Page 30 - 1958-07
P. 30
fa g . 2 ¦’U R U M Ü L S O C IA L IS M S LÜ ! n r 11 7
" " i i i i r. w - . » . « - . —»¦
IN C O M U N A -» Din viaţa fericita a copiilor Donatorii JÎctualitatea cu/itiraiă
de sînge
00^000000<X X X X X X K >000000<000000<X *
dintre dealuri A Bg ¦ ^ I <1 V
in U n iu n e a S ovb
La spital a venit un om grav
O străduţă şerpuieşte de-a lun cu o zi înainte începuseră lu bolnav. Medicul a stabilit că O vastă lucrare de etnografie
crul pentru săparea şi nivelarea trebuie făcută o transfuzie de consacrată popoarelor din Siberia
gul unui pîriiaş ce-şi poartă ape şoselei, acum nu mai pridideau sînge. După citva timp transfu
le spre bătrînul Jiu. O strădu cu împărţirea uneltelor. In scurt zia a început. De unde a venit Prima hartă etnografică generală cu venirea ruşilor aici, au încetat j
ţă in inima dealurilor mărgini timp centrul comunei a fost îm- acest sînge ?
tă de case curate, de blocuri noi. pînzit de muncitori. Alături de care oglindeşte răsplndirea popoare ciocnirile dintre triburi şi ginţi şi a ,
Aşa arată aşezarea minerilor maistrul Szuhan, de minerul Răspunsul este simplu. El
din Aninoasa. De decenii locui Niţaş, de tehnicianul Popa, lu- este recoltat de la diferiţi cetă lor din Siberia fină la sosirea ru crescut considerabil nivelul de trai ţ
torii băteau drumul de la gara ora şi profesorul Barta şi direc ţeni, donatori de sînge, prin sta
lscroni pină in inima comunei. torul Jwrca şi învăţătorul Şimo. ţiile de recoltare şi conservare şilor în această regiune a fost în al populaţiei băştinaşe. Sub Influenţa y
De decenii doreau să aibă mij a sîngelui.
loace de locomoţie care să le u- Chiar şi personalul medico- tocmită de omul de ştiinţă sovietic ruşilor, o parte din această populaţiei
şureze truda de fiecare zi. Şi sanitar al dispensarului, in frun O astfel de staţie se află şi In
mai visau ceva cei din Aninoa te cu deputatul David Weinberg, oraşul Petroşani, condusă de dr. Boris Dolghih de la Institutul de et a trecut la modul sedentar de viaţă'
sa. Să se asfalteze şoseaua, sin medic şef, a venit împreună Ioan Linaru. Prin munca pe care
gura stradă pe care o aveau... o desfăşoară, colectivul acestei nografie al Academiei de Ştiinţe a şt a început să se ocupe cu agricut- ţ
la muncă voluntară. Peste cîte- staţii a reuşit ca în anul trecut
Anii se scurgeau insă grei, va minute încă 15 lopeţi şi tir- să recolteze 3.234 litri de sîn- U.R.S.S. tura.
năcoape îşi începură activitatea. ge şi 4.424 litri plasmă.
plinj de mizerie şi suferinţe. Vi „Vagonetarii" de ta suprafaţă Intr-un minunat castel a cărui ţa ţadă e căptuşită cu un strat de iederă, Această hartă face parte dintr.o In această privinţă soarta popoare
surile minerilor rămtaeau vi nu mai pridideau cu transportul asemenea unui covor verde, înconjurat de un frumos şi întins parc, Printre donatorii de sînge ac
suri... materialului rezultat din săpă a fost instalat in anii regimului dem ocrat-popular preventoriul de la Nălaţ, tivi se numără tov. Avram Vîr- vastă lucrare consacrată problemei lor din Siberia a fost cu iotul alfa*
turi. raionul Haţeg. In serii de cîte 45 de zile vin aci să se recreeze elevi şi pi- top, minier, care a făcut 32 do
A venit însă o zi de vară, o onieri, fii ai minerilor din întreaga noastră palrie. Copiii au îndrăgit Nă- naţii, fiind distins cu insigna de original triburilor şi ginţilor care for decît soarta populaţiei băştinaşe din \
zi de neuitai... De atunci au în Cu două ore mai tirzlu peste laţul, castelul şi parcul, oamenii şi lo curlle, aşa că în flecare serie ce vine „Donator de onoare“, Veronica
ceput să se schimbe multe şi în 100 de locuitori s-au alăturat aci, poţi găsi copii care au mai fost la acest preventoriu cu ani în urmă Brinduşa, casnică, cu 35 donări, mau populaţia băştinaşă a Siberiei Australia şl America unde odată cu <
comuna dintre dealuri. Minerii muncii deputaţilor. Era atita însu şi de ctie 5.6 ori. Iuliana Dumbravă, cu 41 do
au văzut cum pe valea lor, în naţii şi alţii. Sîngele donat de pînă la sfîrşltul sec. XVI — pentru sosirea europenilor numărul ei a scă
gustă, încep să se înalţe blocuri, fleţire in munca fiecăruia, incit aceştia a salvat multe vieţi o-
pe străduţa lor încep să circule cel mai noi locuitori ai comunei meneşti, săvîrşind astfel acte de partea de vest a Siberiei, începutul zut considerabil. '
autobuse. Cîte s-au schimbat în îi priveau cu uimire. Explicaţia un înalt simţ patriotic.
Aninoasa de ieri. Sus, pe plato însufleţirii din această zi o pu ' sec. XVIII — pentru Ciukotka şi Boris Dolgluh urmăreşte în compo-\
ul de la mină, blocurile noi stau teau da cu prisosinţă veteranii ---------
în şir.Nu departe sanatoriul de Aninoasei. Kamciatka şi sec. XVII — pentru nenţa actualei populaţii din Siberia'
noapte găzduieşte lunar 25 de
mineri. In parc, in clădirea ri Puteau oare Lazăr baci, Popa tot restul teritoriului siberian. pe descendenţii principalelor triburi •
dicată în roşu, peste 100 tineri baci, Roman baci să privească
învaţă tainele mineritului. Ală pasivi la munca din jur, acum Boris Dolghih a stabilit pentru pri şl ginţi care au populai această re -'•
turi, Ungă grădina cu flori cu cînd văd împlinindu-se visul lor
fîntînă arteziană, se află un dis de decenii? ma oară că în acele timpuri Siberia giune In secolul al XVIl.lea. j
pensar spaţios cu staţionar. Mai
încolo se execută ultimele lu De cum înaintau lucrările se era populată de aproximativ 500 de Lucrarea, care se află în prezen t'
crări pentru darea in folosinţă mărea şi numărul muncitorilor
a celui mai modern cămin din triburi şi ginţi aparţlrând urmi nu sub tipar, este rezultatul unei munci
Valea Jiului — căminul tehni voluntari. Aşa s-au alăturat cu
cienilor. Magazinele, şcolile, ma toţii, tineri şi bătrini, şi tinerii măr de 12 grupuri etno-lingalstice de 30 de ani, al numeroaselor expe
ternitatea, toate vorbesc de via şcolii de calificare minieră au
venit în frunte cu educatorul diferite: ugri, turci, keţi, tunguşi ş i , diţii efectuate de omul de ştiinţă in
ţa nouă din comuna dintre dea Greţu.
luri. E firesc să fie aşa, doar alţii. diferite regiuni ale Siberiei.
se împlinesc 14 ani din acea zi ...Şi munca a continuat în
Savantul a stabilit că popidafta Prin bogăţia şi deplinătatea ma
de vară de neuitat. sufleţită şi plină de voie bună,
Se credea insă că unul din pînă cînd umbrele inserări au băştinaşă a SWeriei s-a cifrat în terialului analizat, lucrarea lui Bo
coborît liniştite peste comună.
visurile minerilor nu se va îm sec. XVII la 240.000 de locuitori. ris Dolghih nu are echivalent In li
plini. Acesta pînă deunăzi. De De atunci au trecut cîteva
odată, in centrul S ^ S S şi, s-a zile. In centrul comunei se lu Comparaţia cu datele recensămîntu- teratura consacrată acestor probleme.
crează intens. Bordurile trotu
observat o animaţie neobişnu ţiteiă lut din 18.97 a permis autorului să Consiliul ştiinţific al Institutului de
ită. Cu tîrnăcoape, lopeţi, roa arului din centru au şi fost fi stabilească că la sftrşitul secolului Etnografie al Academiei de Ştiinţe
be, deputaţii au ieşit la lucru. xate. Acum a început turnarea ut pf emieim
Muncitorii O.GM.M.-ului, care asfaltului pentru trotuar. In cu- al XfX-lea numărul populaţiei băşti a U.R.S.S. a decernai Iul Boris Do'-
rînd şoseaua din comuna dintre BRAD (de la subredacţia
dealuri va fi gata. noastră voluntară) Colectivul naşe crescuse de peste trei ori. Aceas ghih titlul academic de doctor in
artistic al casei raionale de cul
LUCIA LICIU tură din Brad, a prezentat zile ta se explică prin faptul că odată ştiinţe istorice.
le trecute in premieră, piesa „Ti-
- tanic vals“ de Tudor Muşatescu. C ărţi ra re la o bibliotecă din Kiev
Zi de zi, sub îndrumarea instruct oarelor de pionieri şi a cadrelor di- Comedia lui Muşatescu bine Biblioteca publică a Academiei de ranski. De ta el cartea a nimerit a.
dactice, copiii învaţă multe şi frumoase jocuri. Printre acestea se află şi mi interpretată de către artiştii a- Ştiinţe a R.S.S. ücrainiene a pregătit poi în biblioteca liceului din Kremeneţ
muiatul „Ioc al fetiţelor". Bucurindu- se de dragostea părintească a perso- maiori s-a bucurat de un frumos
naiului ce deserveşte preventoriul, co piii nu vor uita niciodată clipele feri- succes. pentru tipar un îndreptar bibliogra din Ucraina, iar în 1835 — la Uni
ciie petrecute la Nălaţ, alături de alţi copii veniţi şi ei din toate colţurile
ţării. fic cu descrierea a 10.000 de exempla versitatea din Kiev.
IN F O T O u n grup de copii la joc în parcul preventorialui. re de ediţii vechi. Printre colecţiile bibliotecii se păs
La această bibliotecă se păstrează trează de asemenea volumul „Triodia
unicele exemplare din lume ale lu colorată", editată numai în patru e-
crării „Tratat despre raţiune şi con xemplare în 1493 la Cracovia de ti
M înă-n mină construiesc o viaţă nouă ştiinţă" editată în 1460 în Germania pograful Senweipold Fiole. Aceasta
de lohann Gutenberg, primul tipo este prima ediţie slavă tipărită în
Porţile şcolilor s-au închis pentru multă bucurie echipelor de teatru (ro dovic Furoa, Gherman Maria, Horvath graf din Europa occidentală, şi ale două culori — negru şi roşu.
puţin timp. ©laşele ar părea pustii mînă şi maghiară) care depun o sus Ladislau. Acum ei pregătesc piesa
fără viaţă, dacă nu ar fi înveselite de ţinută activitate pe tîrîm artistic. Tov. „Zestrea Ilenuţei“ care se va prezenta cărţii „Arta memorizării", apărută în O raritate bibliografică reprezintă
cîteva ghivece cu flori. De prin feres Valeria Baumgartner, directoarea că la 23 August cu ocazia inaugurării
tre nu se mai revarsă melodiile vo minului cultural povesteşte... noului cămin cultural. anul 1479 la Augsburg. cartea „Biblia russka" editată în
ioase cîntate de şcolari. Pe tabla
neagră au rămas scrise cuvintele: ...Deşi am avut de luptat cu multe Echipa de teatru maghiară are, şi. ea Cartea „Minunile madonei", edita 1918 la Praga de tipograful Fran
„vacanţă frumoasă“ I Iar o bucată greutăţi, repetiţiile şi spectacolele a- realizări frumoase. Qeşpre acestea
DIN ACTIVITATEA dintr-o cretă sfărîmată, stă cuminte vînd loc în clădirea şcolii, după ter ne-a vorbit tovarăşul Marx Victor, di tă în iipografia italianului Manfrad cisco Scarim şi cartea bisericească
Iîngă catedră. Totul parcă-i nemişcat... minarea cursurilor, membrii formaţii rectorul şcolii maghiare de 7 ani.
pompierilor voluntari lor de teatru şi cor au muncit cu sîr- Bortelii, precum şi cartea cu lucră „Otoihul" editaiă în 1494 in locali
Aşa mi-a apărut, la prima vedere Nu numai în Cristur, dar şi în co rile lui Aristotel „Despre animale", tatea Czorna hora din Cehoslovacia
Formaţie fruntaşă Toteştiului s-a situat strîns lin localul şcolii din Gristur, raionul Hu guinţă pentru pregătirea programului. munele învecinate Peştişul Mare, Strej- apărută la Veneţia, datează din sec,
gă Toteşti, datorită voinţei care nedoara. Şi totuşi, se simte că viaţa-şi Munca lor a fost apreciată şi răsplă XV. Cartea cuprinzînd lucrările lui In fondurile bibliotecii publice a
animă colectivul. De altfel, for continuă oursul. Pereţii proaspăt vă tită. La concursul bienal de teatru ;sîngeorgiu, Hăşdat, echipa maghiară k Aristotel a fost dăruită acum apro Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrai
maţia din Toteşti s-a prezentat ruiţi în alb, strălucesc sub razele fier „I. L. Garagiale“, care a avut loc la ximaţia 500 ani de un medic vene nene se păstrează în prezent peste
In acest an mai slab decît în binţi ale soarelui de iulie. In curtea tian cunoscutului mecenat Ian Lub 30,000 de cărţi rare în diferite limbi.
anii precedenţi. şcolii, frumos aliniate, măsuţele cu 15 Iunie la Simeria, echipa de teatru
In Luncoiul de Jos s-a con scăunele minuscule îşi aşteaptă mu romînă din Gristur a prezentat piesa
Dintre membrii formaţiilor safirii : băieţaşii şi fetiţele care frec „Pata de pe Mureş“ de Radu Bourea-
stituit prin 1952 o formaţie de s-au evidenţiat: Mihuţ Goroi, ventează regulat grădiniţa de copii. a prezentat spectacole cu , piesa „Cio AN UNI
Simion Coroi, Eneşel Cristea şi Conduşi de tînăra educatoare, Zglobiu nu şi a primit ca premiu un acordeon. bănaşul“'. bucurîndu-se de mult succes.
pompieri voluntari cu puţini Ioan Zgîrcea din Sarmizegetusa, Măria,- ei se bucură din plin de zilele
membri. Astăzi formaţia numă Şerban Jiguţ şi Petru Lada din frumoase ale verii. Cu greu a putut tovarăşa directoare Colaborarea frăţească între echipele
Toteşti. să spună care sînt cei mai buni mem
ră 71 de ,pompieri voluntari, şi ? romînă şi maghiară a început de mult, Uniunea Centrală a Cooperativelor ani, cu diploma de maturitate. în
IOAN POP Construcţia noului cămin cultural bri ai echipei. Toţi cei 20 de tineri şi de prin 1954. Odată cu trecerea ani de Consum pregăleşte cadre pentru vîrstă de 17-25 ani. după ţinerea muţi
activitatea ce o desfăşoară e din Gristur e pe terminate. Camerele lor, e a . s-a întărit tot mai mult şi as unităţile cooperaţiei de consum in spe examen de admitere în limita locurilor.
corespondent spaţioase, bine amenajate, vor prilejui tinere muncitoare lucrează cu aceeaşi tăzi corul mixt, format din 40 de per cialităţile contabili şi merceologi prin
rodnică. La cele cîteva incepu- soane, este bine cunoscut prin împre şcolile tehnice cu durata de şcolarizare Absolvenţii şcolilor primesc diploma
în perioada de trecere de Ja capita rîvnă şi în producţie şi pe scenă. Dar, jurimi pentru felul cum interpretează de 2 ani. de absolvire şi sînt încadraţi la uni
turi de incendiu din rază comu lism la socialism, trecere care se face printre cei mai talentaţi şi conştiin melodiile romîneşti. tăţile cooperaţiei de consum, în lunc-t
treptat, iar nivelul de trai creşte pe Pentru anul şcolar 1958/1959, se pri ţie de rezultatele obţinute în timpul
nei, formaţia a intervenit prompt măsura posibilităţitor care se creează cioşi, se numără Rozalia Furca, Lu F. M. LEONAD mesc în anul 1 al şcolilor tehnice de şcolarizării.
prin munca întregului popor, însufle cooperaţie absolvenţi ai şcolilor de 10
şi cu efect. ţit de ideile nobile ale socialismului, Elevii care îndeplinesc condiţiile sta
In afară de temeinica pregăti semnele care creionează societatea nouă bilite de H.C.M. 1868/1954 primesc
apar an de an tot mai evident, iar
re de specialitate, membrii f o r . vestigiile trecutului rămln doar măr lunar burse.
maţiei s-au antrenat organizat turii de muzeu, care contrastează puter
nic cu tot ceea ce e nou, in continuă
într-o serie de acţiuni obşteşti creştere. Este limpede că în această Realitatea zilelor noastre tîmplă să treacă o săptămînă în care Examenul de admitere pentru candi
perioadă ideile, învăţătura marxist-Ie- să nu se anunţe vestea îmbucurătoare daţii din regiunea Hunedoara se va
între care amintim repararea ninistă are un roi hotărîtor în dezvoi- despre înfiinţarea unor noi întovărăşiri da la şcoala tehnică de cooperaţie
şi despre intrarea în întovărăşirile şi Caracal, str. Karl Marx nr. 3, pentru
şoselei pe o distanţă de circa iarea societăţii, lucru fără care ar fi factorul cel mai de seamă gospodăriile colective a noi familii de specialitatea evidenţa contabilă şi la
250 m. (200 ore muncă volun de neconceput construirea societăţii noi, în educarea patriotici a oamenilor muncii ţărani muncitori. In campaniile agri şcoala tehnică de cooperaţie Curtea de
şi ar lipsi perspectiva clari a viitoru cole, ţărănimea muncitoare de la sate Argeş, str. Malinovski nr. 5, pentru
tară). lui. Învăţătura leninistă ne învaţă că lucrează cu însufleţire şl o bună parte specialitatea merceologie.
In timpul campaniei de treie- trebuie să dovedim prin fapte — înce- din produse le contractează cu stalul,
pînd cu această perioadă, că socialis 6ri le valorifică prin cooperative, con Se vor da probe la următoarele ma
riş, pompierii s-au angajat să mul este superior oricărei societăţi deci ştienţi fiind că a munci pămîntul în terii din programa cursului mediu :
faptele, realitatea zilelor noastre, pot şi condiţluni agrotehnice înaintate, a con
presteze serviciul zilnic la arii trebuie să devină un puternic mijloc tracta cu statul cereale şi animale, Secţia evidenţa contabilă
de educare patriotică a mase este o atitudine patriotică, o atitudine
pentru pirevenirea incendiilor. lor. Este limpede că a vorbi Iile, spitalele şl celelalte instituţii so- citorii, ţăranii muncitori, intelectualii gimului burghezo-moşieresc. de sprijinire a puterii populare, care, — matematică — scris şi oral
Fruntaşi în acţiunile formaţi în general despre socialism, a- cial-culturale construite în ceşti ani ? legaţi de popor care, în strînsă unire Ce oare pot s | ne arate aceste cifre la rîndul său sprijină ţărănimea mun limba romînă — scris şi oral
tunci cînd ai Ia îndemînă la fiecare Care om cinstit nu simte străbătîndu-i în jurul partidului şi guvernului fău citoare, ajutînd-o să-şi făurească un
ei s in t: Vichente Ciuclan, Petru pas dovezi grăitoare, cînd viaţa, prac inima fiorul bucuriei cînd vede preţui resc societatea nouă, socialistă, orîndui- dacă nu ridicarea puterii economice a trai tot mai îmbelşugat, tot mai feri Secţia merceologie
tica îţi oferă nenumărate argumente, rea ce se dă omului în zilele .noastre re scumpă fiecărui om cinstit, fiindcă patriei pe noi trepte. cit.
Benea, Ioan Tod, Ion Benea, ar însemna a nu înţelege forţa mobi şi nu face, fără să vrea, o comparaţie de-a lungul întregii istorii a ţării n-a — maternaiică — scris şi oral
lizatoare a acestor fapte de care dis cu zilele de apusă urgie din anii stăpî- existat şi nici nu putea să existe o a- Se ştie din presă, că minerii Văii Aîăreţele transformări pe drumul o- — chimie — scris şi oral
'Andron Hrăguş şi ca ei sint pune patria noastră liberă. nirii burghezo-moşlereşti, cînd omul semenea orinduire, care pune in centrul Jiului au dat în anul 1957, peste plan rînduirii noi, socialiste, se simt în fie inse orile se primesc ia serviciul ca
ihuncitor era un obiect de exploatare activităţii ei omul cu nevoile sale ma aproape 60.000 tone de cărbune, iar în care fabrică, în fiecare sat. Nu există dre şi învăţămînt al Uniunii ralona'e
încă mulţi. Dacă privim numai regiunea noastră în miinlle atotputernicilor vremii ? teriale şi culturale. semestrul 1 al acestui an, o cantitate colţ al regiunii noastre în care viaţa a cooperativelor de consum din raioa
nu e greu să găsim înnoiri, succese ale echivalată cu cea din anul trecut. nouă să nu-şi fi spus cuvintul, în care nele respective.
FLOR1AN BENEA puterii populare care îţi umplu Inima de Ar fi profund greşit să nu arătăm Să ne oprim puţin pe meleagurile Trebuie totodată arătat că producţia să nu existe înnoiri aduse de regimul Actele ce urmează să fie prezentate
mtndria de a trăi in această epocă d, cu consecvenţă, mai cu seamă tinere frumoasei şi bogatei noastre regiuni şi de cărbune în Valea Jiului s-a dezvol democrat-popular pe făgaşul conslruc- ta înscriere sînt următoarele:
corespondent adinei prefaceri sociale, cînd în fie tului, care a avut fericirea să nu cu să privim ce a dat regimul democrat tat faţă de anul 1938. ţiei socialiste. Nu există muncitor har — diploma de maturitate (în original)
care colţ al ţării se construieşte, se noască acele vremuri, cit de puternică popular oamenilor muncii, alegînd doar nic şi cinstit care să nu simtă, să nu — aclul de naştere (copie legalizată J
Concursul de la Haţeg înalţă uriaşe edificii ale socialismului este deosebirea dintre regimul apus pe cîteva din noianul de cifre care s-a Ce oare pot comunica aceste cifre vadă în casa lui, în familia lui, în o- — certificat de sănătate
biruitor. Care om cinstit nu simte fio vecie şi regimul nostru democrat-popu dublat, s-a întreit, s-au înzecit şi care aparent laconice, dacă nu patriotismul raşul sau satul Iul, cum viaţa lui, a — declaraţie tip de stare materială
Zilele trecute s-a desfăşurat rul măreţiei socialismului cînd priveşte lar. Tot atit de greşit ar fi dacă s-ar sînt publicate în presă şi în broşuri, fierbinte al oamenilor muncii din si familiei, a copiilor, s-a schimbat şi se
la Toteşti în asistenţa a peste pădurea de turle a Hunedoarei, uria ignora marile drepturi şi libertăţi cu accesibile tuturor propagandiştilor şi a- derurgie şi industria carboniferă ? schimba pe zi ce trece în spre. bine, dovadă de situaţia militară pen
300 de spectatori, concursul ra şele uzine construite în aceşti ani- cerîte prin scumpe jertfe şi instaura'' gitatorilor, precum şl oamenilor care Fiecare tonă de oţel, fiecare tonă de tru băieţii de peste 20 ani.
ional al formaţiilor voluntare furnalele noi, oţelăria, Blumingul, uzina doar în anii regimului democrat-popu vor să se documenteze, să se lămu cărbune, dată peste plan, poartă in A se lămuri pe larg, cu ajutorul fap
de pază contra incendiilor din cocsc-chiirâţă etc. — oraşul nou al lar, începînd cu drepturile şi libertăţile rească intr-adevăr că puterea demoprat- ea efortul conştient al omului nou, e- telor, a realităţii înconjurătoare aceste Inîrepn'ndereia Indusîrblă
mediul sătesc. Au participat sa muncitorilor huaedoreai, cluburile, şco- consfinţite în Constituţia Republicii populară este puterea celor mulţi, a ducat de partid; care ştie că munca lui, prefaceri, a se sublinia caracterul lor VmalceoS Alba lulia
tele : Toteşti, Sarmizegetusa, Populare Romîne şi pînă la condiţiile maselor de oameni ai muncii. concretizată în inelal şi cărbune, In de masa, a se arăta prespectiva clară,
Clopotiva şi Hăţegel. noi create de partid şl guvern pentru tr-o nouă construcţie, intr-o maşină, în- drumul pe care partidul conduce între str. Tudor Vladimirescu 13
emanciparea socială a tuturor celor ce La sfîrşitul anului 1957, industria Ir-o unealtă ori în alt produs, este o gul popor muncitor, a semăna şi a
Participanţii la concurs au muncesc. Poate fi oare nesocotit faptul siderurgică a regiunii Hunedoara a contribuţie la sporirea puterii economice cultiva în rîndurile tuturor oamenilor cum pără
concurat la : pista de indemina- că în ultimele alegeri, din numărul crescut considerabil faţă de anii regi a patriei. Uriaşa bătălie pentru spori
re şi viteză, ştafeta de 3X50 me de 11.835.475 cetăţeni cu drept de vot mului burghezo-moşieresc. S-a scris, dar rea productivităţii muncii şi reduce budane şi butoaie în stare
tri şi luarea dispozitivului la din patria noastră, au votat 11.784.655 e necesar să se mai scrie, să se arate rea preţului de cost dovedeşte atitudi
pompa manuală. tuturor un fapt deosebit de semnificativ nea de fierbinte patriotism a maselor
de oameni ai muncii care înfăptuiesc
După desfăşurarea probelor,
comisia a clasificat formaţiile dintre care 11.713.250 au votat pentru care marchează mersul nostru înainte chemarea partidului de a ieftini produ muncii încrederea în viitorul fericit şi de utilizare.
astfel: pe focul I Sarmizegetusa partidul şi guvernul nostru, ori faptul cu toată vigoarea şi care nu poate să sele, de a îmbunătăţi necontenit «ati- a-i antrena la muncă şi luptă hotărîtă
— şef al formaţiei Armie Atun- că la conducerea treburilor obşteşti, în nu constituie pentru fiecare om cinstii tatea lor — singura cale de ridicare pe pentru înfăptuirea ţelului suprem ¦»- Inform aţii se primesc
teanu ; pe locul II Toteşti — şef organele locale ale puterii de stat au prilej de adîncă mîndrie-fapiul că fur mai departe a nivelului de trai şi cul sooial !sinul — iată doar cîteva din de la sediul întreprinderii
Viorel Muşa şi pe locul III for fost aleşi un număr de 137.790 depu nalul 7, construit în aceşti ani, dă pa tural. sarcinile care trebuie să şi le pună sau telefonic Ia numărul.
maţia din Hăţegel. taţi? Ce oare pot dovedi altceva aceste triei odată şi jumătate mai multă fontă mutica de educare patriotică ă mase
cifre reprezentative decît că la condu decît întreaga siderurgie din anii re Fapte nenumărate dovedesc că şi în lor. 807 Alba Iulia
Formaţia din Hăţegel fără a cerea treburilor ţării se află azi mun- satele noastre creşte tot ?nai mult e-
dispune de utilajul tehnic al ,?â “1 patriotic şl m |sel0L, g&r se P. ŢIJRAU
