Page 26 - 1958-07

Pag. 2
DUPA CONSFĂTUIREA DE LA CONSTANTA
Din experienţa lucrătorilor de la G M Drityie
Preocuparea permanentă pentru re­
alizarea sarcinilor trasate unităţilor
socialiste din agricultură de către
Congresul al 11-lea al P.M.R. ca şi a
sarcinilor survenite în urma consfă­
tuirii de la Constanţa constituie un
obiectiv principal în faţa conducerilor
şi a tuturor muncitorilor din G.A.S.
care lucrează cu elan pentru a da pa­
triei produse agricole tot mai multe şi
tot mai bune.
In gospodăria agricolă de stat din
Orăştie — pe care ne-am propus să
o analizăm în materialul de faţă —
bilanţul muncii la jumătatea anului se
prezintă bine. Perseverenţi, tov.
din cadrul G.A.S. Orăştie au ob­
ţinut primele rezultate — bineînţeles
relatînd acestea la profilul gospodă­
riei.
îndeplinirea planului în
campania de primăvară
In general termenele propuse pentru conducere s-a străduit să realizeze înaltă ca Artur Schmidt şi Loghin Al-
terminarea lucrărilor în oampania de sarcina „de a contribui într-o măsură măşan au fost decoraţi cu Medalia
primăvară, deşi în condiţiuni grele,
totuşi au fost respectate cu stricteţe.
Lucrările din sectorul vegetal (cultu­
rile de orz, grîu de primăvară, bor-
ceag, mazăre) au fost efectuate în
jurul datei fixate.
Insămînţările din urgenţa II-a precum
şi lucrările de întreţinerea culturilor
s-au făcut la timpul optim, lucru do­
vedit de însăşi starea actuală a cul­
turilor. Realizărilor acestora le-au stat
la bază buna organizare a muncii
(repartizarea muncitorilor pe brigăzi
şi echipe), desfăşurarea muncii (în­
cheierea unui număr de 157 de con­
tracte pentru întrecerea pe profesii, de
asemenea încheindu-se contracte in­
dividuale de întrecere între 70 băr­
baţi şi 40 femei). Ca urmare directă
a măsurilor preconizate şi aplicate în
prima parte a întrecerii, s-au însă-
mînţat în condiţiuni bune legumele pe
35 ha., s-au efectuat lucrările de în­
treţinerea culturilor şi s-au recoltat la de porc în proporţii satisfăcătoare. Pe
timp trifoiul şi lucerna. In această pe­
rioadă se remarcă faptul că gospodă­
ria de stat din Orăştie a fost centrul
atenţiei pentru celelalte unităţi socia­
liste din agricultură care de altfel l-au gajament şi s-a realizat 118 la sută).
şl urmat exemplul, iar pentru indivi­
duali a fost şi este permanent dova­
da superiorităţii avantajelor lucrărilor
făcute în comun cu mijloace mecani­
zate şi în condiţii agrotehnice înainta­
te.
Difuzarea presei în raiuri Petroşani
să fie îmbunătăţită!
Unde există preocupare
La exploatarea minieră Aninoasa, cupare din partea birourilor organiza­
Comitetul de partid dă atenţia cuveni­ ţiilor de bază pentru difuzarea presei, gate de difuzarea presei de partid în tică din cauza distrugerii lor masive benzen, în intoxicaţii (cu plumb) mai tie.
tă muncii de difuzare a presei, reu­ pentru creşterea numărului de abona­ Valea Jiului. Ele oglindesc însă pe de­ şi de timpuriu, durata lor scade la 40 rar după iradieri cu raze Röntgen sau
şind ca numărul abonamentelor la di mente.
ferite ziare să fie satisfăcător. La Fi­
latura Lupeni, de fiecare muncitor re­
vine un ziar, ceea ce dovedeşte că
aici organizaţia de partid apreciază
la justa ei valoare presa de partid.
S-a îmbunătăţit simţitor în ultimul
timp munca de difuzare a presei la
exploatarea minieră Vulcan unde nu­
mărul abonamentelor la ziarul locai
„Steagul roşu", a ajuns la 600, cres- Petrila, Silvia Vitan de la mina Vul­
cînd simţitor totodată şi numărul abo can, Remus Roman de la mina Ani­
namenlelor la celelalte ziare ca : „Scîn-
teia", „Drumul socialismului“, „Scîn-
C O M U N I C A Tteia tineretului” etc.
In sectoarele I, II, administraţie şi simţ de răspundere de sarcina ce le-a
altele de la mina Petrila, există preo- fost încredinţată.
Cmd difuzarea presei este neglijată
La mina Lupeni se manifestă negli­
jenţa laţă de colectarea şi difuzarea
ziarelor. Comileul de partid nu îndru­
mă suficient birourile organizaţiilor de
bază să se ocupe de difuzarea presei.
Aşa se face că la mina Lupeni nu­
mărul celor abonaţi la presa de partid
nu reprezintă mai mult de 25 la sută
din totalul salariaţilor.
De exemplu la ziarul local „Steagul
roşu“ sînt abonaţi de la mina Lupeni
doar 156 tovarăşi, la ziarul „Drumul
socialismului” numai 29, iar la ziarul
„Munca” 30.
0 astfel de situaţie este cu totul ne­ cunosc cîţi abonaţi sînt în sectoarele
satisfăcătoare şi de neadmis. Ea oglin­
deşte nepăsare şi subaprecierea pre­
sei de către comitetul de partid (se­
cretar tov. Augustin Zborovschi) şi de
către organizaţiile sindicale şi U.T.AÎ.
care au obligaţia de a se ocupa de
răspîndirea presei de partid în rîndul
maselor.
Ziarele să ajungă ia limp la abonaţi!
Stînd de vorbă cu cititori din mai
multe localităţi din Valea Jiului, a-
ceştia se plîng că uneori primesc cu
întîrziere ziarele. Intr-adevăr sînt zile
cînd la Lupeni se găsesc dimineaţa zia­
rele care la Petrila, Lonea şi în alte
localităţi sosesc numai după-masă. A-
ceasta se întîmplă nu numai cu ziare­
le centrale care Sosesc din Bucureşti taţ pentru asigurarea ajungerii la timp
trarara
„Creşterea conlinaă a producţiei
la ha., a produclioilăţii animalelor
şi reducerea timpului de muncă pe
unitatea de produs este calea pe
care trebuie să se dezvolte activi­
tatea economică de producţie a gos­
podăriilor agrioole de stat"
(din expunerea tov. Gh.
Gheorghiu Dej, făcută la
consfătuirea pe ţară a ţă­
ranilor şl lucrătorilor din cifra de 70.
sectorul socialist al agri­
culturii.^
Realizarea sarcinilor
G. A. S. Orăştie
După cum se cunoaşte de altfel,
gospodăria de stat din Orăştie este
profilată pentru creşterea şl îngrăşa-
rea porcinelor. In direcţia aceasta a-
vînd şi condiţiile create, colectivul de
ou mult mai mare la aprovizionarea
populaţiei de la oraşe şi centre in­
dustriale cu carne şi grăsimi“ sarci­
nă izvorîtă din lucrările consfătuirii
de la Constanţa. Şi — lucru firesc de
altfel — străduinţa a avut şi rezulta­
te. In privinţa realizării sporului me­
diu zilnic la îngrăşarea porcilor, a-
cesta s-a realizat şi depăşit atît la
tineret (realizat 265 grame faţă de
250 grame planificat) cît şi la porci
de îngrăşat (realizîndu-se 461 grame
faţă de 450 grame planificat). Planul
unităţilor nutritive — deşi în perioada
de iarnă a fost mult mai greu decît
vara — a fost respectat conform indi­
celui stabilit, asigurîndu-se consumul
de 6,4. Asigurarea acestor condiţii ca
şi faptul că numărul purceilor obţinuţi
pe cap de scroafă este în medie de
10,4, a avut urmare imediată înde­
plinirea planului de livrare la carne
trimestrul I şi luna aprilie, acest plan
a fost depăşit cu 15 la sută faţă de
angajamentul iniţial (103 la sută an­
Preocupări peniru
creşterea cadrelor
La baza obţinerii succeselor de pînă
acum în G.A.S. Orăştie, a contribuit
pe lingă elementele arătate şi preocu­
Succesele obţinute de organizaţiile chidate fără întîrziere.
de partid arătate se datoresc faptu­
lui că acestea s-au îngrijit de recru­
tarea unor difuzori de presă din rîndul
celor mai buni oameni care îndrăgesc
această muncă şi depun tot interesul
pentru ca ziarele să ajungă la timp
în mîinilc abonaţilor. Difuzori de pre­
să ca tov. Lucia Crişan de la mina
noasa şi mulţi alţii constituie un e-
xemplu bun în muncă, se achită cu
La Lupeni există lipsuri în difuzarea
presei nu numai la mină dar şi la
alte întreprinderi, ca de exemplu la
preparaţie, I.P.E.T. etc.
Cauza acestei stări de lucru constă
în faptul că organizaţiile de partid nu
au încredinţat unor membri sau can
didaţi de partid sarcina de a se ocupa
de difuza,rea presei, lăsînd ca lucru­
rile să meargă de la sine sau recru-
tînd ca difuzori de presă oameni ne­
corespunzători.
Unele organizaţii de partid nu au
nici măcar evidenţa abonamentelor, nu
lor de activitate -şi ce e mai trist e
că nu cunosc nici situaţia membrilor
şi candidaţilor de partid care citesc
presa de partid. Printre aceste organi­
zaţii se numără şi cele de la mina
Lonea, unde birourile organizaţiilor de
bază sînt străine în mare măsură de
munca de difuzare a presei.
şi sîrit distribuite prin Oficiul P.T.T.R.
din Petroşani, dar şi cu ziarul local.
LS Aninoasa sînt unele zile cînd nu
se distribuie deloc ziarele abonaţilor.
Toate acestea se datoresc felului de
fectuos în care se munceşte la oficiul
P.T.T.R. din Petroşani în privinţa di­
fuzării presei, slabului interes mamfes
TU > r MursnriA r Nr. 1106
-'•+'&'•¦"•-•^W»^/«EnHBS3ECE2fß ¦araEEçw^Trrsao:i -jmFHw^a w,
-s= S P O R T
VO LEI
parea permanentă pentru creşterea u- Faza de zonă a campionatului
nor cadre calificate, care, cunoscînd republican de juniori
temeinic condiţiile de creştere şl în­ In zilele de 3, 4, 5, 6 iulie, Ordinea clasamentului este ur­
treţinerea animalelor, au asigurat ran­ oraşul Alba Iulia a găzduit o mătoarea : La fete: 1. Şcoala
damentul scontat. Aci s-au prezentat sportivă Craiova ; Dinamo Ora­
în faţa muncitorilor un număr de trei interesantă competiţie de volei, dea ; Ştiinţa Zlatna; 4. Dina­
conferinţe pe temă. Schimbul de ex­ faza de zonă a campionatului mo O. Stalin. La băieţi: 1. Di­
perienţă organizat cu G.A.S. Petreşti republican de juniori la volei namo Oradea ; 2. Şcoala sporti­
de asemenea a dat rezultate pozitive. băieţi şi fete. ha această tază vă Craiova ; Rapid Simeria ; 4.
Muncitorilor le-au fost asigurate con­ au participat echipele campioane Tînărul feroviar O. Stalin.
diţii de cazare optimă, iar procentul pe regiuni. La fete au partici­
total de mecanizarea lucrărilor arată pat echipele Şcoala sportivă Trebuie menţionată contribu­
ţia U.C.F.S. a raionului Alba,
Craiova, Dinamo Oradea, Ştiinţa respectiv comisia raională de
O preocupare deosebită însă a con­ volei, care s-a străduit sa asigu­
stituit-o problema calificării muncitori­ Zlatna, şi Dinamo O. Stalin. Ca re o bună organizare şi desfă­
lor. In perioada în care relatăm cele băieţi au participat echipele Di­ şurare a jocurilor, cît şi arbitra­
scrise, un număr de 8 muncitori, prin­ namo Oradea, Şcoala sportivă jele corecte ale tov. Voicu şi Ră-
Craiova, Rapid Simeria şi Tînă- ceanu —¦ Bucureşti, Luca —
tre care Mihai Creţu, Ioan Tămătaş, rul feroviar O. Stalin. In ge­ Timişoara şi Bidiga — Tg. Mu­
neral meciurile au dat loc la reş.
Constantin Vasile şi alţii, şi-au însu­ dispute dîrze, spectaculoase, ur­
mărite cu mult interes.
şit în bune condiţiuni cunoştinţele des­
pre creşterea porcinelor şl apllcînd O !N A
aceste cunoştinţe realizează lunar sa­
larii mari. Muncitori cu calificare
Duminică urma să se desfă­ Sluj, Oradea, Baia Mare şi Hu­
şoare la Alba Iulia faza de zo­ nedoara. Au participat doar e-
Muncii. nă a campionatului republican chipele Dinamo IV Bucureşti şi
Cele realizate pînă acum în G.A.S. de oină. După programare, tre­
buia să se prezinte echipele cam­ Constructorul Deva. Conform
Orăştie sînt urmări directe ale preocu­ pioane ale regiunilor Bucureşti,
pării colectivului de conducere şi a regulamentului ambele echipe
s-au calificat pentru faza supe­
interesului manifestat de muncitori rioară.
pentru a asigura producţia la nivelul
Prin eforturile comune ale oame nilor muncii din satele regiunii noastre Campionafu! şcolilor profesionale la fotbal
se ridică tot mai multe construcţii so clal-culturale.
condiţiilor create. IN FOTO! Un spaţios şi elegant cămin cultural se construieşte în co­ Duminică, la Bucureşti, s-a victorie în faţa echipei din Paş­
N. CAZAN muna Răhău, raionul Sebeş. desfăşurat şi finala la fotbal a cani cu scorul de 1-0. Echipa de
campionatului şcolilor profesio­ fotbal a Şcolii profesionale din
DESPRE A N EM nale. Tinerii fotbalişti hunedoreni Hunedoara a devenit astfel cam­
au repurtat in finală o strălucită pioană pe ţară.
Prin anemii înţelegem o scădere mai cului, ficatului şi splina pot fi mărite, 3. Grupul cel mai important al ane­ E bine să se continue deplasările
mult sau mai puţin accentuată a glo­ apar modificări ale unghiilor (friăb,Ui­ miilor îl formează aşa zisele anemii dis-
tate crescută) şi ale părului (cărunţire
bulelor roşii de sînge. Globulele roşii timpurie sau căderea părului). Glande­ plastice, în care survin turburări ale Teatrul de stat „ Valea Jiului" cole şi aplauzele cu care ei au
pot scădea chiar sub un milion (în le cu secreţie internă prezintă de obi­ factorilor care intervin în formarea Petroşani a prezentat in zilele răsplătit munca actorilor trimişi
cei semne de insuficienţă. globulelor roşii c a : vitaminele (în trecute la căminele culturale din în mijlocul lor au demonstrat
mod normal sînt 4.000.000—4.500.000). speţă vitamina B 12), diferiţi acizi a- Bânifa şi Livezeni — raionul
Unui bolnav de anemie i se spune des­ Desigur că nu toate anemiile se în­ minaţi, fier, cupru, cobalt etc. Gete mai Petroşani „Fata de pe Mureş", din plin dragostea lor fată de
soţesc de semnele de mai sus descrise, cunoscute anemii din acest grup, sînt piesă intr-un act de Radu Bou- artă.
tul de sugestiv în popor, că „este sărac anemiile care însoţesc lipsa fierului reanu şi „Bucuroşi de oaspeţi“
în sînge“. Sfatul din organism, caracterizate prin îm- de Gh. Tenlulescu. Este bine ca şi pe viitor di­
păstrarea tegumentelor, încărunţirea recţiunea teatrului, sprijinită de
Semnele clinice ale anemiilor sînt M E IB> 85€ UIL U81 precoce, fragilitatea unghiilor, scăde­ Gu acelaşi repertoriu, colecti­ organele tutelare să organizeze
destul de caracteristice şi în acest rea acidităţii gastrice, apar mai des la vul teatrului s-a deplasat şi in cit mai multe deplasări la sate
sens ne impresionează în primul rînd ci doar de unele dintre ele. femei şi se însoţesc de tulburări endo­ satul Livadia din raionul Ha­ in slujba culturalizării oameni­
paliditatea şi coloraţia gălbuie a te­ Gauzele anemiilor sînt extrem de crine. Tot în acest grup intră anemia ţeg. lor muncii, de aici care iubesc şi
gumentelor bolnavilor. Bolnavii de a pernicioasă datorită lipsei de absorbţie doresc teatrul.
nemic acută manifestă ameţeli, dureri multe şi variate: a vitaminei B 12. şi anemiile secundare Prezenţa marelui număr de
de cap,-înţepături ale inimii, oboseală 1. Anemii post-hemoragice, sînt a- care însoţesc anumite boli ca tubercu­ săteni şi muncitori la specta­ 3. T.
la eforturi fizice mici, astenie fizică, loza, graviditatea, cancerul, viermii in-
palpitaţii cardiace. Bolnavii prezintă celea care survin în urma pierderilor testinali, diferite infecţii de focar fa­ corespondent
ragade la colţurile buzelor, inflamaţia de sînge. Aceste anemii pot fi ăcute, migdalite cronice) eţc. Tratamentul a
limbii, gîtului, esofagului (faringo-e- în cazul unor hemoragii mari, sau cro­ cestor anemii consta în administrarea 12 zile în sprijinul gospodăriei de sfat
scfagită), tulburări ale secreţiei stoma­ nice legate de pierderi mici şi repetate de fier, vitamina B 12., transfuzii de
de sînge, ca în cazul hemoragiilor a- sînge.
cute din hemoroizi sau la femei în Un grup de 80 eleve şi elevi Printre fruntaşele îti această
mod secundar, în urma metroragiilor 4. Gele mai grave anemii sînt cele de la şcoăla medie „Dr. Petru acţiune patriotică sînt elevele
prelungite. Tratamentul acestor anemii aplastice, caracterizate prin faptul că Gr-oza" din Deva, sub îndruma­ Bodola Lucia, lacoban Eugenia,
constă în administrare de preparate măduva oaselor nu mai poate deloc rea profesoarelor, au participat Surucianu Marilena şi elevul
a ziarelor la abonaţi. de fier şi transfuzii de sînge. produce globulele roşii, au o evoluţie Lazâr Cornel.
k progresivă cu anemie gravă, asociată la muncile agricole pe care le
2. Un alt grup de anemii îl formea­ de hemoragii şi febră, duc în cîteva desfăşoară în prezent muncito­ Intr-una din zile, grupul de
ză anemiile hemolitice, caracteristice luni la moarte. Anemia aplastică a- rii gospodăriei de stat din Orăş­ elevi şi eleve participante la
prin faptul că globulele roşii din sîn­ pare după administrarea de numeroaşe tie. muncile agricole din G.A.S. O-
ge suferă un proces de hemoliză (dis­ râştie au făcut o frumoasă ex­
trugere) rapidă în organism. In mod Timp de 12 zile, elevele şi ele­ cursie la Băile Geoagiu.
normal viaţa globulelor roşii este de
vii acestei şcoli au prăşit 20
ha. porum.b la Turdaş, îndeplinin-
du-şi angajamentele luate cu o-
Acestea sînt doar cîteva aspecte le­ 120 zile, iar în caz de anemie hcmoli- medicamente (sulfamide în doze mari, cazia sosirii lor la G.A.S. Orăş­
G. MAR IA
corespondentă
plin că există lipsuri care se cer li­ sau 20 zile. Aceste anemii fie că au uraniu. Tot în această grupă intră şi
un caracter familial şi atunci au la anemia prin fibroasa măduvei osoase a C o le c tiv fruntaş
Organizaţiile de partid să facă totul bază o fragilitate crescută a globule bătrînilor. încă de lă constituirea ei, bri­ ta angajamentele luate în şedin­
pentrd ca cuvîntul scris al partidului lor roşii, fie că sînt dobîndite în ca Anemiile sînt unele din cele mai gada de tineret de bună deser­ ţele de producţie au fost res­
să pătrundă la tot mai mulţi oameni drul unor îmbolnăviri cunoscute (hepa­ vire de la O.G.L. Alimentara pectate de colectivul brigăzii
ai muncii, lucru ce va contribui fără tite, diferite infecţii, intoxicaţii croni­ frecvente boli cu largă răspîndire, cu nr. 29 din Gălan îşi depăşeşte condusă de utemista Georgeta
îndoială la o şi mai largă mobilizare ce cu plumb) şi atunci au la bază un cauze exlrem de variate, iar tratamen­ lună de lună planul de deservi­ Sîmboreanu.
a lor la lupta peniru îndeplinirea sar­ mecanism complicat imunoreactivă, a tul este de lungă durată. La copii a-
cinilor ce le stau în faţă. lcrgică. Anemiile hemolitice, se însoţesc nemiile sînt cauzate mai des de viermii re. Astfel în luna iunie, brigada Acelaşi colectiv s-a evidenţiat
pe lîngă semnele de anemie şi de gal intestinali, reumatism, infecţii de fo­ şi în acţiunile întreprinse de
car (amigdalite, vegetaţii adenoide) şi
I. POPA benare (icter). boli infecţioase. şi-a depăşit planul de deservire U.T.M. pe tărîm social- cultu­
Dr. N. BERIAN cu 10,5 la sută. In telul aces­ ral.
TINERI CU CARE NE MINDRIM
>«•••»•«• .V»««••»•-*- r+ rt*> -t*i4 b
(Urmare din pag. I-a)
S e înfăptuiesc dorinţele S ilvieise vor lua toate măsurile ca pe ariile electrificate să lucreze j
batoze ale S.M.T.-uriior, pentru ca acestea să asigure treierişul t
şi In timpul nopţii. Pentru ca organele de control să poată f
!urmări mai uşor mersul treierişului, fiecare batoză trebuie să | Pe la începutul acestui an, am po­ — Aş vrea să fiu ulemisiă, să am gîmdurtlor şi dorinţelor salip. Nu
posit o zi la şcoala de 7 ani din carnetul şi insigna m eal m-am îndoit nici un moment că vi­
| aibă un grafic în care să se treacă cantităţile treierate zilnic. ) Peiros. Nu încerc să fac un istoric surile ei o să prindă viaţă în cel
al şcolii, pomenesc doar amănuntul — Şi altceva? mai apropiat viitor.
j Pregătirea terenului pentru recolta anului următor, este ţ că an de an absolvenţii ei au reu­ — Să devin învăţătoare saa pro-
şit la toate examenele de admitere k
ro lucrare iot atît de importantă ca şi recoltatul. Prin arăturile * pe care le-au dai în şcolile din Ha. P IP Zilele acestea am revăzut-o pe Sil­
ţeg, Petroşani, Deva, ori în alte părţi. via J iiea! venise la Haţeg să dea
ţ de vară se asigură pătrunderea şi reţinerea apei în sol, se u- a In vreme ce discutam cu cîţiva din fesoară. Vreau să răsplătesc străda­ admiterea la şcoala medie, iar după
profesori despre viaţa şcolii, aportul nia învăţătorilor şi profesorilor ce terminarea examenelor ne-a tăcui o
fşurează a p licarea îngrăşămintelor, se aeriseşte solul şi se in- ¦ m-au învăţat carte, vîziiă la subredacţie. Trecuseră doar
patru luni de cînd o vizitasem acasă,
] lesneşte vbţa micro-prganismeîor, se combat buruienile şi t M-a uimit maturitatea cu care Sil­ iar acum am găsîi.o complect 'schim­
via Jiiea vedea, lucrurile. La despăr­ b a tă : voinică, bronzată, iar in ochi
dăunătorii culturilor. 1 ţire i-arn dorii Silviei înfăptuirea i se citea bucuria vieţii şi succesul pe
care-l repurtase la admitere.
(regional re.com mda tuturor'producătorilor agricoli să insămin- pe care-l aduce organizaţia de pio­
f teze suprafeţe cit mai mari cu astfel de plante. Prin aceasta» — Două examene în scris şi două
ţîşi vor asigura un nutreţ verde, de calitate bună, cme, folosit ; nieri în procesul de înoăţămini, răs­ la oral au avut drept rezultai patru
¦ in hrana vacilor, duce la o creştere simţitoare a producţiei de j note de „10" — mi-a spus plin de
foind catalogul clasei a VII-a, pri­ mindrie prof. Şerbănescu din Peiros,
? la p te . virile mi-au fost reţinute de fila in care ţinuse s-o însoţească pe Silvia
ale cărei rubrici cîţiva de „9", se la examene.
Inrnsnro* drenturilor statului constituie sarcina principala ţ pierdeau înlr-un lung şir de „IG"
Am feliciiat-6 pe !osia preşedintă
L rillU U l'.C Vi 1X1 -----------^ i Era fila elevei Silvia litea. La în­ a unităţii de pionieri de la şcoala
trebarea mea, !nstruclonil de pionieri din Peiros. Şi Silvia a înţeles fapliil
S.M.T., să mtre în bazele de recepţie. Sfaturile popuiare co- ţ a precizat: „e preşedinta uniiaţii pi­ că o felicit pentru două lucruri: pen­
oniereşti l". tru succesul la examen, şi pentru ca-
| munale ver pune la dispoziţia delegaţilor de batoză tabele cu j Jiîatea-t Re utemisiă.
| producătorii agricoli care au contracte încheiate pentru vin- j Pe Silvia am găsit-o acasă, la
Bani Mare. (Curioziialea mă îndem­ Visurile Silviei Jiiea an prins vi­
zarea surplusului lor de'cereale, în vederea încasării lor direct $ nase s-o cunosc pe această elevă aţă, s-au realizai aşa cum prind vi­
nespus de sîrguincioasă). aţă şi se realizează năzuinţele tutu.
de la arie. _ _ _. _ . f ror tinerilor din patria noastră.
In campania de vară. în faţa oamenilor muncii din agri- - PETRE FARCAŞIU
Doream să ştiu ce virsiă are.
V t / I l ţ d OL i d o |_/ LI 11vl vDI « i v--i i i i i- u w v n w — La 10 martie am împlinit 14 ani,
— mi-a spus ea.
comitetelor raionale de partid şi ai comitetelor executive ale sta­
turilor popular a. ?ă ia parte activă _la organizarea şi desfăşu­ Şi, fiindcă printre altele am vorbit
rarea muncii no’ifiee de masă, să aj’ute şi să îndrume zi da zi
şi despre ce şi.ar dori pentru viitor,
organizaţiile de partid de la sate.
COMANDAMENTUL AGRICOL REGIONAL i preşedinta unităţii pioniereşti s-a des­
tăinuit[?j . - - i