Page 25 - 1958-07

yHunedoara-Deva ^
mulsocialismului
Anul X Nr. 1106
Succesele
I Eilltü ZILEsiderurgiştilor
hunedorerti
Acum două zile s-a făcut un inie
calcul pentru a afla care dintre schim­
burile O.S.M. nr. 1 a dat cele mai
multe şarje rapide de la începutul a-
nului şi pînă acum.
După cum a reieşit, schimbul tine­
retului condus de maistrul Gogu Jo-
san a dat 225 şarje rapide, schimbul
lui Nicolae Muntean 197, Iar cel con­
dus de Lăbuneţ Vaier 177 şarje rapi­
de. In total 599 şarje rapide.
Ieri noapte, harnicii oţel ari de la
Combinatul siderurgic din Hunedoara,
au elaborat încă o şarjă, cifrînd numă­
rul de 600 şarje rapide.
Un mare aport la obţinerea acestui
succes a fost adus de toate schimbu­
rile de la cuptorul 5 care au dat 172
şarje rapide.
Un alt succes al colectivului de la
O.S.M. nr. 1 este şi acela că, în a-
ceeaşi perioadă, a dat 11.060 tone de
oţel peste plan. Prin eforturi sporite,
oţelarii au redus cheltuielile de produc­ duc un mare aport la îndeplini­
ţie cu 2.338.097 lei.
Şi la oţelăria nouă rezultatele sînt
îmbucurătoare. In aceeaşi perioadă
muncitorii de aici au dat 715 tone oţel
peste plan.
LUCRURI NOî
î n t f - o iâ L r ic ă v e c ile
Faţă de puternicele unităţi indus
triale din regiunea Hunedoara, fabri­
ca de produse ceramice „Sîntimbru"
din raionul Alba, pare o întreprindere
de mai mică însemnătate, dar ea de­
ţine totuşi un loc important în" apro­ — Colectivul nostru a realizat în ul­
vizionarea întreprinderilor şi şantiere­
lor de. construcţii cu materiale de ba­
ză. Colectivul lubricii Sîntimbru livrea­ timele două luni cea mai mare pro
ză anul acesta cărămizi şi ţigle pe ba­
ză de contract la un număr de peslo
20 de întreprinderi de construcţii şi
unităţi comerciale de stat şi coopera­ lunile mai şi iunie 550.000 bucăţi •cără­
tiste din regiunea noastră şi din alte
regiuni ale ţării.
In ultimii ani, capacitatea de pro­
ducţie a fabricii a fost mărită cu 40
la sută. Aproape toate lucrările care
se executau în trecut manual au fost
mecanizate. De cîteva zile s-a introdus
în procesul de ardere al produselor
cel mai ieftin şi mai avantajos com­
bustibil — gazul metan. Odată cu a-
ceasta, au dispărut gazele vătămătoa
re care se produceau din lignit, s-au
creat posibilităţile obţinerii unei pro
ducţii mai mari, mai bune şi .mai •ief­
tine. Prin utilizarea gazului metan, se
economisesc anual 5.500 tone cărbuni
şi 15 tone lemne de foc. Durata de
uscare şi de ardere a cărămizilor şi
ţiglelor se reduce cu 10 la sută. In a-
celaşi timp, producţia creşte cu 11 la
sută, iar productivitatea cu peste 5 la
sută. Ne mai existînd în grătarele cup­
toarelor cenuşa, care se producea din
lemne şi cărbuni, se execută o ardere
unifermă şi constantă, ceea ce duce
la ridicarea calităţii produselor.
O brigadă de tineri constructori
4 Pe şantierul B 1 al Trustu­
t .... ......_
* de tineret condusă de Man-
4 trecute termenele de predare în folo­
4 executarea lor.
4 Muncind organizat, colectivul nostru
4 a reuşit să obţină rezultate importante.
4 De pildă, în primul semestru al aces­
t4
4 tăţii muncii şi reducerea pre­
44
4 pas de a ciştiga întrecerea
4 contractări şi achiziţii.
i In scopul reducerii la maximum a perioadei de treieriş,
4 cu brigada lui Andrei Weber.
44
4 plan de 1,33 la sută.
44 anul trecut cu 23 la sută. Acum, la
4i
4
i lucrările posibile să le exe'cutăm me­
Miercuri 9 iulie 1958
Cărbune peste plan
îndeplinind planul de producţie pe
luna iunie cu 102,7 la sută, minerii
din Ţebea au păşit în semestrul II al
acestui an hotărîţi să-şi sporească e-
forturile pentru a da patriei cît mai
mult cărbune. Din primele zile ale
lunii iulie, hotărirea minerilor se do­
vedeşte a fi rodnică. Pînă la data de
7 iulie inclusiv, planul producţiei la
cărbune a fost îndeplinit în proporţie
de 107,1 la sută. Cele mai frumoase
rezultate le-au obţinut echipele de mi­
neri conduse de Nicolae Lăzăruf, care
a depăşit norma în această perioadă
cu 16 la sută, Teodor Gherman care
a depăşit norma cu 34 la sută, Mihai
Simon care a realizat o depăşire de
normă de 37 la sută şi echipa condusă
de Ion Benea lui Petru care şi-a reali­
zat norma în proporţie de 132 la sută.
Brigăzile de tineret
în f runte
La turnătoria de otel a
U.R.UM. Petroşani lucrează şi
două brigăzi de tineret, sare a-
Gazul metan a fost introdus de a-
semenea la cantina fabricii, la club şi
la creşa de copii, precum şi în cele
100 de locuinţe muncitoreşti din cadrul
întreprinderii.
ducţie cunoscută vreodată la această
fabrică — a spus tov. Parteriic Florea,'
secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
Numai pentru şantierele de construc­
ţii din Hunedoara, nci am livrat în
mizi, iar unităţilor comerţului de stat
şi cooperatist din regiunile Hunedoara
şi Baia Mare am livrat peste 800.000
bucăţi de ţiglă. Datorită condiţiilor
create, fabrica noastră va produce în
acest an pînă la sfîrşitul sezonului de
lfic.ru, o cantitate de cărămidă din care
se pot construi 267 apartamente com­
puse din cîte două camere şi celelalte
dependinţe şi o cantitate de ţiglă cu
care se pet acoperi 2.500 locuinţe indi­
viduale,
In discuţia noastră a intervenit şi
tov. Aurel Celghedean, membru în bi­
roul organizaţiei de bază.
—Noi ’ sîntem siguri de progresul
succeselor şi aceasta se datcreşle fap­
tului că aproape 30 la sută din nu­
mărul muncitorilor permanenţi sînt mem­
bri şi candidaţi dc partid. O scrie de
tovarăşi ca Petru Draşoveanu, Nicolae
Cimpoeş, Dumilru Soim, Ioan Bancu,
losif Oanea şi mulţi alţii, pun mai
presus decît toate interesele laoricii, in­
teresele producţiei.
A. ZAHARIA pentru înfăptuirea lor?
PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE UNITI-VA
rea planului pe secţie. Antrenată
în întrecerea socialistă ce se des­
)făşoară în cinstea Zilei mineru­
lui, brigada de tineret nr. 1 con­ prinsul ţării şi-au deschis porţile şi
dusă de comunistul Gavrilă Ru- işi aşteaptă oaspeţii. S-a început '
su a înregistrat pe luna iunie © sezonul de vară. Să-ţi petreci con­
depăşire de plan de 33 la sută, cediul în creierul munţilor sau pe
trimiţînd în această perioadă sec­ plaja mării după un an de muncă
ţiilor prelucrătoare peste 36.000 e cea mai mare bucurie.
kg. piese de oţel. Din brigadă
s-ait evidenţiat în mod deosebit
tinerii Gonstantin Popesou, Con­
stantin Gherasim, Ioan Roşu,
Şteian Rodiei şi alţii.
Rezultate frumoase au obţinut
şi tinerii din brigada nr. 2 con­
dusă de Ioan Şerban care în a-
ceeaşi perioadă a avut o depăşire
de 23 la sută, dînd 14 516 kg
piese de. fontă. Gel mai bine au
muncit tinerii Mihai Popescu, < dinarii, instalator, Ioan Uobrcscu,
Ştefan Bulbucau, Nicolae Seve- j inginer, Emilia Laszlo, muncitoare, l
rin şi alţii.
' ELENA AVRAM
corespondentă
CONSTRUCŢII MAI MULTE,
mai bune şi mai ieftine
Partidul şi guvernul pune în faţa
trusturilor de construcţii din ţara noas­
tră sarcini de mare răspundere, cere
acestora lucrări mai multe, mai bune
şi la un preţ de cost cît mai redus.
Pentru a afla cum sînt traduse în via­
ţă aceste sarcini, unul din redactorii
noştri a avut o convorbire cu tov.
Mihai Marta, directorul T.R.G.L.H. De
va. Redăm mai jos această convorbire:
? ca : lucrări de artă cu caracter indus­
— Ce lucrări aveţi de executat în
cursul acestui an şi ce măsuri aţi luat
lui 4 construcţii de la Hune­
doara, lucrează şi brigada
fred Schimschik. Imbrăţişind
iniţiativa pornită de brigada
lui Andrei Weber de pe ace­
laşi şantier, ortacii lui Schim-
schik şi-au pus in gind să a-
ducă o contribuţie iot mai
mare la creşterea productivi­
ţului de cost. In luna iunie,
această brigadă a fost ia un
Ea a realizat un indice de
....$....$....W,$&fcLv¦*,:\:
111
mm
> ;* M I I
li *| N
11
4 pagini 20 bani
Constructori
la odihnă
Casele de odihnă de pe tot cu­
La castelul din Săcel — raio nul Haţeg — al legendarului „faţă neagră“, funcţionează acum tabăra
centrală a Comitetului Central al sindicatului minier. In zilele vacanţei îşi petrec aici timpul liber sute de copil
veniţi din cele mal îndepărtate colţuri ale patriei.
Numai pînă acum, prin comite­
tul de întreprindere al Trustului 4 COM BINE ROM1NESTI
construcţii Hunedoara, au plecat
să-şi petreacă concediul la casele p e ogoarele colecti oiştilor
Ide odihnă 81 de constructori. Sia-
\ ţiuiule Buşteni, Tuşnad, Sinaia,. Te- Colectiviştii din Pricaz au citit şi trebări l-au primit abia în acest an. ama lor a dispărut însă curînd. După
{ chirghiol, Ejorie şi altele, găzduiesc auzit de multe ori vorbindu-se despre ce s-au făcut ultimele verificări, com­
, acum pe harnicii constructori. /ecoltarea cerealelor cu combina. Dar, k bina C. 1, tractată de un tractor Uni­
( Dintre cei mai buni muncitori, tri­ în gîndul lor se năşteau mereu o se­ Dacă lucrărilor de semănat şi de versal 26, a intrat în lan şi a început
mişi la odihnă, !ac parte şi Ghcor- rie de întrebări : cum arată o combi­ întreţinere a culturilor, colectiviştii din
glie Băcioiu, sudor, Constantin Gră- nă, cum poate ea să secere şi să tre­ Pricaz le făceau faţă cu succes numai să taie fără milă plantele de orz de
iere în acelaşi timp, dacă va putea cu forţele proprii, pentru secerat şi pe o suprafaţă de 16 ha. care erau
funcţiona şi pe terenurile lor, şi multe treieriş ei erau nevoiţi de multe ori numai bune de secerat. Primii metri
altele. Răspunsul la ţoale aceste în- să angajeze şi braţe de muncă din a- parcurşi de combină au adus odată
fara gospodăriei. Desigur, acest lu­
cu bucuria colectiviştilor şi răspunsu­
f şi Remus Sturza tehnician, {
cru nu-1 mulţumea. Insă pentru a nu rile la întrebările ce şi le puneau îna­
Cu tractorul lăsa să se piardă cantităţi însemnate inte.
de recoltă, erau siliţi s-o facă. Cu Acum, au văzut cu ochii lor cum
secerăiorile-legători trimise de S.M.T.
paiele şi pleava rămîn în urma ma­
la dezmiriştit Orăşfie, din cauza deselor defecţiuni şinii, -iar boabele în saci. Şi nu ori­
şi a plantelor culcate la pămînt, în cum. Erau alese tot atît de bine ca şi
v*, W V W A W A W W W /-/^ V W / multe campanii nu se puteau secera
decît suprafeţe mici. Aşa că secerişul atunci cînd se treiera cu batoza. Ba
Mecanizarea lucrărilor de la cele mai simple şi ireierişul le dadea mult de furcă. mai mult. In paie şi pleavă n-au gă­
şi pînă la cele mai complexe procese de muncă, sit nici măcar un bob, deşi S-au uitat
aplicarea metodelor agrotehnice in gospodăriile In toamna anului trecut S.M.T. O- cu atenţie.
de stat, colective şi întovărăşirile agricole, asi­ răştie a fost dotat cu mal multe com­
bine C. 1 — producţie romînească. Mulţumirea şi bucuria colectivişti­
lor sînt de nedescrls. li auzeam cum
Colectiviştii au aflat de acest lucru şi făceau calcule cu privire la economi­
atunci cînd s-a întocmit planul de pro­ sirea braţelor de muncă, la economi­
ducţie pe anul curent, au prevăzut să
gură an de an obţinerea unor producţii sporite recolteze majoritatea cerealelor cu a- sirea timpului de seceriş-treieriş, d3r
ceastă maşină. mai ales la cantităţile de cereale ce
Coacerea orzului era urmărită cu
la hectar. se pierdeau prin scuturare şl cu oca­
Dezmirişlitul — una din lucrările indicate de multă atenţie de colectivişti. Cînd au
văzut că s-a îngălbenit de-a binelea, zia plaţilor ce se făceau pentru bra-
aplicarea unei agrotehnici diferenţiate, contri­ au şi telefonat să vină combina. Cu
teama în inimă că şi de această dată ţele străine. .
buie la îmbunătăţirea solului, dînd posibilitate S.M.T.-ul nu-şi va putea realiza ob­
culturilor ce vor fi însâmînţate să se .dezvolte ligaţiunile contractuale, colectiviştii Lucrul a început tîrzlu în acea zi,
Nicolae Crăciun, Ioan Stîrc, (Bulac), de-abia în preajma amiezii. Cu toate
in condiţiuni optime. Toma Urnea şi alţii au însoţit pe acestea, pînă seara s-au recoltat a-
combinierul Andrei Piper la cîmp. Te­
IN CLIŞEU : imediat după stringerea recol­ proape 4.000 kg. orz. Din acestea, a
tei de orz, pe ogoarele unei unităţi socialiste din
agricultură a început dezmirişlitul cu tractorul. doua zi colectiviştii din Pricaz au
transportat la baza de recepţie din O-
răştie cantitatea de 985 kg., obţimnd
chitanţa nr. 1.
r - CO M U N ICA T
Principala problemă care se pune in faţa oamenilor rriun-
cri de la sate in perioada actuală, este să execute strînsul ce­
Convorbire cu tovarăşul — Din lucrările ce le executaţi care realelor la timp şi fără nici un fel de pierderi._
MiHAf MARIA, din ele sînt destinate pentru locuinţe î
Recoltatul orzului de toamnă a început in majoritatea
directorul întreprinderii — Pc strada Filimon Sîrbu din Deva raioanelor regiunii. Multe din gospodăriile agricole colective,
T.R.C.L.H. — Deva construim un bloc cu 22 apartamen­ cum sînt cele; din Leşnic, Bretea Mureşană, Turdaş, $ibot etc.,
te, un bloc la I. M. Deva unul pe şi gospodăriile do stat din Călan, Boz şi Petreşti au terminat
— Faţă de anul trecut noi am pri­ strada Avram Iancu, tot în Deva, un deja secerişul orzului. Pentru a nu lăsa să se piardă nici un
mit un plan de producţie cu 210 la cămin la Hunedoara şi altele. bob din noua recoltă, mecanizatorii din S.M.T.-uri, muncitorii
sută mai mare. Pe baza acestui plan din gospodăriile agricole de stat, colectiviştii, întovărăşiţii şi
am înfiinţat un număr de 77 şantie — Cît a costat un apartament anul ţăranii cu gospodării individuale sînt chemaţi să nu precupe­
re. Acestea vor executa diverse lucrări trecut ? ţească nici un efori, in aceste zile, în aşa fel Incit secerişul or­
zului să se termine în cel mult trei zile. Folosirea la maximum
trial, social-cultural, reparaţii capitale — Unele au costat mai scump iar a capacităţii de lucru a combinelor şi secerătorilor-legători va
altele mai ieftin. De exemplu, la blo­ asigura pe deplir acest lucru.
curile „1 Mai“ şi cel de pe strada Cu-
za Vodă au costat cîte 90.000 lei un Rolul principal în mobilizarea oamenilor muncii de pe
apartament. Am lucrat. însă unele şi ogoare nenira efectuarea secerişului în mo.mentul cînd cultu­
rile au dat în pîrgă. îl au organizaţiile de partid, care au ca
construcţii de locuinţe şi altele. mai ieftine. Astfel, la blocul construit sarcină să antreneze sfaturile populare comunale şi toate cele­
Pentru terminarea lucrărilor cu sar­ !re strada Eminescu, un apartament a lalte organizaţii de masă in această muncă.
costat 70.000 lei.
cină de predare în folosinţă în acest In comunicările făcute de secţiile agricole raionale, rezultă
că in ultimele două zile in multe comune s-a pornit şi la sece­
an, conducerea a întocmit un plan — Anul acesta un apartament va rişul griului. Acest lucru impune ca toate combinele şi seceră-
de măsuri tehnico-orgahizatorice în costa mai scump, sau mai ieftin ? torile-legători să fie duse neîntîrziat la unităţile agricole socia­
care sînt prevăzute sarcini concrete pe liste care au contracte încheiate cu S.M.T.-urile, iar conduce­
grupuri de şantiere şi cine răspunde — Nu, locuinţele ce le construim în rile acestora sa asigure o bună organizare a muncii şi în ace­
de aceste sarcini. In plan au mai test cursul acestui an, ca şi celelalte lu­ laşi timp toate’ condiţiile pentru desfăşurarea normală a sece­
crări, vor costa mult mai ieftin. De rişului.
sinţă a lucrărilor şi cine răspunde de pildă, blocul ce-1 construim pe strada
Avram Iancu, cel de la I. M. Deva ca Comitstele raionale de partid şi sfaturile pop'ulare raionale,
şi multe altele, vor costa între 55— vor lua măsuri ca toate întovărăşirile agricole care au insă-
60.000 lei apartamentul şi 2.000 lei mînţat cerealele în comun, să le secere şi treiere fot în comun
metrul pătrat de suprafaţă ’ locuibilă. — cu secerătorile-legători, combinele S.M.T.-urilor etc.
Colectivul nostru se străduieşte. să lu­
tui an planul de producţie a fost rea­ creze şi mai ieftin, dar.... In campania de seceriş, trebuie antrenaţi utemiştii, pionie­
lizat în proporţie de 174 la sută. Tre­ rii şi elevii şcolilor la strînsul spicelor.
— Poale e vorba de ceva greutăţi?
O altă lucrare de mare importanţă care trebuie făcută
buie arătat că faţă de anii trecuţi am — Exact,- aţi ghicit. într-un timp relativ scurt şi fără pierderi de recoltă este treie-
rişul. Experienţa anului trecut ne-a dovedit că treierişul din
reuşit să îmbunătăţim într-o oarecare — Despre ce greutăţi e vorba ? curte în curte nu a dat rezultatele cele mai bune. Pentru ca
măsură calitatea lucrărilor mai ales — Mai multe. Mai întîi să vă po­ batozele să poat.' lucra cu toată capacitatea lor, pentru a asi­
în urma aplicării noului sistem de vestesc despre greutăţile ce ni le faee gura terminarea la timp a treierişului şi pentru ca batozele
salarizare a muncitorilor. Gaiitatea lu­ secţia de planificare a Sfatului popu­ să fie ferite ie deplasări pe drumuri accidentate care le dete­
crărilor s-a îmbunătăţit şi prin faptul lar regional care nu ne asigură mate­ riorează, se indică să se treiere la arie. Fiecare ţăran muncitor
a putut vedea în ani; trecuţi că treierişul pe arie este mai avan­
că acum, recepţionarea materialelor se rialele necesare la timp. Această lipsă tajos, deoarece munca poate fi organizată mai bine, timpul şi
capacitatea batozelor pot fi folosite din plin, jar ţăranii munci­
faee măi minuţios, maiştrii şi inginerii s-a simţit şi mai mult la lucrările din tori se pot intr-ajutora, constituindu-se în cete.
dau o atenţie cuvenită lucrărilor şi a- planul suplimentar al Stalului popular Buna desfăşurare a treierişului pe arii reclamă însă pregă­
jută pe muncitori ca ei să lucreze cît regional. In acest sens dau un exem­ tirea din timp a acestora. Ariile trebuie- prevăzute cu mate­
mai bine, iar măsurile luate în privinţa plu. Nu am primit nici în prezent ina rialele necesare de prevenirea şi combaterea incendiilor şi să
ridicării calificării muncitorilor au tonalul dc instalaţii pentru hotelul ce-1 aibă barăci pentru depozitarea cerealelor provenite din uium,
contribuit mult la aceasta. construim în Piaţa Unirii fără să mai (Continuare în pag. 2-a)
— Pe şantiere se lucrează mecanizat? vorbesc de materialul de construcţii,
— Da, mecanizarea lucrărilor pe materiale ce le-am procurat din dife­
şantierele noastre a crescut faţă de rite fonduri.
Alte greutăţi ne sînt făcute de sec­
majoritatea şantierelor, s-a introdus o torul de planificare republican. In lor
mecanizare complexă în special la lu­ să primim cărămidă de la Sîntimbru
crările cheie şi intenţionăm ca toaic
GH. MORARU.
canizat. I...''.. / Chixluuuj.ru in. . nao. ? n-^