ de muncă mai vîrstnici, comunişti, a realizat şi chiar depăşit. ,
te pentru ordinea şi curăţenia pe şan­ reuşit să treacă cu mult succes prin
tiere, îndeplinirea, obiectivelor în cin­ filiera mineritului, luorînd la început In afară de problemele de produc­
stea zilei de 23 August şi altele. ca vagonetar, apoi ajutor miner şi a- ţie, în brigadă se depune o míincá
cum ca miner, acumulînd o bogată asiduă pentru calificarea şi r'dicarea
calificării membrilor săi. In prezent,
Recrutării şi educării experienţă şi orientare practică atît de de exemplu, în componenţa brigăzii
corespondenţilor — necesară în exploatarea cărbunelui. sînt şase tineri tToî angajaţi dar cu
toate acestea Pírvü Pándele á fósl
Toate acestea, la care s-a adăugat promovat repede ca şef de schimb în
tr-tin abataj frontal la sectorul IV B.
atenţia cuvenită şi seriozitatea de care a dat dovadă,
Brigada" lui GHijii poate fi dată ca
au determinat pe tovarăşii din condu­ exemplu şi în ceea ce priveşte orga­
nizarea timpului liber.
Pentru ca o gazetă de perete să poa­ cerea sectorului să-i acorde încrede­
Recent a fost organizat un meci de
lă forma un larg activ de corespon­ rea de a fi şef de brigadă de tine­ fotbal între brigăzile din stratul III
şi stratul V din cadrul sectorului, au
denţi, trebuie să ţină seama că în ret. vizionat filme în colectiv. La clubul
minei colectivul brigăzii se întîlneşte
majoritatea lor, aceşti corespondenţi centru ă discută problemele activită
La început nu i-a fost uşor tîriăru- ţii brigăzii, recenzii şi probleme po
li ticé.
este bine să fie recrutaţi din rîndurile
lui miner ca să conducă o brigadă. Tdăte acestea dovedesc capacitatea
tînărului Diaria Ghiţu de buri organi­
muncitorilor, fără a subaprecia în a- zator al producţiei, uri bun tovarăş
Trebuia sa organizeze lucrul în aşa dé muncă. De aceea tinerii de la rhlria
Lupeni sînt convinşi că la' Goriferinţa
celaşi timp munca de atragere în rîn- sindicală mondială- de la Praga el va
fel îneît toate operaţiile necesare ex­
reprăfentă cri cinste tineretul din re
dul corespondenţilor, a tehnicienilor, 1 tri'tneă noastră.
tragerii cărbunelui să fie executate la
inginerilor, a conducătorilor uzinei sau
timp pentru ca locul de muncă respec­
a unităţii economice respective, care
tiv să fie în permanentă siguranţă,
pot scrie materiale’ interesante şi com­ să fie bine aerisit şi bine aprovizio­
petente în domeniul respectiv de acti­
nat cu materialele necesare procesului
vitate.
de producţie. ]
Crearea unui activ larg de corespon­
In rezolvarea /acestor noi probleme
denţi pe lîngă colectivul de redacţie- al
gazetei de perete, nu este defel un lucru care .se puneau în . faţa tînărului mi­
uşor. Mai avem muncitori foarte buni, ner, un ajutor de seam ă. 1-a cctistjtuit
fruntaşi în producţie, dar care nu sînt cărţile de. specialitate pe. - care Ie-a
obişnuiţi cu scrisul, unii încă şovăie, studiat.
încearcă cu o uşoară sfială, ca în faţa De atunci a trecut uri an 'de zile
unui lucru nou şi necunoscut; • aceasta şi tînărul miner a reuşit să acumuleze
mai ales la început. Iată ce scria în experienţă suficientă şi în conduce
, [V A N O V S JsR G IÜ