Page 23 - 1958-07

Nr. TTOö
Un bilanţ scurt
dar concludent
Au trecut doar 6 luni de la
inaugurarea cooperativei zo­
otehnice din satul Coroeşti ra­
ionul Haţeg şi rezultatul efor­
tului depus de membrii ei a
început să se vadă. Multe nu
au fost crezute la început, dar
faptele sint întotdeauna cele
mai concludente dovezi care
nu pot fi negate de nimeni.
Deci, să facem apel la fapte.
La inaugurare, cooperativa
nu avea nici un fel de fond
bănesc. Trebuiau luate măsuri.
S-a trecut la schimbarea ani­
malelor neproductive şi cu ran­
dament slab. Numai aceasta
nu era deajuns însă. Trebuiau
căutate şi alte resurse care să
poată aduce venituri băneşti.
Şi acestea au fost găsite.
In perioada care s-a scurs
de la inaugurare, cooperativa
a valorificat 38 viţei şi !unind
în valoare de 43.929 lei, iar
din împrumut de stat s-au cum­
părat 46 capre în valoare de
11.155 lei. lă ăfarâ de valori-
ficările viţeilor şi junincilor,
cooperativa a mai realizat ve-
nituri şi din vinzarea iezilor şi z a tţtin scopul cumpărării de M r . un ’uvînt ^ utat parte
a laptelui. Aceste venituri se animale proprietate comună. peste 300 dsdelegati , a/ e au
ridică la suma de peste 4,000
lei. Dar membrii cooperativei
nu s-au rezumat numai la atit.
Ei şi-au organizat o secţie de
confecţionat coşuri de nuiele.
Numai în tro singură lună au
fost confecţionate 2.500 co­
şuri, care au adus un venit de
15.900 lei.
‘ Dacă facem un mic calcul al
realizărilor obţinute in scurtul
timp de la inaugurare, vedem
că in cele 6 luni cooperativa
a realizat venituri în valoare
de 76.744 lei, ceea ce ar veni
cam. 12.000 lei în fiecare lună.
Cercetind aceste cifre, se naş­
te in mod firesc următoarea în­
trebare : oare micul producător
poate realiza lunar asemenea
sum.e? Desigur că nu.
Acum să facem o scurtă ana­
liză a cheltuielilor, deoarece
cititorii' se va g in ă f in mod
precis r: 'a acestea.
Coor.ccolivă a plătit 4.000 340 lei. ,ln total Oneasă Iz id o r ăltde. O a s p j i au viizitd graf­
iei în această perioadă fagri- ar primit un avans de' 865 lei. dul-cooperativei si-apoi micul
Jiiprilor permanenţi. Cu 2.200 LTa rfel’ Jtov. Albesc Victor, care şantier unde cooperatorii con-
leţ s-au ]plătit furajele, tăriţele, are p parte socială de 1.400 struiesc centrala electrică care
cit şi altele. Pentru muncile lei, a primit 504 lei la avans. va fi acţionată prin forţa-apei.
prestate de membrii cqiişilju-
Ipi, de conducere s-a cheltuit
suma de 1.600 lei. Apoi s-au
mai cumpărat, W vaci de lap­
te în valoare de 30.700 ici
t)e.ci, din cele 76.744 lei. s-cu
cheltuit 48.245 lei, rămînînd
un sold de 28.499 lei. Acesta
este pe scurt bilanţul venituri­
lor şi cheltuielilor din coope­
rativa zootehnică din satul Co-
roesti.
în luna iunie a.c. consiliul
In ajutorul colectivelor de redacfie ale gazetelor de perete
\\ li 19.
Despre munca colectivului de redacfie
cu curespoiidentii şi cofeMiPig gazetei de pecete
(Urmare din pag. l-a)
unii tovarăşi. De pildă, se întîlnesc
nu rare cazuri de fruntaşi în producţie,
atît în întreprinderi, instituţii, cit şi
pe ogoare, care sţnţ daţi ca exemplu;
metoda lor e popularizată pentrp a Îi
însuşită şi de alţii. Dar majoritatea din­
tre aceştia sînt oameni modeşti, care
nu pronunţă nlci un cuvînt cu privire
la munca lor, la succesele obţinute.
Cînd sînt întrebaţi despre ele, ei răs­
pund cam Ia f e l: trebuie să-ţi iubeşti
ineseriq, maşina, ogorul, s-o cunoşti,
s-o păzeşti.. Degeaba sînt îndemnaţi să
povestească mai mult despre experien­
ţa lor, căci ej tot la fel vor repeta
cuvintele de mai sus. Dar aceşti tova­
răşi nu vorbesc, nu pentru că ar
dori să facă din experienţa lor „un
şşereţ" şi de a ny ajuta pe ceilalţi, ci
pentru că le vine greu să vorbească
ţţiai ales in faţa altora. Stînd însă de
vorbă cu răbdare, aceşti tovarăşi se
pot angaja foarte bine să scrie un
articolaş la r etp de perete despre
mtţpca lor, găsind de altfel calea de
a împărtăşi oamenilor experienţa lor
— prţn gazeta de perete.
Recrutarea de noi corespondenţi se
p.p.pte face şi prin consfătuirile cu a-
ceşţia, în cadrul cărora corespondenţii
vechi sint îndrumaţi să ajute pe alţi
tovarăşi din întreprinderea, la unitatea
unde lucrează, să scrie la gazeta de
perei«
zootevhqfSn’f 7ic'vă din
MUREŞAN TEODOR
secretar al comitetului raional
P.M.R. Haţeg
de conducere al cooperativei a
hotărît ca o parte din venitu-
rile băneşti să fie împărţite
membrilor ca avans. Avansul
sd se împartă după muncă şl
după partea' socială adusă in
cooperativă. Pentru a cunoaş­
te modul în care se face soco­
teala, trebuie să stabilim care
este valoarea părţii sociale.
După cum se ştie, fondul de
bază al cooperativei, în afară
de construcţii, este 39.000 lei
(aici se socoteşte numai valoa­
rea animalelor aduse de mem­
bri) din care 23.460 lei este
partea socială, adică 60 la sută
din valoarea animalelor, iar
15.500 este valoarea fondului
indivizibil al cooperativei,
Din cele 28.499 lei s-au îm-
părţit membrilor 8.211 lei, adi­
că după fiecare 100 lei pe care
cooperatorul îi are în partea
socială, a primit la avans 35
lei, iar în fondul, de producţie
a mai rămas un sold de 18.499
lei. Această sumă va fi utili-
Menţionez că avansul primit
provine din veniturile aduse de
partea socială a cooperatorilor.
Munca în comun
• :•. : ie’ l’ri
este de la început bine
răsplătită
Vestea împărţirii avansului
in bani a trezit bucurie în rîn-
durile membrilor cooperativei
din Coroeşti. Pe faţa fiecăruia
se putea vedea în ziua avansu­
lui un zîmbet de speranţă şi
mindrie.
Iată cit a primit Oneasă Izi-
dor, care a adus în cooperativă
o vacă de rasă. Cînd s-a
făcut evaluarea animalelor, lui
i-a revenit o parte socială de
1.500 lei. Pentru partea socială
ce o are in cooperativă a pri­
mit la avans 525 lei, iar pen­
t..r.u.....c.ele 7 zile, lu crate în co-
operativă a primit suma de
Albpsc' Dănilăl. Albesc Vţisile
Padină şi Sălqşan Ştefan au
primit peste 5,00 lei avans în
bani, iar majoritatea . coopera­
torilor au primit sume intre
300-500 lei.
In cooperativă animalele sint
îngrijite in comun de oameni
plătiţi. Cooperatorul primeşte
drept rentă 35 la sută din va­
loarea părţii sociale ce o are
în cooperativă, aceasta fără a
munci la Îngrijirea animalelor,
Unul din cele mai eficace mijloace
de atragere de corespondenţi voluntari,
este atenţia ce trebuie dată materiale­
lor. articolelor primite din partea co­
respondenţilor. Rău procedează acele co­
lective ale redacţiei care nu publică artico­ o permanentă afluenţă de scrisori, de
lele primite, nu dau cel puţin un răspuns,
fie la poşta redacţiei sau individual
privind soarta corespondenţei primite,
sau îndrumări pentru îmbunătăţirea
materialului — dacă acesta este slab
sau necqreşpunzător. „Nerezolvnrea la
timp a corespondenţelor, ipsa de a-
tenţie faţă cţ? sezlsările făcute de co­
respondenţi, lipsa unei îndrumări con­
crete rpai ales privind corespondenţii
noi, face ca unii dintre corespondenţi
să se demobilizeze în muncă, jluce ia
slăbirea activităţii acestora la slăbi­
rea legăturii gazetei de pereţe cu ma­
sele, lă scăderea eficacităţii ei. .
Vorbind despre munca colectivului
dp redacţie cu corespondenţii, trebuie
să arătăm că din păcate la noi grija
pentru atragerea unui număr mare de
corespondenţi lipseşte încă multor co­
lective de redacţie ale gazeţelor de
pereţe. Adesea qrticolele sînt scrise de
aceiaşi şi aceiaşi oameni, articolele se
aseamănă unul cu celălalt ca ştii,
cercul problemelor tratate este reş-
trins, sărac, clin care cauză nu trezesc
interesul muncitorilor. Avem colective
de redacţie care nu se străduiesc să
atragă în munca de corespondenţi
fruntaşii din producţie, oatnonii cei
mai cunoscuţi şi stimaţi din între­
Dacă munceşte în cooperativă,
atunci în afară de rentă, pri­
meşte venituri şi după munca
depusă. — — un
D e ce in cooperativă munca
este mai bine răsplătită'? Fiind­
că randamentul animalelor este
mult mai maret prin. faptul că
elâ'sm t mai Hne îngrijite. Pe >1 i l i i i l n 'A , ftacşi planuri dme airiticole, m-de cuvîn-
•tmarnti. . şi?i •' r-rapoa-rvt«rer',:expvu*>•sSejj de *.\Le-
de ăltă"parte cooperativa poti-
te valorifica maţ bine resurse­
le locale, cum ar fi de' p ild ă :
confecţionarea de coşuri, valo­
rificarea varului, a smeurei, a
murelor, a jipilor de păşuni,
precum şi prin crearea de fsr-
me anexe pe lingă cooperativă.
Faptele au avut de spus
un cuvînt greu
împărţirea avansului s-a fă­
cut intr-un cadru sărbătoresc.
Festivitatea s-a desfăşurat sub
forma unui schimb de experi­
enţă la care au luat parte pre­
şedinţii sfaturilor populare, se­
cretarii comitetelor comunale
de partid, secretari ai organi­
zaţiilor de bază din satele de
munte, precum şi fruntaşi in
creşterea animalelor din sate­
le : Păucineşti, Zeicani, Fizeşti,
Nurinarn"~*Mn id ogi *cIM p
ascultat darea de seamă pre­
zentată- de tov. Oneasă Izidor,
preşedintele cooperativei zo­
otehnice, în care, prin exemple
grăitoare, a fost ilustrată mun­
ca şi sirguinţa cooperatorilor
de la Coroeşti. După darea de
seamă s-a trecut la împărţirea
avansului. In aplauzele celor
veniţi să asiste la, festivitate,
membrii ¦cooperativei şi-au ri­
dicat plata muncii lor. Saţul
avea veşminte noi, era împo­
dobit cu verdeaţă, cu lozinci,
panouri care ilustrau succese­
le cooperativei. Faptele au a-
vut de spus în această zi un
cuvînt greu>
Delegaţii' veniţi din alte sate
s-au interesat în mod deosebit
de plata îngrijitorilor de ani­
male, de modul în care au fost
folosite resursele locale, de a-
jutorul primit de la organele
Hg oartid si dp stai si dp multp
Coroeşţenii au depus multă
muncă pentru construirea, cana­
lului de aducţiune, care are o
lungime de 160 m. Uzina este
pe terminate, iar satul Coro­
eşti va primi nu peste mult
timp aspectul unui orăşel de
munte. De curind s-a deschis
in acest sat un frumos maga­
zin universal bine asortat. De
acum înainte locuitorii satului
vor găsi la cooperativa zooteh-
nică sursa sigură de cîştig.
prindere, instituţie sau sat, ca aceştia
să colaboreze la gazeta de perete.
Colectivului de redacţie i se cere o
activitate de masă pentru a asigura
articole, de propuneri din parlea oa­
menilor muncii. Pentru aceasta gazeta
de perete trebuie să atragă colabora­
tori de la toate locurile de muncă,
trebuie să aibă în fiecare zi legătură
cu cititorii gazetei. Mai mult chiar,
colectivul de redacţie — ajutat de or­
ganizaţia de bază a partidului — tre­
buie să organizeze dări de seamă
pentru cititori, conferinţe pentru co­
respondenţi, întîlniri cu cititorii, întîl- denţii. Aşa de pildă, periodic, sub în­
niri ale corespondenţilor cu activiştii
din domeniul economic, politic, să or­
ganizeze raiduri ale membrilor colec­
tivului de redacţie, etc.
De altfel aceste metode contribuie
şi la creşterea, educarea coresponden­
ţilor şi a colaboratorilor — un alt
obiectiv al muncii colectivului dp re­
dacţie al gazetei de perete.
O altă metodă Jplosită de redacţiile
unor gazete de perete, pentru a veni
în ajutorul corespondenţilor, o con­
stituie instructajele pe sectoare de .ac­
tivitate, care se fac fie odată pe lună,
fie la două luni odată cu ajutorul
direct alorganizaţiei de partid.
La creşterea corespondenţilor, con­
tribuie d<^ asemenea consfătuirile ce
se pot organiza pe comitete orăşeneşti
sau raionale ale pariidului fie cu toţi
corespondenţii la un loc, fie în mod
DRUMUL SOGÍALISMULÜl
In ed itu ra politică ' t ?
aa
Ivi 1
opere voi. 36
Ce! de-al 36-lea volum a! o-
perelor lui Lenin cuprinde lu­
crări scrise între anii 1900—
1923. Sînt publicate numeroase
scrisori, note, telegrame * adre­
sate diverselor persoane, precum
Printre materiale se allă „Seri-
soarea către congres“ (citită în
faţa delegaţilor Ia Congresul al
XlII-lea al partidului care a a-
vut loc între 23 şi 31 mai 1924),
„Cu privire la atribuirea unor
funcţii legislative Comisiei de
stat a planificării“ şi „In legă­
tură cu problema naţionalităţi­
lor sau a autonomizării“.
776 pag. .7,50 lei
„P roblem e
ale păcii
şi socialism ului4*
In a doua jumătate a lunii au­
gust va apare revista teoretică
şi informativă a partidelor co­
muniste şi muncitoreşti „Proble­
me ale păcii şi socialismului“.
Revista va trata probleme ale
socialismului ştiinţific şi ale miş­
cării muncitoreşti internaţionale,
probleme ale luptei pentru pace,
probleme ale mişcării de elibe­
rare naţională a popoarelor de­
pendente, probleme privitoare la
relaţiile internaţionale şi legă­
turile economice mondiale, pro­
bleme privitoare ja rolul ştiinţei
şi culturii în dezvoltarea socie­
tăţii etc.
Revista „Probleme ale păcii şi
socialismului“ va apare lunar în
lim bile: romînă, rusă, chinez^,
bulgară, cehă, coreeană, polone­
ză, maghiară, franceză, engleză,
germană, italiană, spaniolă.
La revistă vor colabora con­
ducători ai partidelor comuniste
şi muncitoreşti, fruntaşi de sea­
mă ai vieţii sociale, savanţi, e-
conomişti, publicişti.
Abonamente pentru ediţia în
limba romînă se pot face la toate
oficiile poştale din ţară şi Ia li­
brării. Preţul abonamentului pî-
nă la sfîrşitul anului este de 4
lei.
Abonamentele pentru ediţia in
limba rusă se pot face la Agen­
ţia pentru difuzarea presei. A-
dresa : Praga 6, Sadova jî. Pen­
tru celelalte ediţii se pot primi
informaţii de la aceeaşi agenţie.
diferenţiat, pe! ramuri de activitate. In
cadrul acestor consfătuiri, pot fi pre­
zentate unele informări, referate de
către corespondenţi şi colaboratori, pri­
vind activitatea lor, după care cei
mai buni redactori ai ziarelor locale,
pot fi antrenaţi să facă instructaje,
expuneri asupra modului cum trebuie
alcătuite corespondenţele, indicînd şl
unele teme concrete. De asemenea con­
sfătuirile bine organizate, constituie un
bogat scblmb de experienţă şi au ca
rezultat îmbunătăţirea activităţii în
primul rînd a colectivelor de redacţie
cu corespondenţii şi totodată a activi­
tăţii însăşi a corespondenţilor şi co­
laboratorilor gazetelor de perete, mulţi
dintre aceştia devenind şi corespon­
denţi ai ziarelor noastre locale —
sau chiar a celor centrale.
Activitatea rodnică desfăşurată de
o serie de gazete de pereţe şi îndeo­
sebi cele de la I.C.S.H., C.S.H., Trus­
tul 4 construcţii — Hunedoara, se
datorc.şle faptului că organizaţiile de
partid de aici şi colectivele de, redac­
ţie au ştiut să folosească diferite me­
tode atractive în munca cu corespon­
drumarea comitetului de partid, colec­
tivul de redacţie ai gazetei cţntrale
„Să construim Hunedoara" din
I.C.S.H. organizează serate ale presei.
Cu prilejul acestor serate se anali­
zează activitatea desfăşurată de co­
lectivele de redacţie ale gazetelor de
perete, precum şi a corespondenţilor
din întreprindere, eficacitatea artico­
lelor apărute etc. Cu acest prilej se
stimulează — uneori chiar prin dife­
rite premii corespondenţii şi colabora­
torii voluntari fruntaşi — activitatea
gazetărească.
In general la aceste serate sînt
prezentate programe culIuraUartiştlce,
după care se organizează şi dans. La
serate participă membrii colectivelor
de redacţie ale gazetelor de perete,
arul
fm ia ţu m 4 la fotbal B A N E T
Duminică s-a încheiat activitatea min. 37 a fost spectaculos. Dealtfel iureşul Deva a
fotbalistică, pînă la reluarea turului Gadar'iu aa'' ffrovsctl luinnuull rdliinn nanniimm.aaftrvoir-iîti e- cîştigat destul
campionatului. Ultimul act a fost ace-
la al, finalei cupei R.R.R. 3a i[cotbal. chipei. Gu totul neaşteptat s-a com­
-Finalistele, Ştiinţa- Timişoara şi Pro-
U I.greşul Bupureşţi ,sVau îiiţîlnit îri" acest îportat Ciosescu cape putea Înscrie încă.; da fpu 8;
" mecâ"' ou ;'şânSe's TnulÎiple. Progresul ¦de două ori din situaţii clare. Bine au
handicapaţi de acel .7-0, obţinut cu mai jucat Tănase şi Enăchescu. Un joc disputat, desfăşurat sub sem-
10 zile în lirtnă îţ i,•cadrul’-'!meciului
restanţă din campionat, ian, Ştiinţa ;cu P r o c e s u l; a jucat însă în -pripă, ¦ : nul incertitudinii ciştigătorul-ui. Aşa
o echipă ceva mai odihnită . şi cu
hotărîrea ,să ;-cî$tige. f , . • mai "mes îh ¦atac, făcînd multe erori. poate fi' ' caracterizat mecitll de bas-
©ele 90 min. de joc au fost clipe Datorită ,jcxjului individual al .liniei j,de : chei desfăşurat duminică in oraşul De­
. de mare tensiune pentru ambele echi­
atac, în * c lfe * a . dxceM Oicin şf^fr. va, între echipele Mureşul din locali­
pe, lucru de altfel răsplătit. din plin
'Moldovan, cvintetul ofensiv ,ş-a. înghe­ tate şi Medicina Timişoara. Tot timpul
de spectatori. Scorul de 1-0 (1-0) este
pe deplin meritat de Ştiinţa Timi­ suit pe centru şi nu a putut trece de a- scorul a fost strîaş. Devenii au avut
şoara. Golul înscris de Gadariu în păr-area bună ,a Ştiinţei. mai malt timp iniţiativa, conduclnd în
majoritatea timpului. Chiar şl atunci cârd
Deşi solicitată mult în ultimul timp,
] «o Y n l VjniYy-Rjfi timişorenii au preluat conducerea, ce-i
drept.de 2-3 ori, devenii na au dispe­
Ştiinţa Timişoara a dovedit că este rat şi desfăşurînd un joc mai organi­
•o echipă de certa valoare şi că me-’ zat, în viteză, aa recuperat diferenţă
rită pe deplin Gupa RiP.R. la fotbal.
CATEGORIA B LÂ FpTBAL de puncte. Echipa Medicina Timişoara
a plăcut prin jocul tehnic desfăşurat,
şl- precizia la coş. -
V ictorie ia limită La repriză scorul era nedecis : 22-22. ¦
Baschetbalişlli deveni aa obţinut to­
In ultimul joc al campionatului divi­ > ¦ ,<r•r? V).
zionar B din acest an, formaţia hune- tuşi o victorie meritată ca scorul de
doreană a cîştigat la limită, cu oare­ puţin cinci, care mai de care mai fa­ 41-39. Dacă ţinem seama de felul în
care dificultate, întîlnlrea de duminică, care s-au desfăşurat alilmele minute
cu Gaz Metan Mediaş. vorabile, cînd atacanţii s-au trezit de joc, patern spâne că devenii au
cîştigat ca destule emoţii. In aceste
Jucătorii hunedoreni au j jat>v3ut faţă dze doar cu portaniT în faţă sau şi iară minuté timişorenii aa atacat în irom.
adversarii lor un plus de hotărîre.în bă, f&rţînd egalarea. Jucătorii Mureşm
faţa porţii, datorită căruia, au şi mar­ acesta, d ar1's-au pripit şi au ratat. lui Deva au făcut însă ţaţă ca sacw
ces.
cat unicul gol care le-a adus dealtfş! ¦Apărarea Corvinului, destul de • nesi­
gură, a practicat în tot timpul parti' Bine aa jucat de, la Mureşul Deva
victoria, prin Tetea, în min. 38 al Deak, Drăgan, care a !ost mai puţin
dei jocul lăiofseid metodă ;a -cărei va­
loare e îndoielnică — dar pe care a-
tacanţii medieşeni n-au |tiut s-o com­
bată.
partidei. Terenul alunecos din cauza ploii nervos şi Şerban, iar de la Medicina.
Jocul a fest mediocru ca desfăşu­ mărunte care a căzut aproape tot tim- Timişoara Iliescu, Maratz şi Hqlcos,
rare. Cele două echipe îşi aveau pozi­ ipul, a împiedicat şi el execuţiile teh­
ţiile în clasament clarificate în cea nice. • >: Prima etapă
mai mare măsură, lipsindu-le astfel .f, . a cupei R.P.R0
ambiţia de a face. mai mult decît au
S-au remarcat Tetea, Niculescu şi
Sî-rbu de la Corvinul, Dumitran, Sar
făcut. Ocazii de marcare au fost des­ lea, Staudt de la Gaz Metan Mediaş. 1958-1959
tule, hunedorenii beneficiind de cel M. ENESCU Joi, 3 ialie, în regiunea noastră an
număr de 24 echipe de fotbal aa inau­
CATEGORIA C LA FOTBAL .C*‘ Í. Si gurat începutul meciurilor contlnd
A u r u l I r a i p c l o c u l i v i n I !c í s í i i c i í pentru Cupa R.P.R. de fotbal, ediţia
1958^-1959. In general jocurile s-au
Duminică după-amiază s-a desfăşu­ Poarta echipei Locomotiva este so­ soldat ca rezultatele scontate. Victorii
rat la Gurabarza în faţa-* unui nume-' licitată cu insistenţă .ide către jucă­ surprinzătoare aa obţinut insă echipele
ros public, ultimul meci ' din returul torii brădeni care trag din orice po- Şantierul Hunedoara, Minerul Brad şi
campionatului categoriei G între echi' .ziţie, dar ratează cîteva ocazii clare Minerul Petrila. Iată rezultatele: Mi­
pele Aurul şi L&comotiva -!’^Turnu Se-' nerul Petrila — Parîngul Lonea 2-1 /
verin In min. 20, Manea, care putem spu­ Minerul Vulcan — Minerul 'Aninoa-
ne că duminică a fost cel mai bun de sa 3-3 (3-0, 3-3); Victoria Haţeg —
Lupta între cele două echipe s-ă dat pe teren, marchează din nou, ridicînd Victoria Călan 2-3 (1-1, 2.2) i Mine­
pentru ocuparea locului IV în clasa­ scorul la 2—0, rezultat cu care se ¦
ment, jocul anunţîndu-se fcarte dîrz. şi încheie acest meci. rul Teliuc — Minerul Ghelar 0-3 (for-
încă din primele minute de joo, J a lt) i Şantierul Hunedoara — C.F.R.
In repriza a Il-a jucătorii de la Simeria 3-0 / Recolta Deva — Con­
atacanţii echipei Aurul asaltează poar-: Locomotivă deşi păreau hotărîţi să structorul ¦’Hunedoara 1-4y Minerul
ta lui Mîndruţescu, dar, pe rînd, Ma?, modifice scorni y a u reuşit, decît . ra­ Brad — Dinamo Orăştie 4-0.; Victoria
nea şi Bulb'oacă ratează. reori să Străpifrigă apărarea Aurului Dobra — Corvinul Deva 1-9 j 1 Mai
şi atunci cînd o făceau ratau.
Jocul se desfăşoară într-o alură .h
foarte dinamică cu pase rapide. S-au remarcat Vlad, Hîrşova, Mate- Pelreşti — -Metalul Cugir 4-1 / CF.R.
escu, de la Locomotiva, . Manea, Bu! Alba — Şuriaruil Sebeş 3-0 ţ Mureşul
In min. 4 gazdele dezlănţuie un ataci Oarda — Aurul Zlatna 1-2.; C.F.R.-
puternio şi Manea reluînd o. minge boacă, Ivan de la gazde. Teîuş — Unirea Alba lulia 6-1.
de la Şlet reuşeşte să deschidă sco’ 1. PIR VA
ru l: 1—0 pentru Aurul Brad.
Rezulfat merîfaf In etapa viitoare, din 10 iulte, sint
programate următoarele m eciuri: Mi­
Partida dintre Flacără ©răştie şi ( 1 _ 0 ) pentru Flacăra Orăştie este me­ nerul Brad — Corvinul D eva ; Şan- .
ritat. Au marcat Nicisim şi Găină Herul Hunedoara — Minerul Ghelar i
U.M. Gugir a fost satisfăcătoare. ©- (3) pentru Flacăra Orăştie şi Bundic Minerul Petrila — Victoria Călan;
din lovitură liberă de la 16 m. pen­ C.F.R. Alba — Minerut ’Aninoasa / 1
răştienii au jucat măi simplu şi au tru U.M. Gugir. Jucătorul Romu de Mai Petreştl — Aurul Zlatna; C.F.R.
ladaCrJ.iMnei®­. a fost eliminat de pe te­ Teiuş — Constructorul Hunedoara.
reuşit săfructifice mai mult. Gei din ren pentru injurii la adresa arbitrului.
Cugir au jucat bine înoîmp
ficace înatac. Scorul final de 4— 1
membrii birourilor organizaţiilor de satului respectiv, care pot constitui ro! hotărîtor. Acest ajutor poate fi
dat pe mai multe căi şi sub diferite
bază, corespondenţi. şi cdJăboratoţi'^ \ubiecte, ’de convorbiri. Astfel, foarte forme. Am văzut, de pildă, din cele
arătate în articolele apărute că pentru
'!Vv•f ! \\Vgazetelor de perete. ’•5V» uşor poate un agitator ca, pornind de colectivele de redacţie şi corespon­
la un . a r t i c o l din .gazetă despre pro­ denţii acestora se pot organiza schim­
Legătura sîrîrisa dintre ductivitatea muncii, să organizeze pe buri de experienţă, urmate de instruc­
taje calificate făcute de către secreta­
gazeta de perete \ * ^ceasta temă, o discuţie serioasă în rii organizaţiilor de bază sau activiştii
şi activitatea secţia unde lucrează, să fie scoasă la de partid bine pregătiţi şi cu expe­
iveală experienţa pozitivă, lipsurile- în rienţă în acest domeniu de activitate.
agitatorilor, contribuţie această direcţie etc. Citind un articol
Analiza periodică făcută de către
de seamă la eficacitatea publicat-la gazeta de perete agitatorii
gazetei trebuie să determine în rindurile as­ biroul organizaţiei de" bază asupra co­
cultătorilor săi, luarea unor poziţii lectivului de redacţie, scoaterea î n . e-
videnţă a succeselor şi lipsurilor acestu­
Agitatorul poate şi trebuie să fie faţă de faptele arătate în articdlul res­ ia, este de asemenea un ajutor preţios în
cel mai activ corespondent şi cola­ pectiv, ascultătorii să condamne o îmbunătăţirea muncii colectivului de
redacţie. Este foarte biné "poi ca a-
borator al gazetei de perete. Astfel, faptă rea şi să aprobe o faptă bună. dţmarca .generală a organizaţiilor de
bază- să analizeze pe anumite perioa­
agitatorul poate .ajuta şi îndemna co­ Intr-un cuvînt, agitatorul trebuie să-i de .activitatea gazetei de -perete şl fe­
lul cum membrii de partid sprijină or­
respondenţii, să scrie, le sugerează te­ ajute pe tovarăşii săi de muncă, să ganul lor dé presă, ţq rezolvarea sar­
cinilor zilnice, analize care ră fie vr-
mele, scrie el însuşi articole. In con­ generalizeze şi să analizeze faptele a- mate de măsuri concrete menite să
ducă la îmbunătăţirea activităţii ga­
vorbirile în grup,, în munca de la om rătate în gazeta de perete, să-i facă zetei de perete.
1 la om, agiţatorul află,. o mulţime de ca să- înţeleagă )iceste fapte din punc­ Dacă organizaţia de bază, dacă or­
ganele raionale şi orăşeneşti de partid,
fapţe interesante, unele de mare preţ. tul de'vedere al sarcinilor generale comitetele de partid, comitetele de par­
tid de la întreprinderi, de la comun«
De ce să rpmînă aceste fapte bunul puse- de partid şi guvern în faţa uni- şi activiştii acestora vor controla şi
îndruma permanent activitatea colr.-
unici grup restrîns ? Agitatorul trebu.ie iăţilor- respective. iivelor de redacţie şi dacă cole tiv*)!
d'S redacţie lucrează cu dragoste şi cu
; să aibă grijă ca cele mai importante Agitatorii trebuie să-şi întărească mult simţ de răspundere pentru apari­
ţia cu regularitate şi cu un Hlţmut
şi instructive să fie publicate la ga­ permanent legăturile . lor cu gazelele bogat a gazetei- de perete şi; a supli­
mentelor acesteia, alunei- toate 'greu­
zeta de perete. de perete, să folosească just toate for­ tăţile şi lipsurile pot fi înlăturate, ţar
munca se poate desfăşura îrţ cţle rpai
Agitatorul cunoaşte mai, bine decît mele agitaţiei scrise, să facă munca bune condiţiunl.
oricine preocupările, nevoile, greutăţile politică de masă mai operativă şi mai Acest lucru l-au dovedit ci» prisosin­
ţă colectivele de redacţie -ale gazete­
muncitorilor în rîndul cărora duce* eficace, contribuind astfel ia informa­ lor de perete care-şi organizează hipe
munca şi folosesc ..cu pri.ţepere. supli­
munca de lămuj-ire. Aceştia jîi'.Ţnipăr- * rea permanentă.'şi educarea .zilnică a mentele gazetelor de perete -şi un activ,
larg de corespondenţi şi colabprateri.
tăşesc cu încredere bucuriile, succesele oamenilor muncii, ajiitîndu-i să înţe­
lor în muncă, -greutăţile îhtîifipfnate/:. leagă problemele politice şi oconqyiice
într-o problemă sau alta etc. Toate ale construcţiei socialiste în patria
acestea ^ot constitui şi trebuie să con­ noastră.
stituie pentru agitatori teme pentru ar­ Conducerea de către
ticole la gazeta de perete. Prin gaze­ organizaţiile de partid
ta dd perete agitatorul poate să popu­
larizeze pe fruntaşi, iniţiativele, meto­ a colectivelor de
dele înaintate în muncă, să’ critice pe redacţie — condiţie
codaşi, pe cei vinovaţi de unele lip­
suri, să ajute celor rămaşi în urmă, de bază a eficacităţii
să-i ridice la nivelul fruntaşilor. muncii gazetelor
de perete
In acelaşi timp agitatorul poate şi
este chemat să folosească în activita­ Pentru ca gazetele de perete s/ă-şi
tea sa materialele publiciste în gaze­
ta de perete. In gazeta de perete agi­ poată îndeplini cu succes sarcinile ce
tatorii găsesc numdfnase ' fapte inte­
le au, îndrumarea lor de zi cu zi de
resante din viaţa uzinei,ftisfRitţîdi', cătrp organizaţiile de bază joacă un