Page 27 - 1958-07
P. 27
Nr. !Î06 mm 'smrmmmnmi Pciţ, 3
^LLZ&EzËecBB3HK2VM»'»tEES BUBSS&Wil
VIAŢA DE PARTID Muncitori fruntaşi Vf Va? Din menea
IN SCOPUL ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII CĂRBUNELUI
MUNCA COLECTIVĂ în producţie de la ~~ A POZITIVĂ comisiilor le femei
- CHEIA SUCCESULUI fabrica de hlrfie,, 1 Mai“ S / A r 1E XTIN SÄ M ereu în frunte
Petreşti
Uzina cocsochimică de la Hune Ştiind că succesul în muncă depin Membrele comisiei de femei
din satul Alun, raionul Hune
doara a intrat în funcţiune de vreo de de felul în care este controlată în
trei ani. Uzină nouă, modernă şi com deplinirea fiecărei sarcini, biroul a or NICOLAE HINŢA In cele şase luni oare au trecut din şl efectivul folosit asigură extragerea cum este mina Uricani, nu e deloc o doara sfiit cunoscute prin hăr
plect mecanizată. Cadre tinere, lipsi ganizat un control exigent ai înde morar holendere acest an, minerii de la Uricani au unul feid pe flecare schimb. In acest mîndrle să trimită cărbune cu 48,5 la nicia lor. Femeile au fost prin
te de experienţă. Pe lîngă cei cîţiva plinirii hotărîrilor. In primul rînd, bi muncit, fără îndoială, bine. Faptul a- stil de muncă îşi găsesc în bună mă sută şist.
muncitori, ingineri şi tehnicieni spe roul şi adunările generale au analizat cesta este dovedii de cele peste 15.000 sură justificarea randamentele realiza tre primele care s-au înscris in
cializaţi în U.R.S.S., lucrau un număr felul în care sînt îndeplinite hotărîrile tone de cărbune pe care ei ie-au extras te în abataje care în medie sînt cu 1.000 Lipsa de grijă pentru calitate nu se întovărăşirea zootehnică şi au
de muncitori încadraţi pentru prima proprii şi ale organelor Superioare de in afara planului semestrial, de randa — 1.500 tone pe post mai mari decît manifestă numai la producţie, dar şl
oară în producţie. Firesc, exista un partid. De mai multe ori s-a discutat mentul cu care lucrează şi care a tre cele planificate. asupra lucrărilor miniere. Preluări for lămurit şi pe alţi ţărani mun
nivel scăzut de conştiinţă şi din a- în organizaţie cum s-au tradus în via cut de 0,080 tone pe post. Minerii de male, necontrolate temeinic, faa oa citori să se înscrie. întovărăşi
ceastă cauză disciplina lăsa mult de ţă hotărîrile luate cu prilejul adunării aici au redus în această perioadă cu Reţeaua prea întinsă a transportului galerii relativ noi, să Intre în presiune,
dorit. In aceste condiţii, în anul 1956 de dare de seamă şi alegeri. In ace mal bine de 5 lei preţul de cost pe subteran, constituia înainte o piedică să prezinte dese surpări şi să necesite rea zootehnică din Alun are a-
nici organizaţia de bază nu avea o laşi timp, atît în adunări generale cît tona de cărbune extrasă. Lună de lună; serioasă în aprovizionarea la timp a o întreţinere suplimentară care gre cum un fond de bază de 480 de
activitate prea bogată. Biroul organi şi în cadrul grupelor de partid s-a a- ei s-au situat în fruntea întrecerii so abatajelor. Concentrarea transportului vează în mod cu totul nejustificat oi. şi cup-rinde pe mai toţi ţă
zaţiei de bază muncea sectar. Adună nalizat sistematic cum membrii şi can cialiste faţă de celelalte exploatări din la orizontul 670 în sectorul 1 şi II şi preţul de cost al producţiei globale. ranii muncitori din sat.
rile generale nu se ţineau cu regula didaţii de partid şi-au îndeplinit con Valea Jiului. După cum se prezintă limitarea celui de la orizontul 700 în Este de ajuns să amintim că galeria
ritate. Ele nici nu erau bine pregătite cret sarcinile. Cu prilejui acestor dez situaţia acum, minerii din Uricani au sectorul II a dus ia asigurarea locu direcţională de la orizontul 670 blo Şi la electrificarea satului şi
pentru ca în cadrul lor comuniştii să bateri a crescut treptat exigenţa co toate posibilităţile să atingă în vii rilor de muncă cu vagonetele goale în cul III, galerie betonată de vreo doi repararea drumurilor a ajutat
poată analiza serios cauzele lipsurilor muniştilor nu numai faţă de munca toarele două, trei luni productivitatea număr necesar. Este drept că pentru ani, prezintă azi numeroase zone de
existente în uzină şi în organizaţie. biroului, ci şi a comuniştilor unii faţă de 1 tonă pe post concentrarea transportului şi a produc surpare şi a trebuit să fie reartnais comisia de femei. Alături de
Critica de jos era uneori gîtuită de de alţii. Asemenea membri de partid ţiei, au fost necesare lucrări de amena cu lemn pe distanţe mari. bărbaţi, femeile din Alun au că
către unele elemente din conducerea ca tov. Lazăr Ilie, Marcovici Ioan, Faţă de asemenea rezultate, mal jare corespunzătoare a suitoarelor co
administrativă. mecanici la maşina de şarjare, sau mult decît bune, se naşte în mod fi lectoare mai ales la abatajele care se rat piatră, nisip, au ajutat la
săpatul gropilor. © contribuţie
deosebită au adus cadrele didac
tice în frunte cu tovarăşa Elena
Serba«, responsabila comisiei
Deşi erau repartizate sarcini concre Duţă Constantin, maistru cu încălzi resc întrebarea: cum de reuşesc să lu află cu vatra la orizontul 700 sau ou Minerii din Uricani au în prezent de femei.
te tuturor membrilor şi candidaţilor de
partid, ele nu erau urmărite cum se rea la baterii, Buţuiescu Maria şi alţii, creze bine, care este secretul succeselor o bancă, două, deasupra acestuia. reale posibilităţi de a se menţine pe Aefîuni ale fem eilor
îndeplinesc. Dreptul de control asupra deşi tovarăşi capabili, ajunseseră co lor ? Mobilizarea activă a muncitori mai departe în fruntea întrecerii socia
conducerii administrative era slab fo daşi în producţie şi nu-şi îndeplineau lor, exemplul membrilor şi ţandida- Succesele obţinute de minierii de la liste pe bazin, de a-şi recuceri drapelul din Ighiu
losit. Treptat, organizaţia de partid a sarcinile de partid. Ajutaţi de organi ţilor de partid, îmbinate cu o seamă Uricani în acest an au la baza lor şi de mină fruntaşă pe ramură. Pentru
lichidat aceste lipsuri. Cea mai mare zaţia de bază, astăzi sînt fruntaşi în de măsuri luate pentru buna aprovi o susţinută muncă politică şl organi ca aceste obiective de cinste să devină Muncile de recoltare în co
atenţie a fost acordată dezvoltării şl munca profesionala şi în munca de zionare şi asistenţă tehnică, iată pe zatorică. La mina Uricani, peste 95 la fapt împlinit, este însă necesar ca aşa muna ighiu sînt în toi. Ga ma
respectării cu stricteţe a democraţiei partid. scurt elementele hotărîtoare ale victo sută din brigăzile de la abataje şi pre cum colectivul de aici a ştiut să-şi or mele să poată munci făr-ă sr-îjă,
interne de partid, respectarea normelor riilor lor. gătiri aplică cu succes iniţiativa mi ganizeze activitatea pentru sporirea din iniţiativa comisiei dfe &-*¦¦**
leniniste ale vieţii interne de partid. Activul fără de partid constituie un nerilor din Aninoasa. Brigăzi de mi cantitativă a producţiei, să ştie sît-ş! s-a deschis o grădiniţă sezorrfg*
sprijin de nădejde al comuniştilor în Cu îndrumarea şl sprijinul direct al neri, cum sînt cele conduse de comu organizdze munca pentru o cît mai ră cu program zilnic.
in birou şi în adunările generale au înfăptuirea sarcinilor. Biroul organi organizaţiei de partid, al organelor sin niştii Vasile Hriţcan, Dumilru Vascul, bună calitate a cărbunelui extras de
fost dezbătute probleme din cele mai dicale şi de tineret, conducerea tehni Ion Bria, Vasile Apostol din sectorul aici. Numai dînd o producţie de bună Comisia de femei din IgHfu
arzătoare. De exemplu, ţinînd seama zaţiei de bază s-a consultat în mod că a minei a întocmit încă de la înce I, sau cele conduse de Gheorghe V calitate, mina Uricani va putea rapor mai are şi alte realizări. In ce
de calitatea slabă a cocsului, s-au dis organizat cu activul fără de partid, putul acestui an, un plan de măsuri pe Ilie, Spiridon Timofte, Florea Blidarii şi ta cu îndreptăţită mîndrie ta 23 Au le 7 cercuri de citit, care fundi-
cutat de mai multe ori în adunările în problema reducerii spargerilor la baza propunerilor făcute de către mi Ion Steţ obţin în fiecare lună însem
generale lipsurile în organizarea mun piloţii de la maşina de şarjare sau a- neri, plan menit să asigure îndepli nate depăşiri de plan atît cantitative ţionează ou regularitate, s-a u
cii şi respectarea tehnologiei atît la plioarea încărcării cu placă frontală la nirea şi depăşirea ritmică a indicilor cît şi a randamentelor realizate. discutat documentele consfătui
pregătirea cărbunelui cît şi la bateriile bateria de cocs. Totodată s-au folosit de producţie. In primul rînd, s-a trecut rii de la Constanţa. De aseme
de cocs. S-a dezbătut de asemenea propunerile făcute în formele de învă-
problema pornirii instalaţiilor de la
secţia chimică, această problemă ră- ţămînt de partid şi în special cele fă MARIA DRESSLER la reorganizarea sectorului de transport După toate cele relatate mai sus, gust alte noi şl importante succese nea s-a organizat şi un curs de
mînînd apoi în centrul atenţiei grupei cute de cursanţii cercului de economie numărătoare caiete Ia suprafaţă. Aici, în toate locurile de se vede câ minerii din Uricani şi-au ing. GH. DUMITRFiSGU Cruce roşie.
de partid de la secţia chimică. cor -retă. muncă au fost plasaţi membri şi can organizat bine întreaga lor activitate
De la bun început, biroul organiza Ceea ce a contribuit în cea mai didaţi de partid, oameni hofărîţi să de producţie. Este însă necesar să fie
ţiei de bază a muncit în colectiv, re-
partizînd sarcini pentru fiecare mem mare măsură la înlăturarea lipsurilor asigure abatajelor cit mai multe goa arătate şi unele cauze care fac ca ac Construcţii mai multe,
bru al său. Problemele puse în discu din munca biroului, a fost faptul că le şi lemn. Repararea şi revizia perio tivitatea lor, rodnică ce-i drept, să nu mai bune şi mai ieftine
ţie se anunţau din timp dînd astfel biroul a supus discuţiei adunării ge dică a materialului rulant şi a căii fie chiar la nivelul posibilităţilor ce le
posibilitatea fiecărui tovarăş să se nerale toate măsurile luate. GHEORGHE ROMAN ferate ca şi punerea în funcţie cu de au. In primul rînd, trebuie citată ca (Urmare din pag. l-a). Mediaş la Alba, barăci şi un siloz pen
pregătească temeinic, să participe ac- conducător la maşina de tăiat hîrtie plina sa capacitate a culbutoruiui din litatea scăzută a cărbunelui ce pleacă tru I.M. Deva şi altele.
| tiv la discuţii şi să facă propuneri in Rezultatul practic al acestei activi Bărbăteni a făcut ca astăzi să fie de la Uricani. In afară de producţia care se află în regiunea noastră, pri
teresante. Sarcinile stabilite pe bază de tăţi a fost faptul că în jurul organiza recepţionate zilnic cu 150—300 de va- stratului 8-9 care, prin condiţiile de mim cărămidă de la fabrica Cărpiniş — Ce planuri de viitor aveţi ?
plan au fost repartizate fiecărui mem ţiei s-a strîns marea masă a muncitori gonete cu cărbune mai mult ca în de zăcămînt este curată, restul producţiei, din regiunea Timişoara, cimentul de la — In urma hotărîrii plenarei Comi
bru din birou, care a răspuns de cîte lor din uzina cocsochimică. Succesele cembrie anul trecut. din stratul 3, conţine aproape 50 Ia Fien.i în loc să-l primim de la Turda tetului regional de partid, au rezultat
o grupă de partid, organizaţie de în producţie au fost din ce în ce mal sută cenuşă. Lăsînd la o parte şistul etc. Acestea — în unele cazuri — în- o serie de deficienţe ce persistă la u-
masă şi secţie din uzină. Unul, de pil mari. Colectivul care nu reuşea să-şi Totodată o altă măsură eficace a fosf invizibil de cărbune se observă tîrzie lucrările, dar răul cel mai mare nele şanfTere de construcţii din cadrul
dă răspundea de munca grupei de îndeplinească sarcinile de producţie, asigurarea unei linii active de fronturi foarte mult şist mare vizibil. este acela că ridică mult preţul de întreprinderii noastre. Noi, pe viitor,
oartid de la bateriile de cocs, altul treptat, s-a ridicat, şl astăzi cocsarli de lucru, capabile să asigure îndepli In acest sens un adevărat record cost. Şi trebuie să mai arăt că greu vrem să lichidăm aceste lipsuri şi am
de cea de la secţia chimică, etc. hunedoreni se pot mîndri că în 1957 nirea sarcinilor de plan. In sectorul 1 îl deţine brigada condusă de Alartin tăţi ne mai fac şi unii tovarăşi de la şi luat unele măsuri în acest sens. Din
au dat în plus patriei peste 4.000 tone Veres de la sectorul Ii al minei. La U- I.A.P. şi I.R.P. din Deva care schimbă acestea Voi cita cîteva; vom reduce
In desfăşurarea fiecărei adunări ge cocs metalurgic, iar secţiile chimice, al minei la abatajul nr. 7 s-a experi ricani trebuie dusă o muncă mai inten soluţiile de proiectare în timpul exe preţul de cost al lucrărilor îneît me
nerale, biroul organizaţiei de bază a de curînd date în funcţiune, au liv să cu tehnicienii şi inginerii minei, în cutării lucrărilor. Astfel a fost schim trul pătrat de suprafaţă locuibilă să nu
vegheat să fie aleşi în prezidiul pen rat însemnate cantităţi de sulfat de a- mentat şi apoi s-a extins la toate a- bat planşeul din prefabricate şi înlocuit depăşească suma de 2.000 lei, iar un a-
tru conducerea lucrărilor adunării me monlu şl gudron peste plan. Succese batajele metoda de armare cu două scopul de a veghea cu atenţie sporită Ia eu planşeu din monolit la blocul Fi- partament să nu depăşească suma de
reu alţi tovarăşi. Faptul că organizaţia însemnate au fost obţinute şi în acest
a ţinut cu regularitate adunări gene an. rînduri de stîlpi mijlocaşi şi mărirea extragerea unei producţii de cît mai
rale, că ordinea de zi a acestor a-
dunări a fost cunoscută în majoritatea Metodele folosite, succesele obţinute profilului de atac Ia 12 metri pătraţi. In bună calitate. Pentru o mină fruntaşă
cazurilor din timp de toţi membrii şi toate abatajele minei, aprovizionarea
candidaţii de partid din cocserie, pre
cum şi faptul că referatele ce s-au de către organizaţia de bază de la limon Sîrbu din Deva. Exemple se mai 50.000 lei. Acest lucru este posibil
prezentat au fost un rezultat al mun
cii colective, au făcut ca adunările ge cocserie, au făcut ca numai în cursul La spitalul din Vulcan Cine ştie cîştigă a pot da şi la alte lucrări. I.A.P.-ul nc printr-o muncă mai bine organizată,
nerale să aibă o atmosferă prielnică anului 1957 aproape 40 de muncitori mai face şi alte greutăţi j nu ne trimi prin aprovizionarea mai ritmică a
criticii de jos, scoaterii Ia iveală a
metodelor bune şi a lipsurilor în mun şl tehnicieni înaintaţi să ceară să fie VOTCAN (de la subredacţia noas secţii care sini deservite de medici Duminica trecută, din iniţia te proiectele la timp. Aşa se face că şantierelor cu materialele necesare, prin
că. A crescut spiritul de răspundere primiţi în rîndurile candidaţilor de tră voluntară). — Odinioară spitalul specialişti. In total, spitalul din Vul tiva Sfatului popular regional nici pînă în prezent nu am primit urmărirea respectării consumului dc
al comuniştilor, fiecare membru şi partid. Dezvoltarea uzinei şl creşterea din Vulcan semăna mai mult cu o can are o capacitate de 2Ö5 paturi. De şi a organelor M.A.I. de pază proiectele la următoarele lucrări: ca materiale, înzestrarea şantierelor cu u-
candidat de partid devenind om numărului de membri şi candidaţi de casă părăsită decît cu un local de a- curînd, spitalul a jost înzestrai cu contra incendiilor, a fost orga nalizarea de la Ilia, împrejmuirea sta tilaje pentru mica mecanizare, prin
activ, preocupat pentru desfăşurarea partid a făcut ca la adunările de dări sistenţă medicală. un nou aparat Roentgen, un frigider, nizat în oraşul Haţeg cu mem dionului sportiv din Deva şl altele. recuperarea materialelor şi refolosineă
unei activităţi vii. Tovarăşii Bota Ro de seamă şi alegeri a organelor de irei salvări şi aparataful necesar pen brii F.V.P.C.I. din raion un con lor, repartizarea judicioasă a planu
man, Cosma Zacheu, Iacob Vaier, Va- partid în uzină să fie necesară forma In anii puterii populare Insă, as tru laborator. Pe lingă spiial funcţio curs „Cine ştie cîştigă“. Con — Ce v-aţi propus să realizaţi în cin lui de muncă şi salarii în funcţie de
radj Ştefan, Toader Victor, care îna rea a patru organizaţii de bază în loc pectul spitalului s-a schimbat cu to nează şi o secţie de obstetrică şi gi cursul a fost urmărit cu mult stea zilei de 23 August? planul de producţie. Ridicarea califi
inte luau rar cuvîntul tn adunări, as- de una. tul. S-a renovai clădirea, s-a mai clă necologie. interes de participanţi, iar cei 17 cării şi simţului gospodăresc al fiecă
‘ăzi participă la discutarea probleme dit încă una cu o capacitate de 35 concurenţi au dovedit o bună — In cinstea zilei de 23 August, rui muncitor ce lucrează pe şantier.
lor muncii de partid şi Ia rezolvarea Succesele ar fl putut fi şi mai mari de paturi şi s-au artienafat diferite Este demnă de remarcai contribuţia pregătire teoretică şi practică colectivul de muncitori, tehnicieni şi
lor. dacă metodele bune în munca de par pe care şi-au adus-o pentru buna gos prin răspunsurile date. ingineri din cadrul întreprinderii noas Aceste măsuri ca şi multe altele pe
tid, folosite în ultimul an, ar fi fost podărire a spitalului, cit şi pentru a- tre şi-a luat angajamentul să îndepli
S-aîncheiat învăţăminte! aplicate mai de mult. sistenţa medicală a muncitorilor mi Concurenţilor li s-au împărţit nească planul de producţie în propor care colectivul nostru de conducere le-a
nieri şi familiilor lor, medicii şi per ţie de 10a la sută, de a reduce preţul luat în urma plenarei Comitetului re
*¦ politic o. i. m. î)in poşta de ieri sonalul administrativ. premii în obiecte ca bocanci, de cost faţă de cel planificat cu 0,50
la sută. De asemenea vom mal da îna gional de partid, ne îndreptăţeşte să
Invăţămîntul politic U.T.M. organ! eoooooooooooôeooooosoooooooçQoçooooooooooooooooooooooooooooooooo salopete de doc, aparate de foto inte de termen următoarele lucrări:
zat în oraşul şi în satele raionului Găminul din Hunedoara, drumul 0răş- fim încrezători în forţele noastre şi sa
Sebeş a cuprins în acest an şcolar un grafiat şi altele. tie — Balşa, reparaţii la şcoala medie
număr mult mai mare de tineri decît afirmăm oă sarcinile trasate de par:
în anul trecut. Numai în oraşul Sebeş, N. A. NICOLAE
de pildă, au funcţionat 37 de cercuri tid şi guvern vor fi duse la Îndopli-
şi cursuri în care au fost cuprinşi peste
800 de cursanţi. O acţiune frumoasă covilor, la săparea cepei şi la LUGA DUMITRU corespondent din Sebeş, locuinţe pentru trustul gaz nire cu succes.
Atît în oraşul Sebeş cît şi în satele •-» -o .-« o- » o o
raionului, învăţămîntul politic s-a în
cheiat în urmă cu cîiteva zilei. Merită ă fi In satul Micăneşti din comuna strînsul finului. Sub îndrumarea In cei 14 ani de la 'eliberare. R. P. de sodă calcinată - 95.000 tone, de M arini 1952 Bulgaria a prddas de sulfuric. A fost corislruiiă o uzină
subliniat că spre deosebire de anul tre Almaş Sălişte ţăranii muncitori atentă a profesorului Denghel Bulgaria s-a transformat Intr-o ţară sodă causticii 13.000 tone, de acid 2,2 ori mai multe îngrăşăminte azo- de îngrăşăminte superfosfatice. Mîn-
cut, învăţămîntul politic s-a desfăşurat au păşit cu nădejde spre o vi Gunthard, şcolarii muncesc cu industrial.agrară dezvoltată. sulfurlc 40.000 tone. In comparaţie ioase şi de 3,3 ori mai mult arid dria industriei chimice bulgare o
îh acest an la un nivel mai înalt, da aţă nouă. La ei in sat a fost li dragoste şi sîrguinţă. Dintre ei constituie fabrica de penicilină.
torită mai ales faptului că majoritatea chidată neştiinţa de carte şi de s-au evidenţiat: Nina losub, Directivele ca privire la cel de-al
organizaţiilor de bază U.T.M., spriji curînd au înfiinţat o întovărăşi 3-lea plan cincinal prevăd invesliţii Se poale spune că pînă la război
nite în mod conc.rct de căire Comitetul re agrozootehnică. Şirul înnoiri Livia Adam, Adela Stanciu, Ka- in valoare de 13.270.000.000 leva electricitatea era în Bulgaria un lux.
raional şi orăşenesc U.T.M., au mani lor este lung. viu Boier, Maria Luca, Hontz pentru industria grea, ceea ce re In acea vreme reveneau numai 42
festat o serioasă preocupare faţă de Acker, Ioan Hăprean, Frank prezintă jumătate din totalul investi k\V energie electrică pe cap de lo
buna desfăşurare a învăţămîntului po Din dorinţa vie de culturali Gunther, luliu Voina şi alţii. ţiilor din cadrul cincinalului. Scopul cuitor, în timp ce in prezent revin
litic. Pot fi e-. idenţiatc în această di zare, ei s-au hotărit să-şi con acestor investiţii este ca pină la 346 kW. Producţia de energie elec
recţie organizaţiile de bază de la fa struiască un cămin cultural. D. PĂUNESCU sfirşilul cincinalului producţia mij trică a crescut de aproape 10 ori:
brica „Sebeşul“, „1 Mai“ Petreşti, din loacelor de producţie să crească cu în anul 1957 s-au produs 2.655.000.000
satele Răhău, Cut, Pîanu de Jos şi Fină acum au transportat pia corespondent 77% In comparaţie cu anul '!957 din kW energie electrică adică de două
altele. tra de fundaţie — circa 25 m.c. cel de-al doilea cincinal. In anii ce ori mai mult decît la sfîrşitul primu
Pentru a uşura confecţionarea Un nou dispensar lui de-al doilea cincinal, ca rezultai lui cincinal.
Ir momentul 3e faţă toate organiza al efectuării unor largi lucrări de
celor 20.000 de cărămizi nece In satul Cinciş din comuna prospectări geologice, rezervele in Extracţia cărbunelui, care cu cîţi-
ţiile de bază au trecut la luarea de va ani în urmă era insuficientă, sa
măsuri în vederea deschiderii noului an sare edificiului şi pentru a le Teliuc se resimţea de mult timp tisface în prezent nevoile economiei
şcolar al învăţămîntului politic. S-au feri de inundaţie, la iniţiativa lipsa unui local propriu cores naţionale. In anul 1957 au fost ex
recrutat majoritatea propagandiştilor, trase aproape 12.000.000 tone de căr
cursanţilor şi s-au stabilit formele de ţăranului muncitor Ioan Biriş, punzător dispensarului. Acum un bune.
învăţâmînt politic care vor funcţiona ei au şi început să transporte an, locuitorii satului Cinciş şi
în viitorul an de învăţâmînt. pămîntul necesar confecţionării In anul 1957 fabricile de floiaţie
cărămizilor la locul de construc cei din Cerna s-au hotărit să-l au produs 90.000 ione de concentrat
ION AŞ IULIAN ţie. de plumb, 87.000 tone de concentrat
corespondent construiască şi s-au apucat cu de zinc şi 90.000 ione con
In fruntea muncilor ce se des centrat de pirită. Pentru obţinerea
făşoară aici sînt comuniştii nădejde de lucru. de metale neferoase a fost constru
Adam Bota, Aurel Adairi, Vă- ită o uzină de plumb şi zinc la Kir.
lean Adam. precum şi. ţăranii Cu sprijinul Sfatului popular
muncitori Ioan Biriş, Ionică ,dfali cu o capaciiaie proiectată de
comunal şi raional, lucrarea s-a dustriale de minereu de fier au cres
Coste, Trandafir Coste si alţii. cut de 180 ori. In apropiere dc Kre- 4.500 ione zinc, 10.000 tone plumb
P.C. terminat şi zilele trecute a avut mikovţi a fost descoperit un bogat şi 9.050 tone acid sulfuric. Anul a-
zăcămînt de minereu de fier, au fost cesta va fi terminată construirea ti
Elevii sprijină campania loc inaugurarea lui. Dispensarul construite noi mine şi an fost dez nei turnătorii de cupru cu o capaci
agricolă voltate cele existenţe. A fost dală tate de 9.000 ione pe an a cărei
are o sală de consultaţie, o sa in exploatare prima uzină metalurgi secţie de sulfat de cupru a început
Tabăra pionierilor şi şcolari lă de tratament medical, o came că din Bulgaria — uzina „I.enin",
lor din Miercurea, deschisă pen unde funcţionează palm cuptoare să lucreze încă din anul 1957.
tru elevii şcolii medii din Sebeş, ră de internare pentru pacienţii
şi-a început de citeva zile acti din localităţile mai îndepărtate Martin şi un furnal, care produc & $ i1 I U I 4 - 9 R » -§-+ ¦ + ¦ * * 9 A» -» * f - ¦ * " * * * ' '
vitatea. Deabia sosiţi, pionierii 178.050 tone de oţel şi 117.000 tone
şi şcolarii au hotărit să ajute şi o sală de aşteptare. de !oală pe an.
gospodăria agricolă de stai la
întreţinerea culturilor. Cu acest prilej au fost eviden
P'tnă acum 55 de elevi şi pi ţiaţi ca fruntaşi_în muncă ţăra
onieri au lucrat la răritul mor: n ii: Victor Topliceanu, Avram
Lupulescu, Alexandru Şerban,
Rusalin Mănăilă, Gheorghe Iu Cele mai mari întreprinderi ale in
nie, Kiss Adalbert şi alţii. A dustriei chimice bulgare s in i: Com
contribuit la terminarea dispen binatul chimic „Slalin" din Dimi-
sarului şi personalul medical ai frovgrad şi fabrica de sodă „Karl
acestuia — medicul Tibcriu T rl Marx" din apropiere de Vama. Pro PRIN R. P. BULGARIA
fu şi oficiantul sanitar Lăscuţ ducţia de îngrăşăminte azotoase d IN FOTO Combinatul chimic „Stalin" clin oraşul Dimi-
Popovici. GM. PAN î atins in anul 1957. 191.000 tone, cca trOVgrad. , ......
i." corespondent » •• ¦i a f-» a 1 1 i i . i j i B t f f l * i « m î m î i : i i i ! » * '* e t i » iT&Ă -iĂ ţ ţ - f i - ţ H s M ( s m 9t 3H t
