Page 22 - 1958-07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. n a s

Marioara este acum fruntaşa Pe Eleonora Costea o cunosc din jur de a căror calificare se Poate că-i pretenţioasă denu­ cit pumnul, lucrau numai. c-.j- J
şi o preţuiesc toţi muncitorii de ocupă. mirea. Dar altfel cum le-am lectiviste tinere. Aici era Vie¦ »
Secţia circulare de la fabri­ parţoul afişat în spcţie al pos­ de circulare, au hotărît s-o a- la fabrica de produse lactate din putea numi pe colectivistele toria Păcurar, o fetişcană care T
leagă responsabilă de brigadă Simeria. Şi au de ce. — Laura Alexa are numai 17 din Miceşti, raionul Alba, abia a împlinit 15 ani, Lentila J
ca „ Sebeşul" din Sebeş este tului U.T.M. de control, rubri­ pe Maria Popa.. Era cea mai ani, dar lucrează tot atît de bine care tot timpul anului muncesc Olteanu fată de 17 ani., care ?
indicată căci era fruntaşa sec­ Din primele luni cînd a fost ca şi o muncitoare cu experien­ în tarlaua cu legume şi zar­ pe Ungă munca cimotiiui a in- *
tinărâ. Tinără pentru că a in­ ca „codaşi" începea cu nume­ ţiei, una din cele mai bune angajată a dovedit pricepere şi ţă — spune tovarăşa Gostea, zavaturi ? Mai mult, ele se drăgit şi învăţătura. Zilnic ?
muncitoare. Fruntaşă este acum răbdare în munca sa. Agitatoa- cînd e întrebată despre fetele pricep la, răsadniţe, la plantări mergea la liceul seral din ora- *
trat in funcţiune numai in anul le Măriei Popa. nu numai Maria Popa, ci şi rea comunistă' Eleonora Costea din secţia ei. De calificarea de răsaduri, la îngrijirea lor si şui Alba Iulia, unde s-a in- *
întreaga brigadă. Cele 10 mem­ lucrează la secţia: brinzărie. în ­ Laurei s-a ocupat personal. A
trecut şi pentru că aici lucrea­ Un timp a supărat-o acest bre ale brigăzii, conduse de totdeauna, deşi1vine tocmai din bineînţeles la recoltare. Şi cine scris. Cu toate acestea nici de *
Maria Popa, au reuşit ca in Hunedoara, soseşte la . fabrică îndemnat-o să se pregătească şi a scos in acest an prima dată la munca cîm.pului n-a lipsit. I
ză numai tinere. lucru, dar a,poi se cam obiş­ luna iunie să-şi depăşească să ceară să intre în organizaţia
mai devreme ca de obicei. ceapă verde, salată, ridichi, Dimineaţa făcea pe legumţcul- •
norma cu 20 la sută. îşi pregăteşte locul de muncă de U.T.M. Nu de mult acest vis cartofi de vară, dovlecei şi toarea, după-arniază stătea ir. ţ
castraveţi, pe piaţa din Alba bancă ascultincl atentă, setoasă ?
Acum fetele sint vesele, bu­ şi cînd colectorii sosesc cu lap­ al Laurei a fost îndeplinit — a Iulia? Desigur, tot colectivis­ de învăţătură, profesorii. Acum. *
curoase pentru succesele pe primit carnetul roşu. Acum to­
care le-au obţinut. Că-i aşa, o tele, îl gradează, îi încearcă ca­ varăşa Gostea are o altă ucenică, tele din Miceşti. Locuitorii ora­ este vacantă. Toată ziua, de ?
arată şi fotografia de mai sus
— Nici una din muncitoare­ nuise. Critica a început să nu care a surprins într-o pauză pe litatea şi apoi se apucş şă* pre­ pe Olivia Cîmpeapu. şului ştiu prea bine acest lu­ dimineaţă pînă seara, Lenufa ;
membrele brigăzii la o discuţie cru. Oltean, lucrează împreună cu »
veselă. gătească brînza telemea şi alte Dar nu numai în munca pro­

le secţiei — spunea şeful secţi­ mai aibă efect. Organizaţia de F ierărija din produse lactate. Una din preocu­

ei — nu depăşeşte uirsta de 23 tineret nu s-o oprit aici. In- Mai sus de AnineŞiu, tn parchetul pările sale e ca produsele pe fesională Eleonora Gosţea, e un Dacă facem o socoteală a celelalte tinere in tarlalele cu t
din Strîmbu, casele tăietorilor de lem­ care le lucrează să fie de cea exemplu. Ea a participat şi la
ani. De aceea, i-a şi fost dat tr-una din şedinţe, utemiştii au ne stau strinse la un loc, ca un bu­ tuturor produselor vîndute de legume şi zarzavaturi. Nici una ţ
chet de flori. Strîmbu e un cătun cu mai bună calitate. Respectă în­ cercul de învăţămînt de partid gospodărie pînă acum, vom dintre ele nu rămâne in urma. *
case obişnuite, construite din lemn, cu
numele de secţie de tineret. criticat-o pe Maria Popa pen­ cooperativă, cabană pentru muncitorii totdeauna indicaţiile procesului în care a studiat Istoria P.M.R. ajunge la o cifră destul de celor virstnice. Toate lucrează ?
forestieri sezonieri, cu nelipsitul ateli­ cu aceeaşi hărnicie, cu aceeaşi |
Cină in anul trecut au fost tru atitudinea ei de delăsare şi er de fierărie şi altele. tehnologic şi ţine seama de con­ întotdeauna şi-a pregătit, lecţiile mare. 10.000 kg. cartofi de pricepere. Fiecare colectivistă ?
vară, 2.000 kg. castraveţi,
puse in funcţiune primele ma­ lipsa de preocupare pentru ri­ Printre tăietorii de Ipmne şi fami­ sumul specific. Mai în fiecare şi a dat răspunsuri frumoase. de aici, încă. de copil, a in- f
liile lor, trăieşte şi comunista Sofia 1.000 kg. dovlecei şi nu mai văţat cum să cultive legumele. J
şini circulare de tricotat cio­ dicarea calificării. Atunci Ma­ Panel, fierăriţa din inima pădurii, cum lună cînd se face bilanţul mun­ Cînd a fost vorba să se aleagă
l se mai spune: o femeie de statură amintim ceapa verde şi alte
mijlocie, între două vîrstc, cu obrajii
rapi, au fost repartizate să lu­ rioara a p lin s: Ii era ruşine rumeniţi de sqnătale. Fierăriţa lucrea. cii la secţia brînzărie, liniile în comitetul de întreprindere o zarzavaturi. Iar valoarea aces­ Miceştiul a fost şi este un sat ;

creze in secţie douăsprezece de sine însăşi. Nu a putut spu­ graficului indică o îndeplinire tovarăşă care să răspundă cu tor produse este şi mai mare. renumit in cultivarea 'egume- r
Depăşeşte cifra de 40.000 lei. lor. Iar de cînd s-a înfiinţat j
muncitoare. Printre ele se afla ne decit a tît: de peste 200 la sută. problemele de gospodărie, a fost

.şi Maria Popa, o fată mică de — O să vedeţi de-acum în­ Gostea Eleonora, împărtăşeşte aleasă Eleonora Gostea. Ea e Acest venit, putem spune, gospodăria colectivă legumi- »

statură, blondă, cu părul îm­ colo. $ este realizat mai mult de co­ colă, legumele şi zarzavaturile î

pletit in codiţe. Primii paşi in A doua zi lucrurile s-au mai din ceea ce ştie şi tovarăşilor cea care supraveghează buna lectiviste. Bărbaţii, ce-i drept, din Miceşti sint cunoscute in. ;

, gospodărire la blocurile munci­ au făcut lucrările mai grele, tot raionul, chiar şi în alte ra- ¦

cunoaşterea tainelor meseriei îndreptat puţin. Şi in fiecare inima păduri torilor, discută cu gospodinele arat, grăpat, gunoit etc., res­ ioane. *
acolo unde e necesar, iar cînd
i-a făcut chiar la maşină. Nu zi se înregistrau noi succese. tul, de la însămînţarea în ră­ De multe ori, aici vin săterţi \

i-a fost deloc uşor, ca de altfel Sfîrşitul lunii a fost o surpriză ză cot la cot cu bărbatiiL ei. . iice pot­ se face curăţenie generală în fa­ sadniţe şi pînă la recoltare, din comunele apropiate să ia t

şi celorlalte fete venite în sec­ pentru toţi. La rubrica „Frun­ coave, colţi şi drugi pentru buşteni, brică, mobilizează femeile la este meritul lor, al femeilor. răsaduri, să se intereseze cum f
umblă cu nicovala şi ciocanul fără muncă voluntară. Le-am văzut acum cîteva muncesc colectiviştii de sco‘ L
ţie. taşi în muncă“ figura şi nu­ frică.
Dar s-a întîm.plat un mcru mele lui Maria Popa. De a- Nu uită tov. Eleonora Costea zile la săpatul castraveţilor. aşa frumuseţe de zarzavaturi, *
Nana Sofica, cum ii spun tăietorii, că-i şi soţie şi mamă. In primă­ Lucrau cu atîta atenţie, incit Binevoitori, 'colectiviştii le vor- ţ
s-a născut departe de locurile unde vara aceasta a avut mult de lu­
neplăcut. Toate fetele începu­ tunci, în fiecare lună Maria trăieşte azi, tocmai în Albac, un sătuc cru. Şi-a terminat casa constru­ n-au rupt intr-o tarla întreagă besc de munca lor, iar colecti- ?
aşezat la poalele muntelui în raionul
seră să lucreze mai bine, să-şi Popa este fruntaşă pe -ecţie nici un vrej. In urma lor nu vistele ii duc la fata locului ^

depăşească planul de produc­ şi are cele mai mari depăşiri mai răminea nici o buruiană. şi le arată cum să procedeze. <*

ţie. Marioara Popa era însă de normă. Erau aici şi virstnice şi tine­ Iată dar, că pe colectivistele *

Câmpeni. ită cu împrumut de stat. re : Elena Crişan, Aurica Roşu, din Miceşti le putem numi, pe i

mereu codaşă. Ba i se defecta Gînd secţia s-a mărit, ajuti- A trăit printre moţi, şi fierăriţa din Putem spune că pretutindeni Elena Sirbu, Victoria Oarga, drept cuvînt, legumicultoare. L
Strîmbu e dxrză, tare şi fiarpică fără exemplul viu al muncitoarei F.-
maşina, ba calitatea iu era gînd la peste 120 muncitoare, pereche. Nu-i place niciodată să se leonora Costea e un imbold şi Virginia Doncea şi altele. La Sint cele mai pricepute Un f
apuce de un lucru şi să na-l ducă penă pentru ceilalţi muncitori.
corespunzătoare. Se ţineau s-au format brigăzi de muncă. la cap. In ultimul timp a dus-o mai legatul roşiilor, care sint mari raion in această ramură. î

parcă ghinioanele lanţ. La Fetele cu care lucra la linia »* •*-*©¦• *»-*-*o* *•**>< * a-o •

greu, pentru că i s-a îmbolnăvit băr­

BUCURIILE MAGDEI ALBERT batul, dar nu s-a plins nici atunci. T U R N ATO AREA
Din zi şi pină-n noapte fierăriţa din
inima pădurii, era in atelier.

Cînd a venit la filatura din Lu- bucuroasă, căci trăiesc azi unul şului Eupeni. Gînd, la 2 martie, — Pune-mi mie înlît potcoava ta Printre turnătorii de la uzina „Vic­ nătorii. Ii părea o jucărie modelatul bolta halei seînteile după fiecare tur­
peni, în primăvara anului 1944, din cele mai mari evenimente cetăţenii au votat-o pentru a pa­ cal că n-am vreme să şed — ii spu­ toria" Călan, lucrează şi Maria Kiss. pămîntului, dar îi şi plăcea cum oame­ nare. Căldura din atelier n-o mai ipâ-
Magda Albert nu cunoştea nici din viaţa mea. tra oară deputată în sfatul nea un cărăuş. Prin 1950, cînd a intrat pentru prima nii de aici mînuiau lenţetele dînd con­ buşe.
o meserie. Nevoile familiare au popular orăşenesc, a simţit o dată în atelier, aproape că au înspăi- tururi precise pieselor. Apoi, entuzias
determinat-o să vină să-şi caute După 4 ani de muncă Ia ma­ nouă bucurie, aceea a dragostei — Rană Sofie, vezi că joagărut nu miîntat-o şuvoiul de fontă incandescentă mul turnătorilor a cuprins-o şi pe ea. Acum, fiecare piesă făcută de a
de lucru. La început a fost greu. şină, Magdei Albert i-a fost dat cu care este înconjurată. şfîrtecă aşa de bine buşteanul. Fă-t şi miile de seîntei care se răspîndeau Şi încet, încet, a început să se obiş­ şi turnată reuşit, îi umple sufletul de
In fabrică erau maşini vechi, să trăiască o nouă bucurie. Gon- matale ceva, ti spunea un altul —- tă. peste tot. Căldura specifică turnătoriei, nuiască cu atmosfera din atelier, cu bucurie. Şi-a îndrăgit atît de mult mun­
slab productive. Salariul nu era ducerea întreprinderii apreciind- Bucuriile Magdei Albert sînt ietor de lemne. o înăbuşea. toate lucrurile din jurul ei. ca de turnătoare, îneît n-ar schimba o
prea bun. Seara, cînd venea a- o ca o muncitoare destoinică şi multe. La fel s-a bucurat atunci cu nici o altă muncă. Plină de entu­
casă, o obseda gîndul să plece Fierăriţa, fără să se supere şaa să — Ge vede fratele meu atît de mi­ A început să se califice la locul de ziasm, hotărîtă să-şi realizeze întotdea­
din fabrică, în altă parte. pricepută, a numit-o controlor cînd numele ei a fost trecut în dea lucrul peste cap, li împăca pe nunat aici ? — se întreba ea în acele muncă. Turnătorii îi explicau cu bună­ una sarcinile de plan, tiirnătoarea M a­
toţi. lşi iubeşte nespus de mult mese. momente, gîndindu-se la cîte-i spusese voinţă cum să aşeze modelele, cum să nia Kiss nu pierde nici un minut din
Muncitoarele mai .vechi s-au de calitate şi apoi ajutor de cartea de onoare a întreprinde­ ria şi-'i cunoaşte toate tainele. Nici iar­ fratele său care făcuse şcoala profe­ mînuiască lenţeta, cum să prăfuiaseă orele de lucru. A lucrat la diferite sor­
apropiat de ea, au sfătuit-o să maistru. rii, ca şi cînd a primit insigna sională în Călan. sau să ude forma. In acelaşi timp timente şi peste tot a făcut faţă. r.a
rămînă în fabrică, au iniţiat-o de „fruntaş în producţie“ pe ra­ na, cînd. şuieră vîniul sălbatic, nu-i yjma cursul de calificare gradul I. In tucerie comercială, piese mecanice, sobe
în tainele meseriei de depănă- Dar Magda Albert s-a dovedit mură. Ele nu s-au oprit aici. ®u vine să stea locului. Era nemulţumită, de hotărîrea luată 1951 a făcut şi cursul de calificare de gătit etc., ea îşi depăşeşte cu regn
toare. In scurt timp, Magda Al­ şi o femeie care se ocupă de fiecare zi Magda Albert are o înainte de a vedea locul de muncă. gradul II. Acum a' ajuns o turnătoare laritate norma. In prezent lucrează ţa
bert s-a dovedit a fi o munci­ buna gospodărire a oraşului. Dar Sofia Pavel nu-i numai o fie- pricepută, care se numără printre frun­ turnarea rezistenţelor pentru materiale
toare destoinică, reuşind să în­ Deseori ea a participat la munci nouă bucurie. Fie că este vorba răriţă pricepută, ci şi o neîntrecută Dar pasul era făcut şi cum este am­ taşii secţiei. N-o mai înspăimîntă nici electrice. Pe luna iunie şi-a depăşit
veţe secretul maşinilor. Gînd voluntare pentru înfrumuseţarea de realizările peste plan în pro­ biţioasă, n-a vrut să dea înapoi la şuvoiul de fontă incandescentă, nici norma de plan cu 81.8 la sută, iar în
conducerea i-a încredinţat o oraşului, mobilizînd şi pe alţi ce­ ducţie, fie că esţe vorba despre gospodină. Camera unde locuieşte fa­ prima impresie. Şi-a înăbuşit frica ce miile de seîntei. Dimpotrivă, îi place primele patru zile ale lunii curente
maşină de depănat la care să calificarea la locul de muncă a să privească cum se scurge fonta în şi-a depăşit norma cu peste 60 la
lucreze, a simţit prima ei.bucu­ tăţeni. Mai tîrziu, ca deputată, vreunei noi muncitoare venite milia ei, e ca oglinda. Şi în munco o făcea să-i tresalte inima, cri de cîte formele de turnare, cum se avîntă spre sută.
rie. Era de acum muncitoare a muncit cu şi mai mult elan în secţie. ori în jurul ei roiau seînteile, şi a în­
calificată, stăpînă pe meserie şi pentru buna gospodărire a ora­ obştească fierăriţa e întotdeauna un
totodată liberă de exploatarea' exemplu. Participă cu însufleţire la ceput să privească cum lucrează tur­
patronilor care fuseseră scoşi
din fabrică. munca şl viaţa organizaţiei de partid
din Anineşiu.
@u timpul secţia s-a' moderni­
zat. Maşinile au fost automa­ ¦ *¦¦¦¦¦**¦¦¦*¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦# 44444*444444« ¦¦¦¦¦* 44««
tizate. Condiţiile de lucru s-au 4444»
îmbunătăţit mult. C ă r ţ i l e¦¦¦¦¦¦¦¦¦4¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ Raisei Beloglazova 44 Coltul m odei
*4444««444eO«O
Timp de mai bine de 4 ani, — Esté supusă discuţiei nuvela ti­ de MIH A IL ’T OT Lb, K 4 A '.G '¦IÍ Din nou nopţi nedormite, tn focul Âvo** In vara aceasta se poartă rochii
Magda Albert a lucrat ca depă- nerei scriitoare Raisa Vasilievna Be- creaţiei. Fiecare pagină de manuscris fără mîneci, cu decolteuri mari de
nătoare. In acest timp fost loglazova — a spus Gheorghi Mar- şcoala medie de zece ani. Romanul s-aa buçurat împreună de succesele. este refăcută de mai multe ort. toate croieli Ie şi corsaj în general
mereu în fruntea întrpceriT so­ kov, conducătorul secţiei de proză la !Ui Ostrovski „Aşa s-a călit oţelul" strimt.
cialiste iniţiată în întreprindere. o conferinţă a tinerilor scriitori din i-a fost tot timpul cartea de căpă- ei. Invthgînd greutăţile, scriitoarea a
Din cunoştinţele ei profesionale regiunea Irkuisk. tîi. Iată prima victorie": în almanahul creat noi opere. Una după alta apar
a început să împărtăşească şi în presă nuvelele ei — „Lena",
celorlalte muncitoare mai tinere ¦*¦¦>» Raisa Vasilievna şedea !ntr-nn fo­ După absolvirea şcolii de 10 ani „Novaia Sibir", care agate la Irkuisk, „Fiul", „Annuşka" şi flecare din ele
care veneau în secţie. Colecti­ toliu alături de scriitoarea Lidia Ni- Raisa Vasilievna a obţinut diploma a fost publicată nuvela Raisei Belog. reprezintă o nonă treaptă pe calea
vul secţiei o iubea şi o aprecia. de absolvent al secţiei traduceri de lazova intitulată „Cu toţii împreună". creşterii măiestriei liierare a scrii­
kolaevna Seifullina. Ochii căprui ai la Institutul fără frecvenţă de limbi Centrul povestirii U ocupă figurile ii- toarei.
Intr-una din zile, secretarul năruiui inginer Serghei şi al fetei
organizaţiei de bază de partid fetei priveau îngrijoraţi spre recen­
i-a vorbit despre partid, despre
trecutul de luptă al partidului, zenţi. Ea îşi nota cu grijă Intr-un străine din Moscova, ' Concomitent, Maria Ivanova care suferă de o boa­ Beloglazova a lucrat vreme de pes­ *<•4**?>>
despre linia politică a acestuia carnet fiecare observaţie critică, se ea a scris şi prima ei carie. Exigentă lă grea. Modul cum tînăra fală a te trei ani la crearea celei de-a doua «¦Ă¦¦¦*fO*0>i
Au mai discutat despre partid emoţiona cînd se citeau pasagii ne­ mari opere a sa. In anul 1956 tn
încă de vreo cîteva ori. După izbutite din manuscrisul ei. v-TiSIv»--a- editura de cărţi din R.A.S.S. Buriat-
un timp, hotărîndu-se, Magda Mongolă a apărut romanul ei „Veci­
Albert a cerut organizaţiei de Aşa a aflat opinia publică din Si­ FEMEIA SOVIETICĂ nii noştri" şi, în această carte, Iniim-
beria răsăriteană, în primăvara ana pinată de asemenea călduros de către
bază să o primească în rîntiurile iui 1951, de tînăra şi talentata scri­ faţă de sine însăşi, Raisa a refăcut luptat pentru a-şi găsi un loc în vi­ cititori, Raisa Beloglazova afirmă pu­
partidului. itoare Raisa Beloglazova, fiica unui şl d transcris de çiteva ori cartea aţă, cum şi-a realizat scopul propus, terea colectivului sovietic care for­
mecanic de locomotivă din Ulan-Ude. imbunătăţind-o ,lucrând la ea timp cum şi de unde a găsit forţă pentru mează psihologia omului. Ea a iz­
La şedinţă, comuniştii au avut
In fragedă copilărie, Raisa Vasili
numai cuvinte de laudă la adre­
evna în urma unei boli grele a para dé Hţiva ani. a"birui greutăţile alcătuiesc subiec­ butit să demonstreze prin mijloace ?¦¦¦
sa Magdei Albert. Gînd organi lizat. Medicii nu şi-au precupeţit Scriitorii Ivan Ivanovici Molcea- tul principal al lucrării. artisiice că numai în mijlocul popo­ ¦<¦¦«¦¦¦*¦>
forturile pentru a o ajuta pe fetiţă, rului se pot forma caractere integre, ¦444?OO¦44
zăţiă de bază a votat primirea dar totul a fost fără succes. Medi­ iiov şi Gheorghi Makievici Markov, Apariţia ei în faţa unui cerc larg curajoase.
cină răminea nepulincioasă... lauréat al premiului Slalin, ca şi alţi de cifiîori a încurajat-o pe Belogla­
ei în rîndul membrilor de par­ scriitori din Irkuisk, literaţi din zova. Ea a văzut că munca ei este Raisu Vasilievna Beldglazovă,, pţem-
'Au trecut multe zile şi nopţi. Viaţa folositoare. Odată cu Maria Ivanova, bru al Uniunii Scriitorilor sovietici,
tid, cu emoţie în glas Magda i-a pas fetei o problemă foarte grea Ulari-Ude au căutat prin toaie mij­ eroina nuvelei sale, scriitoarea Şi-a publică deseori în ziarele republicane
durerea şi suferinţele sufleteşti, nu-i loacele să uşureze tristul destin al articole consacrate creaţiei literare,
Albert a spus : dădeau linişte. Dar Raisa Vasilievna tinerei scriitoare. Prin sfaturi priete­ găsit un loc in frontul larg al con- serié reportaje, răspunde Id numeroa­
ă 'găsii în ea forţa să învingă groaz­ neşti, prin critică severă, prin cuvin­ slructorilor comunismului. se scrisori primite de td cititori. Mă­
Sînt emoţionată dar | î nicele îndoieli. Deşi ţintuită la pat, ea iestria 'scriitoricească a Raisei Belo-
şi-a dat extern examenele, absolvind te calde ei au ajulat-o, aii încuraja­ Raisa Vgsilievnp e siţ din nou fră­ gtazova creşte de la o carié la alta.

t-o în zilele de dezamăgiri şi îndoieli, mântată de idei şi planuri de creaţie.

» » « » ţ } ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ } ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ ţ « « ' M ţ ţ « M M M M M « ţ ţ ţ ţ M ţ ţ ş « i t i »» m *• i *« »• *»• **t *¦•**t i t * • !