Page 29 - 1958-07

I..... '<•>' /a \

U.* PPQÎ F.T \P! DIN TO M L ŢA HILF 0N1ŢÎ-VĂ

Anul X Nr. 1107 Joi 10 iulie 1958 4 pagini 20 bani

Sosirea SaicrSsi o zi pierdută,

Ni c ia delegaţiei
P. PI I .
/ V W W A A V V W W W V ‘A A < W « kA / BOB RISIPIT
BERLIN 9 (Agerpres). ADN
NICI UN
anunţă: Delegaţia Partidului
Muncitoresc Romîii, care va lua

parte la lucrările Congresului iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiniHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

al V-lea al P.S.U.G., a sosit Greutăţile au fost învinse din Mărtineşti s-au ierminat de rccol. Primii din comună _ Traian Nichijor este şef de echipă la maşinile de liniat h îrtie. pentru caiete de la fabrica ,jt Mai" din
miercuri dimineaţa' la Berlin. tat încă din simbăia trecută. Aceasta Petreşti. De mai mult timp, el este fruntaş în producţie prin faptul că îşi depăşeşte în fiecare zi norma da
Din delegaţie fac parte tovară­ De la gospodăria agricolă de stai constituie, fără îndoială, un, succes ăl Membrii gospodăriei agricole colec­ lucru. IN FOTO : Traian Nichijor, re glind o maşină de liniat hirtie pentru caiete.
şii (iheorghe Apostol, membru din Lăpuşnic, raionul Ilia, am primit colectiviştilor in campania de vară. tive „dr. Petru Groza" din Băcia, ra­
al Biroului Politic al C.C. a! ştirea că muncitorii şi tehniciern de Insă, ei nu s-au mulţumit numai cu ionul Hunedoara, s-au dovedit a fi Bilanf rodnic la sfîrşit de semestru
P.M.R., Ştefan Voitec, membru aci au depus eforturi deosebite Ia se­ aţii. La un control efectuat pe tarlaua cei mai harnici ţărani muncitori din
supleant al Biroului Poiitic al cerişul orzului, pentru a învinge greu­ cultivată cu gnu, au constatat că şi comună. In campania de însămînţăn, Fabrica de hîrtie „1 Mai” de După cum se vede, activita­ ditlonat apoi şi pus în funcţiune
C.C. al P.M.R. şi Glienrghe tăţile cauzate de ploile care au căzut acesta a dat in pirgă. Fără a mai tă­ la întreţinerea culturilor, cît şi la re­ la’ Petreşti, şi-a încheiat activi­ tea fabricii „1 Mai” din Petreşti, o turbină de apă, fapt care asi­
Stoica, membru al C. C. al aproape zilnic în ultima vreme. răgăna‘ lucrurile, chiar a doua zi în coltarea cerealelor, colectiviştii au fost tatea pe primul semestru al a- în primul semestru al acestui an, gura maşinilor în permanenţă şi
P.M.R. Printr-o bună organizare a muncii şi zori, respectiv 8 iulie a.c., ci au şi por­ cei dinţii care au început lucrările. cestuj an, cu un bilanţ rodnic. este rentabilă, iar produsele sa­ în cantităţi suficiente curent e-
prin folosirea ia maximum a orelor nit la secerişul griului. Concomitent cu creşterea siste­ le au un preţ de cost sub cel pla­ lectric.
Delegaţia Partidului Muncito­ favorabile de lucru în cîmp, ei au Orzul l-au terminat de mult de sece­ matică a producţiei au fost rea- nificat. Este interesant de aflat
resc Romîn a fost salutată la reuşit şă termine fără pierderi recol­ Cu ajutorul unei seccrători-legători rat, iar de două zile au început sece­ izaţi şi ceilalţi indici ca pro­ care au fost măsurile care au In această perioadă s-a avut
sosirea pe aeroportul Schoneleld tarea orzului de pe cele 34,59 ha. cul­ şi a mai multor coase, numai in pri­ rişul şi la grîu, recoitînd pînă acum ductivitate, preţ de cost, etc. dus ia o astfel de activitate bo­ grijă ca aprovizionarea cu ma­
din Berlin de Paul Frohlich, se­ tivate cu această plantă. ma zi s-a recoliai griul de pe o su­ o suprafaţă de peste 4 ha. Ei muncesc este semnificativ faptul că în a- gată. Tov. Zaplanic, directorul terii prime să nu sufere deloc.
cretar al C.C. al P.S.U.G., Heinz prafaţă de peste 4 ha. Colectiviştii loan de zor pentru a termina într-un timp ntil acesta, în nici o lună, nu fabricii, a finut să amintească De asemeriea, întrecerea socia­
Kessler şi general locotenent Tractoriştii Dumitru Florea şi loan Costea (Îoşti), Avram Tonta,- Alexan­ cît mai scurt secerişul griului de pe s-a întîmplat rămîneri în urmă principalele măsuri aplicate şi listă între muncitori şi pe secţii,
Heinz Hoffmann, membri ai C.C Joldea au muncit cu multă rîvnă pen­ dru Gabor şi Alexandru Bala.is, s-au cele 20 ha. nici la pianul producţiei fizice şi care au contribuit nemijlocit la a dat rezultate deosebite, majori­
al P.S.U.G., precum şi de alte tru recoltarea orzului în perioada op­ nici ia plănui valoric. Dacă în încheierea acestui rodnic bilanţ. tatea muncitorilor fiind la nive­
persoane oficiale. timă, precum şi la arat. Din cele 34,59 una ianuarie s-a început oare- lul fruntaşilor.
ha. secerate, 18 ha. au fost deja a- :um anemic, înregistrîndu-se o in primul rînd, colectivul fa­
^Ciţiţi în pag. 4-a rate urmînd a se însămînţa cu porumb dovedit a fi printre cei mai harnici la La G. A. C. „Pefofi realizare a planului fizic în pro­ bricii a pus un accent deosebit încheind semestrul 1 al aces­
furajer, t seceriş. Sandor“ s-a terminat porţie de numai 101,68 la sută, pe respectarea indicilor de utili­ tui an cu rezultate frumoase,
!Cuvîntarea rostită în luna iunie, planul fizic zare a maşinilor, îmbunătăţirea colectivul de muncitori, ingineri
Colectiviştii din •k secerişul orzului normelor de producţie, aplicarea şi tehnicieni 'de la fabrica „l
SI. S. Hruşciov Mărtineşti recoltează fost depăşit cu impresionanta fustă a sistemului ele salarizare Mai" din Petreşti, este hotărî!
ia mitingul de ( Vorbe de laudă se pot aduce şi co­ Mobilizaţi de organizaţia de bază cifră de 20,36 la sută, iar planul îmbunătăţit. De asemenea, in a- săa continue succesele. Hi vor
> grîul lectiviştilor din satele Jeledinţi şi Tur.- şi consiliul de conducere, colectiviştii valoric cu 15 la sută. Aşa cum cest timp, s-a amenajat o nouă să întâmpine ziua 'de 23 ’August
Hälfe 'C moş, aparţinătoare comunei Mărtineşti, din Deva au ieşit la seceriş în nu­ aminteam mai sus, odată cu secţie şi anume aceea de fabricat cu realizări care să le facă cinste
• Cele 7 -ha. cultivate cu orz pe iar- care au terminat şi ei secerişul orzului măr mare de îndată ce orzul a dat creşterea producţiei s-au înregis­ ambalaje pentru transportul'de şi să îndeplinească planul anual
luMe gospodăriei agricole . colective pe 10 ha. şi respectiv 3 ha. In aceste in pirgă Aceasta a făcut ca ei să re. trat însemnate creşteri ale pro­ ouă, iar la.secţia pastă de lemn, înainte de termen.
două gospodării colective, acum se fac colteze orzul de-, pe 5 ha. numai cu ductivităţii muncii şi reduceri
ultimele pregătiri pentru a iticepe re­ coasele şi secerile, intr-un timp scurt. ale preţului de cost. In luna ia­ aşchiile 'de la defibrarea lemnu­ Bilanţul rodnic ai primului se­
coltarea griului. nuarie, productivitatea muncii a mestru. grija permanentă a con­
crescut doar cu 0,20 la sută. I.Va lui care înainte se aruncau, sînt ducerii fabricii pentru aprovîzîo-
mm - -39- sfîrşitu! lunii iunie însă, aceasta
¦MM a crescut cu aproape 14 la sută. a*c.um. . r.eintr~oduse în c.ircuitu. l. .d.e ttrrtt>iffoolloossiîrrepa^dclîinn'6pl|iPnr'aTT1^ut,.ijlat jePleonr,'
Schimbul d e experienţa iabnc.aţie. G măsură importanta îndrumarea concretă din partea
al oţ el ari i or De asemenea, preţul de cost a care a îmbunătăţit descărcarea
caolinei din vagoane O.F.R., a organizaţiei de partid, precum şi
Ieri dimineaţă, Ia ora 10, în de a reduce preţul de cost al fost întotdeauna sub cifra admi­ atenţia de care se bucură între-
sala de şedinţe a direcţiei gene­ tonei de oţel şi pentru ca acea­ fost montarea unui transportor.
rale de la Combinatul siderurgic stă preţioasă iniţiativă să lie io cerea socialistă din partea corni-

Hunedoara, a avut loc un schimb iosită în întreaga ţară. In a- să, reaiizîndu-se in primele cinci Acesta, înIaiurind munca fizi- sin’dicaI’ garantează ca
de experinţă la care au partici­ ceastă direcţie, tov. Nicoiae Că- că, a dus la creşterea considera­ hotarirea acestui colectiv de a
pat oţelari de la cele mai impor­ tană, director general al Combi­ luni aie anului, economii în va­ bilă a productivităţii. S-a recon- continua şirul succeselor, va fi
tante oţelării din întreaga ţară. natului siderurgic din Hunedoa­ loare de 106.000 lei. îndeplinită întocmai.

Schimbul de experienţă, orga­ ra a prezentat în lata participan­ Economisirea metalului

Harnicii muncitori de la gospodăria agricolă de slat din Boz au ter­ nizat de către Ministerul Indus­ ţilor un referat privind măsurile
triei Grele şi G.C.S. din indus­ luate de conducerea tehnică în
minat de mult secerişul orzului. Imediat după aceasta, au scos şi batoza
pe arie pentru treieriş, tria metalurgică şi electrică, a scopul reducerii preţului de cost sarcină de onoare a tinerilor siderurgişli
avut ca scop răspîndirea iniţia­ pe tona de oţel. Tov. Vicîiente
IN CLIŞF.U : aspect din timpul aranjării batozei pe arie. tivei oţelariior hunedoreni, aceea
Bălan, preşedintele comitetului iniţiativa tinerilor reşiţeni, a
ceea de a economisi cît mai cost al produselor. La mitingul fie ultimii pe combinat in ce
de întreprindere, a împărtăşit mari cantităţi de metal, a tos! pri­ pe care Fau avut tinerii hunedo­ priveşte economiile. Una dintre
reni s:au angajat că vor eco­ acestea este slaba preocupare a
Combinele în ajutorul celor prezenţi din experienţa mită cu mult interes de către ti­ nomisi 1.799 tone de metal. tuturor tinerilor. Şi cu atit mai
nerii Combinatului siderurgic Pentru ca această acţiune de rău cu cît aici există oameni cu
muncii sindicale de la combinai din Hunedoara. In urma chemării masă să fie cunoscută de fiesa 0 pregătire şi o calificare înal­
în sprijinirea muncii oţelariior lansate de către reşiţeni, la Hu­ tă.
A hunedoreni. nedoara s-au organizat diferite re om în parte, comitetul U.T.M.
colectiviştilor consfătuiri unde muncitorii ti­ al combinatului a prelucrat che­ Totuşi, rezultatele celorlalte
La discuţii, care s-au purtai neri au venit cu propuneri con­ marea reşiţenilor, astfel ca fie­ secţii vin să acopere într-un fel
crete, cu metode practice, pentru care om să ia cunoştinţă şi să ce n-au putut face tinerii furna-
i timp de cîteva ore, au luat par­ a se face cît mai multe econo­ ştie ce are de tăcui. Aceasta se 1işti. A te mulţumi însă numai
mii de metal. După ce au ana­ întâmpla la începutul lunii fe­ cu atit, înseamnă a nu duce o
Ploile care nu căzut cu prea a colectivei, am aflat că pen­ totul cu mijloa.ee mecanizate te numeroşi ingineri, tehnicieni lizat în mod amănunţit posibi­ bruarie a.c. acţiune atît de importantă pînă
multă dărnicie au animat cu tru recoltarea orzului, ar fi tre­ face ca preţul de cost al pro­ şi conducători de sindicat, adu- lităţile existente, au ajuns la la fcapăt. După cum se ştie ti­
cîteva zile recoltarea orzului. buit 129 de oameni, fără a mai dusului respectiv să scadă, lu­ cînd aportul lor în a descoperi De atunci s-a făcut treabă bu­ nerii muncitori din combinat
adăuga şi pe cei de la trans­ concluzia că iniţiativa reşiţenilor nă. Pentru a cunoaşte însă con­ sînt interesaţi în a face cît mai
Cîteva zile frumoase şi orzul port. Cu combina, întreaga su­ cru ce contribuie direct la îm­ noi metode de reducere a preţu­ cret care sînt rezultatele, am ce­
este bun de recoltat. prafaţă se recoltează in trei bunătăţirea nivelului de trai ?
al oamenilor muncii din ţara ¦ lui de cost al tonei de oţel şi
Pe tarlaua colectivei de la

punctul Cusuta, cum ii spun zile cu 9 oameni. Aceasta e noastră. i angajîndu-se totodată să îmbră­ este deosebit de preţioasă şi că rut părerea tov. Petre Verbun- multe economii de metal. Dar

ei, 1mul acesta nu s-au mai vă­ economie de braţe de muncă, Pe colectivişti îi bucură pri- } ţişeze iniţiativa oţelariior de ia ajută şi influenţează în mare cu, din comitetul U.T.M. al com­ sînt nemulţumiţi atunci cind nu

zut zeci şi zeci de oameni ca­ nu glumă. mele rezultate. ) lunedoara. măsură reducerea preţului de binatului, care se ocupă direct de se ţine o evidenţă clară, c.înd re­
\ acţiunea de economisire a meta­ zultatele muncii lor nu sînt în­
re să dea jos cu coasa spice­ Cheltuiala care se face cu SA ND U P.

le bogate, ci numai, două ma­ combina este mai mică decii lului. registrate aşa cum ele au fost.

şini mari care îşi făceau drum cea care s-ar fi făcut doar nu­ După cum spunea tov. Ver- Cind sp'unem acestea ne referim

destul de calm prin holda zî/n- mai cu transportul snopilor de I inara şefa de brigada buncu, la multe secţii a existat Ia contabilităţile secţiilor care nu
bitoare. orz la arii, dacă s-ar fi treierai un interes deosebit din partea urmăresc cu cea mai mare aten­
cu batoza. tinerilor, ajung.îndu-se la r e z u l­ ţie ce s-a realizat, nu depun acel
La început mulţi se întrebau

dacă combinele nu vor face Brigada IV-a de tractoare .f,. tate, bune. In acest sens pot fi interes .necesar pentru ca în telul
risipă de boabe, adică dacă nu de la S.M.T. Miere "rea cu şe­ acesta să stimuleze iniţiativa ti-
le vor arunca în paie. îndoie­ ful ei., utemistul Natrapei .evidenţiaţi cei de la o,telăria perilor. La -multe secţii se dau
lile erau oarecum justificate; Gheorghe este socotită in sta­ Prin luna ianuarie a.c, Margareta o altă muncitoare. Ea insă, a ţinui aceea, prima la care membrele bri­ Ma.rtin veche care, numai pînă: dTIaîltTae Oapn1r*AoVx1imm<avttiiTv7e« anltiunci nctîMnd
ţiune ca fruntaşă. Organizînd sînt cerute de cei în drept.. De
pînă in acest an aici nu se mai Grădinarii, de mult timp responsabi­ ca această propunere s-o facă chiar găzii s.au gindit cind Margareta îInm 1lu, .na mai, prin r. _ed.1.u. _ce_rea'c__o__n_­ pildă, economistul- secţiei lami­
recoltase cu combina. Din a- bine munca, evitind deplasări­ noare, cînd éste vorba de valoa­
ceastă cauză, in dimineaţa zi­ le şi opririle inutile, numai in lă a brigăzii U.T.M. din secţia ,con­ ele, membrele brigăzii. Grădinaru a plecai la şcoală, a fost sumului specific,-au economisit rea economiilor obţinute, dă su­
lei cină trebuia să înceapă re­ prima zi s-au recoltat 6.000 me rotunde/ Iar pentru a nu,
coltatul, mulţi dintre colecti­ kg. orz. Şeful brigăzii spunea fecţii caiete, a chemat fetele într-o Cind au aflat rostul consfătuirii, ea. " ’ ' ¦ peste 1.000 tone.de metal. Pot
scurtă consfătuire. De data aceasta toate fetele şi-au întors privirea spre
rin era vorba de disc-itarca planului, ’utemista Maria Ispas. Iar Ecaterina Aşa se face că, în evidenţă fabricii ii daţi ca exemple în această
Chirilâ, a dat glas glodurilor lor. de hîrtie „1 Mai" ¦Petreşti la rubrica muncă, prim topitorii Dumitru
„Responsabile de brigăzi" a apărui T Şerban. Dumitru Brujan • de la
fde organizarea muncii sau de mustra­ — Eu zic că Mărioara este cea un nume nou : Maria Ispas .
vişti au ţinut personal să se că există posibilităţi, de a atin­ rea celor care uneori mai munceau mai bună. Nu-i aşa fetelor? Că s-a făcut o alegere bună, o cuptorul nr. 5, Alexandru No- ..greşi” sumele sînt cu mult mai
convingă de lucrul maşinii. Şi ge zilnic 10.000 kg. boabe la îogan de la cuptorul nr. 3 şi al­ mici decît cele reale. -

au fost destule perechi de ochi fiecare combină. slab. Margareta n-a spus nimic din Ţoale au aprobat-o. Intr-adevăr, îl- dovedesc cifrele de la rubriba reali- ţii. . .• Părerea noastră este că la

care au examinat atent. D e ! Pe fiecare hectar al colecti­ toate acestea. După ce le-a privii un năra Maria Ispas, deşi nu lucra de zări. Ca şi în 1957, în fiecare liniă ţ La secţia laminoare s-p obser­ combinatul siderurgic din Hune­
Aveau dreptate oamenii — era viştilor, recolta de orz este a- timp, le-a spus emoţionată: midi în brigadă, se făcuse simpati­ doara se dă importanţă chemă­
munca lor. Cine nu line in proape de 2.000 kg. zată şi respectată de toate tovarăşele a acestui an, brigada şi-a. depăşii j vat o ascendenţă de la o .z i la rii tinerilor din Reşiţa pentru e-
fond la munca lui. — Fetelor, trebuie să ne despărţimI ei de muncă. In 1957, ierminind şcoa­ întotdeauna sarcinile de plan cu cile | «alta. Şi-au îndeplinit aproape la. conotfiisirea metalelor. ' Trebuie
Iată ce-mi spunea preşedin­ — Cuuum? — au întrebat-o în cor însă mai multă osteneală atit
Dar nu le-a trebuit prea tele gospodăriei tov. Farcaş jumătate angajamentul luat, un
25-30 la sută. Acum, brigada U.T.M. ţ aport serios aducînd brigada con­

mult să se convingă că-i ma­ N icoiae: fetele, pe feţele cărora se putea citi la profesională Se hirtie şi celuloză, din secţia confecţii caiete lucrează ta j dusă de Vasile Siretschi din sec­ din partea comitetului U.T.M'. al

re puterea maşinilor. In timp — Venirea combinelor in g mirare rar întilnită. ca re. funcţiona pe lingă fabrică, a noi sortimente: caiete studenţeşti cu j torul tineretului. Cuvinte de lau­ combinatului cit şi a şefilor de
ce oamenii priveau cu legiti­ colectivă ne-a ajutat mult, căci — Mai spune odată, n-am înţe­ început sâ lucreze¦în secţia coriecţii dă se pot aduce de asemenea schimburi şi brigăzi. Angaja­
mă curoizitate binefacerile e- în urma recoltării cu combina caiete. Ca şi în şcoală, unde s e nu­ coperţ: şi spirală de vinilin, blocuri | tinerilor de. la forjă, care au e- mentele luate în răspunsul la
nocii noastre, prin minte mi-a valoarea zilei-niuncă se va ri­ les bine — a cerut Angtiţa, prietena măra ori,dre fruntaşe, ea a începui conomisit 9.550 kg. de metal, ce­ chemare, vor fi fără îndoială în­
trecut ¦felul cum. pictorii imor­ dica cu 25 la sută fiindcă zile­ ei. să lucreze cu sîrgtlinţă, ajimgînd. în jde corespondenţă cu coperţi de vi- deplinite. Posibilităţile însă sirii
talizau in trecut pe pînze¦as­ le 'planificate pentru această lor de la construcţii metalice, cu mult mai mari.' Tinerii com­
— Trebuie să ne despărţim I — şi ni’in, caiete cu spirală de sîrmă şi j turnătoria de fontă, turnătoria

jcoperţi Se preşpan etc Cu toate că

pecte de ta seceriş. Din tablou­ -muncă le '¦voni întrebuinţa la Margareta Grădtncru t, început sa 'cart timp printre fruntaşele brigăzii r.-wx mai lucrai niciodată asemenea de oţel etc. binatului trebuie să- 'dea dova­
rile pictate de ei se desprindea 'dezvoltarea celorlalte sectoare, şi ale secţiei. Tovarăşele ei de mun­ caiete, feiele din brigada condusă de Nu acelaşi lucru se poate dă că ia cei rffai mare combinat
o atmosferă chinuitor de jalni­ curn ar 'fi sectorul zootehnic şi i Ti 'ti că du început s-o aprecieze şi s-o tinăra Maria Ispas, şi-au îndeplinit j siderurgic din ţară _se munceş­
că, şi chipurile scofîlcite, săiu- legumicol care aduc venituri stimeze nu numai' pentru că muncea cu sUcces sarcinile de plcin. Luna iu- | spune despre ambele secţii de la te cel mai bine, că aici există un
le de viaţă, aveau in ochi tru­ însemnate colectiviştilor. Cu a- le explice. bine, dar şi pentru că avea o jire co­ n'e, brigada a încheiai-o cu o de- | furnale, unde nu s-au făcut nici interes ’deosebit nu numai în
da unor generalii întregi. cea.stâ ocazie va creşte şi fdft- un fel de economii. In afara cau­ sporirea producţiei, ci şi.în eco­
Tovarăşii din. conducerea fabricii, zelor obiective care pe ’drept cu-

hoiărîseră s.o trimită Ta o şcoală de

ţ maistru şi îi ceruseră să propună în

De la iov. Sântei Traian, se­ dul gospodăriei.. | locul ei, ca responsabilă de brigadă, municativă şi le ajuta în muncă. De păşire de 30 la sută. vînt mai sînT, credem că există nomisirea de cît mai mult metal.
y. a.
cretarul organizaţiei de partid Pe lingă toate acestea, recol- i i i • * i i i i •-i i I l"l I 14 i I I I l i l i l í şri alte cauze care au făcut să

»•# ¦» -i » i _« J i > »• ii_ j ; «i j