Page 32 - 1958-07
P. 32
Pas. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 110/
çirrtjsror¦^r•manoxa»
CUVSNTAREA 4 xdllrrudje judiimeJLe six ri • ixiiirrtete. s iir i • Noi recorduri de zbor
cu un avion ,,111-114"
rostită de N. S . Hruşciov ¦ MOSCOVA 9 (Agerpres).
X După cum anunţă TASS, «n
la mitingul de la Halle ¦ urmă cu cîteva zile, cu
j un avion de pasageri „TU-
¦ 114“ s-a parcurs o dis-
HALLE 9 (Agerpres). TASS clădi viaţa aşa cum vor. Acel VIZITA lacMiifan pe linia tergiversării ¦ tanţă de 34.400 km. în 77
anunţă: Luînd cuvîntul la mitin care crează valori, care mun ¦ ore, electuîndu-se trei escale.
gul de la Halle, care a avut loc ceşte, acela trebuie să dispună lui A. Novotny la Kiev tratativelo r la nivel înalt ¦ El s-a aflat în aer 48 ore şi
la 8 iulie, N. S. Hruşciov, prim de roadele muncii sale. l 30 minute; viteza medie de
secretar al C.C. al P.C.U.S. şi KIEV -9 (Agerpres). — TASS vietului Suprem al R.S.S. Ucrai LONDRA 9 (Agerpres). — rii de ţări din Europa răsăritea J zbor a fost de 710 km. pe oră.
preşedintele Consiliului de Mi Dl. Adenauer nu recunoaşte anunţă : La 8 iulie A. Novotny, nene şi de alte personalităţi. Membrii laburişti ai parlamen nă şi problema germană, care J El a zburat la o înălţime de
niştri al U.R.S.S., a salutat pe existenţa Republicii Democrate prim secretar al C.C. al P.C. tului britanic au ridicat din nou trebuie rezolvată de germanii J 10.000— 12.000 m. Avionul a
locuitorii din acest mare centru Germane. Ce să-i faci ? S.U.A. din Cehoslovacia şi preşedinte C.C. al P.C. din Ucraina, Pre la 8 iulie în Camera Comunelor înşişi, drept o piedică în calea î urmat ruta Moscova-Vladivo-
industrial din partea delegaţiei nu recunosc nici existenţa Re le R. Cehoslovace, şi oamenii zidiul Sovietului Suprem şi Con problema datei convocării con spre convocarea în cel mai scurt ¦ stok-Taşkent-.Minsk-Moscova.
P.C.U^S., spunînd : publicii Populare Chineze. Dar de stat cehoslovaci care îl in- siliul de Miniştri al Republicii ferinţei la nivel înalt. Laburis timp a conferinţei la nivel înalt. I In tot timpul zborului apa-
din această cauză poporul chi ;oţesc au vizitat oraşul Kiev. tul Arthur Henderson a cerut J ratele şi motoarele au funcţio-
Ştiţi că partidul nostru şi gu nez nu a încetat să existe. Sta au oferit un prînz în cinstea MacMillan a repetat vechile ¦ nat bine. Pe bordul avionului
vernul nostru iac totul pentru tele Unite ale Americii n-au re Oaspeţii cehoslovaci au fost oaspeţilor cehoslovaci. In timpul ca primul ministru să comuni afirmaţii în legătură cu necesi
a asigura pacea în întreaga lu cunoscut mult timp nici Uniu însoţiţi de P. Pospelov, secretar prinzului au rostit cuvîntări ce în Camera Comunelor dacă tatea unei „pregătiri minuţioa X se aflau 24 de persoane. Con-
me. Noi am iăcut multe propu nea Sovietică. Dar, din această al C.C. al P.C.U.S., N. Podgor- N. Podgornii şi A. Novotny. s-a făcut vreun progres în pre se a conferinţei“ folosite ade
neri bune îndreptate spre atin cauză, Uniunea Sovietică nu a nîi, prim secretar al C.C. al gătirea conferinţei „după recen seori de politicienii occidentali J diţiile meteorologice au fost
gerea acestui ţel. Dacă aceste încetat să existe şi în cele din P.C. din Ucraina, D. Korotcen- In seara zilei de 8 iulie oas tul schimb de- note dintre gu numai drept pretext pentru ter
propuneri ar ii iost acceptate, ele urmă S.U.A. au fost nevoite să ko preşedintele Prezidiului So peţii au asistat la un spectacol giversarea fără sfirşit a tratati X de multe ori defavorabile.
ar fi contribuit fără îndoială la recunoască Uniunea Republicilor la Teatrul Academic de Operă vernul sovietic şi guvernele pu velor la nivel înalt. X In acelaşi timp un alt a-
micşorarea încordării interna Sovietice Socialiste. şi balet „Sevcenko“ din Kiev. X vion „TU 114“ a parcurs fă-
ţionale şi asigurarea unei păci terilor occidentale“.
trainice. Dar, după cum ştiţi, Dacă ai să vorbeşti unui orb î ră escală ruta Moscova-regiu-
întotdeauna cînd prezentăm ast care nu a văzut niciodată soarele Răspunzînd la interpelare, J nea lacului Baikal - Moscova,
fel de propuneri duşmanii păcii despre strălucirea Iui, el tot n-o X lungă de 9.000 km. cu o vi-
încep să caute pretexte de care să înţeleagă nimic şi o să spună MacMillan s-a străduit să-i asi
să se agaţe pentru a respinge că nu există nici un fel de lu X teză medie de zbor de 740
propunerile noastre. Cînd spu mină a soarelui. La fel şi slu X km. pe oră.
nem că relaţiile dintre ţările so gile capitalului nu vor să re
cialiste şi cele capitaliste trebuie cunoască că socialismul vine să Presa americană despre vizita gure pe membrii parlamentului
să se întemeieze pe principiile înlocuiască capitalismul. Ele se
coexistenţei paşnice, oamenii po încăpăţînează să nu recunoască in Canada a lui Eisenhower şi Duties că guvernul englez „continuă Cine sînt inspiratorii acţiunilor
litici ai ţărilor capitaliste care acest lucru. Le vine însă tof mai
deţin posturi destul de înalte greu să conteste realizările so WASHINGTON 9 (Agerpres). menii de stat americani cit şi să se străduiască pentru convo agresive împotriva Cambodgiei
declară adesea că nu doresc să cialismului : pe zi ce trece ţările cei canadieni, în declaraţiile lor carea conferinţei“ şi că in pre
coexiste cu statele socialiste. socialiste îs> dezvoltă economia Reîerindu-se la vizita în Ca cu privire la probleme care vor
Dar ce înseamnă aceasta ? Noi tot mal mult. nada a preşedintelui şi a secre gătirea conferinţei se observă BANGKOK 9 (Agerpres). — drept instrument pentru sabota
trăim doar pe aceeaşi planetă. tarului de stat a! S.U.A., pre fi discutate în cursul tratati „un oarecare progres cu toate Săptăinînalul tailandez „La Pa rea păcii în Indochina — scrie
Reiese că unele state trebuie să Fireşte — a spus vorbitorul velor americano-canadiene, sub că acesta este lent“. trie“ scrie in cadrul unui edi săptămînalul.
plece undeva de pe această pla — că ţările noastre .au şi for sa americană arată că în cursul liniază în primul rînd aspectul torial că Statele Unite şi pac
netă. Noi spunem că dacă pe ţele armate necesare care stau vizitei lor de trei zile în Cana Răspunzînd la alte interpe tul S.E.A.T.O. au inspirat recen După cum arată în continua
planeta noastră există state cu de strajă statelor socialiste şi da, Eisenhower şi Dulles vor lor economic. îndeosebi s-a afir lări, primul ministru a încercat re „La Patrie“, Cambodgia şi-a
sisteme deosebite, ele pot şi tre sînt în stare să apere libertatea duce tratative cu liderii cana mat că în cursul tratativelor vor totuşi să înfăţişeze refuzul le ta agresiune a Vietnamului de
buie să coexiste, adică să tră şi independenţa popoarelor ţă fi abordate probleme c a : pre gitim al Uniunii Sovietice de a sud împotriva Cambodgiei. atras ura guvernului S.U.A.,
iască fără război, să nu se a- rilor noastre, cuceririle lor împo dieni cu privire la un larg cerc discuta la această conferinţă
tace unul pe altul. triva atentatelor duşmanilor. Ţă de probleme afectînd atît rela siunile S.U.A. în favoarea spori problemele interne ale unei se- Statele Unite controlează deoarece duce o politică de neu
rile noastre au armate nu pen ţiile 'âmericano-canadiene cit şi rii tarifelor vamale la plumbul Vietnamul de sud şi au folosit tralitate şi refuză să adere la
tru a ataca ci pentru a se apă actuala situaţie internaţională şi zincul importate din Canada regimul lui Ngo Dinh Diem pactul S.E.A.T.O.
în general. şi reducerea importului lor în
Pregătiri în vederea Congresului ie !s Stockholm
Marea importanţă pe care atît general, reducerea exportului
S.U.A. cit şi Canada o atribuie petrolului canadian în S.U.A., pentru dezarmare ţ colaborare internaţionali
actualelor tratative de l-a Otta- balanţa comerţului cu S.LLA.
wa se explică prin faptul că de defavorabilă Canadei, al cărei
multă vreme relaţiile dintre deficit ajunge la un miliard do
Noi nu ne amestecăm şi nu ra. Sîntem gata să dezarmăm S.U.A. şi Canada, sînt în con lari pe an etc. Apelul partizanilor păcii din R. F. G.
dorim să ne amestecăm în tre imediat şi după cum se ştie tinuă înrăutăţire, fapt provocat După părerea unanimă a pre
burile altor state.. Să ne măsu luăm deja măsuri de dezarmare. in primul rînd de politica eco sei americane, discutarea tutu -BONN 9 (Agerpres). Parti cetarea cursei înarmărilor ato nea cunoaşterea succeselor ob
răm forţele, dar nu în război, ci Noi vom învinge capitalismul şi nomică a S.U.A., care prejudi ror acestor probleme nu poate mice. ţinute în domeniile economiei,
în întrecerea paşnică. Să se în fără război, îl vom învinge în ciază mult interesele economice duce la încheierea unor acorduri zanii păcii din Germania occi ştiinţei, literaturii şi artei. Con
treacă tinerele ţări socialiste ca întrecerea paşnică, prin munca concrete. dentală participă activ la pregă Intîlnirea de la Stockholm va siderăm că o astfel de intilnire
re cresc şi se întăresc, cu vechea noastră. ale Canadei. De aceea, atît oa tirile pentru Congresul mondial permite oamenilor din toate ţă este capabilă să contribuie la
şi îmbătrînita lume capitalistă şi - 99- de la Stockholm care va avea rile Apusului ,şi Răsăritului să adîncirea înţelegerii reciproce
Vreau să-l consolez pe dl. loc intre 16 şi 22 iulie. stabilească legături şi să cu
să vedem cine va lua-o înainte, Adenauer : Sîntem siguri că da Noi propuneri ale R. D. Vietnam Ziarul „WocHenzeiiung“, or noască păreri diferite şi uneori şi la destinderea încordării in
cine va învinge. că astăzi numai Republica De ganul mişcării luptătorilor pei opuse. Ea va permite de aseme ternaţionale.
mocrată Germană este un stat adresate Vietnamului de sud tru pace din R.F.G.. a publicat
Noi sîntem prudenţi în expre socialist, va sosi timpul cînd în apelul unui grup de ''"•noscuţi Un articol al ziarului „Daily W orker ‘
sii şi nu vorbim despre ţările treaga Germanie va merge pe militanţi pe tărim social şi oa
capitaliste aşa cum flecăreşte calea socialismului şi nu numai HANOI 9 (Agerpres). — Du tru discutarea problemei cu pri meni ai cu-Hurii din R.F. Germa LONDRA 9 (Agerpres). Zia tru a da o ripostă minorităţii
propaganda imperialistă despre Germania, ci întreaga lume va pă cum anunţă agenţia vietna vire la organizarea unui schimb nă în sprijinul Co-’ ":;>sultii de rul „Daily Worker“ a pubfient neînsemnate care ignorează vo
orînduirea noastră socialistă. Noi merge pe acest drum. Socialis meză de informaţii, Hoang Min între cele două părţi in dome la Stockholm in apel se spu inţa imensei majorităţi.
nu diminuăm forţele capitalis mul îşi va cuceri poziţiile nu niul literaturii, artelor, învăţă- ne printre altele: un articol redacţional consacrat
mului deoarece ştim că acesta prin război. Ziam, ministrul Culturii al R.D. pregătirilor care se lac in dife Mişcarea partizanilor păcii
este încă puternic. Iată de ce Vietnam, a adresat ministrului mîntului şi ştiinţei. Noi. semnatarii acestei decla rite ţări în vederea Congresu din Anglia, scrie autorul, tre
trebuie să mobilizăm forţele cla Clasa muncitoare, poporul Informaţiilor al Vietnamului de Ministrul propune de aseme raţii, sîntem de părerea unani lui pentru dezarmare şi colabo buie să considere ca una din
sei muncitoare. Dar noi ştim tot muncitor din Germania şi din mă că actuala evoluţie a eveni rare internaţională care va a- sarcinile sale do căpetenie atra
atît de bine că victoria va fi a alte state va obţine în cele din sud o scrisoare in care ii pro nea ca autorităţile competente mentelor pune in lata tuturor vea loc în ci'dnd la Stockholm. gerea muncitorilor, organizaţii
clasei muncitoare, că clasa mun urmă victoria. Simpatia noas pune convocarea în cel mai scurt ale celor două părţi ale ţării să sarcina de a căuta în comun lor sindicale şi cooperatiste în
citoare va învinge. tră este de partea clasei munci interzică cu hotărîre, de comun mijloace şi căi pentru înlătura Orga nizatorii congresului, lupta pentru pace, deoarece a-
timp a unei conferinţe între re acord, propaganda militaristă si cestea sini principalele organi
Pe an ce trece — a spus N. S. propaganda îndreptată împotri scrie ziarul, au păreri cu lotul
Hruşciov — noi intensificăm tot prezentanţii Vietnamului de diferite în multe chestiuni insă zaţii prin intermediul cărora
mai mult ritmul construcţiei so ei sînt uniţi în năzuinţa lor spre poporul englez îşi exprimă voin
cialiste, pe an ce trece devin toare, de partea oamenilor mun nord si Vietnamului de sud pen va unităţii naţionale. rea primejdiei de război şi în pace şi colaborare internaţio
tot mai puternice statele socialis nală. ţa sa. Aceste organizaţii pot a-
te, creşte şi se întăreşte priete cii în lupta lor pentru viitor, vea păreri diferite in unele pro
nia dintre ţările socialiste. Doar Năzuinţa fierbinte a popoare
Iugoslavia stă izolată. Noi am pentru socialism, pentru comu lor spre pace. scrie ziarul, este bleme, însă ele trebuie să ştie
făcut şi facem mult pentru ca înăbuşită în ţările capitaliste de să acţioneze in comun în pro
Iugoslavia să meargă în pas cu nism. Cabinetul Kişi acţionează împotriva un, grup de potentaţi. Ziarul
toate ţările socialiste. Dar con La 10 iulie — a spus în în subliniază necesitatea unirii tu bleme mult mai importante, fa
ducătorii iugoslavi nu vor acea turor ior,r,,e." democratice pen tă de care sînt unanime.
sta şi vorbesc despre o anumită cheiere N. S. Hruşciov — se
cale proprie, deosebită, iar ei
înşişi se bizuie pe pomenile ame deschide Congresul al V-lea al i n t e r e s e l o r m a j o r i t ă ţ i i p o p o r u l u i j a p o n e z
ricane. Dar nouă nu ne convine
o astfel de cale. Noi ne-am o- Partidului Socialist Unit din
bişnuit să construim socialismul
în lupta împotriva capitalismu Germania. Delegaţia noastră a TOKIO 9 (Agerpres). La şi comerciale japono-chineze, a că blicat la, 8 iulie un articol seni Conferinfa reprezentanţilor
lui. sosit la Congresul vostru Ia in iulie şi-a încheiat lucrările cea ror întrerupere în urma politicii nat de Simaiama, care scrie că
vitaţia Comitetului Central al de a 29-a sesiune extraordinară neprieteneşti a guvernului japo guvernul este nesincer în pro stalului Kerala
Să luăm de pildă Uniunea So P.S.U.G. Sîntem convinşi că a parlamentului japonez. Sesiu nez, aduee mari prejudicii eco blema interzicerii experienţelor
vietică. In cei 40 de ani ai dez Congresul al V-lea al Partidului nea, care a durat 25 de zile, a nomiei Japoniei şi au refuzat nucleare şi în mod practic nu DELHI 9 (Agerpres) - Du rienţelor cu arma atomică şi cu
voltării sale ea a parcurs o cale Socialist Unit din Germania se va aprobat aşa-numitul proiect dc să adopte rezoluţia cu privire rere Statelor Unite să înceteze pă cum anunţă ziarul „Indian hidrogen.
lungă. Ce s-a vorbit însă despre lege cu privire la crearea unui aceste experienţe. Proteslele ipo Express“, in oraşul Calicul a
noi în trecut ? Exploatatorii pre desfăşura la un nivel înalt şi că fond special pentru întărirea ba la interzicerea stocării pe teri avut loc o conferinţă in spriji Conferinţa a adresat marilor
tindeau de pildă că dacă clasa după Congres clasa muncitoaie zelor economiei şi un proiect de toriul Japoniei a armei nuclea crite ale guvernului în legătură nul apropiatului Congres de la puteri apelul de a convoca o
muncitoare va lua puterea în din republica voastră îşi va uni lege privind unele probleme ale re şi înzestrării cu arma nu cu ultimele experienţe nucleare Stockholm pentru dezarmare şi conferinţă la cel mai înalt ni
mîinile sale, ştiinţa va avea de şi mai strîns rîndurile în Urul activităţii şcolilor. Sesiunea a cleară a forţeior japoneze de americane, scrie el, nu vor a- colaborare internaţională. Au vel cu participarea reprezentan
suferit de pe urma acestui lu Partidului Socialist Unit din adoptat de asemenea amenda autoapărare, rezoluţie propusă vea nici un efect. Dacă guver participat reprezentanţii celor ţilor ţărilor Asiei şi Africii, în
cru. Dar ai cui sînt sateliţii pă-. Germania, care exprimă in mente la o serie de legi de or de partidul socialist. nul rtu doreşte să meargă împo mai diferite pături ale popu vederea rezolvării importantelor
mîntului pe care îi vede acum teresele vitale ale clasei munci din secundar. triva dorinţelor poporului japo laţiei statului Kerala. probleme internaţionale.
întreaga lume ? Aceştia sînt sa toare, ale ţărănimii muncitoare Presa japoneză consideră re
teliţii artificiali sovietici ai pă si ale intelectualităţii din Ger Partidul guvernamental libe zultatele sesiunii ca „foarte sla nez, care a suferit grozăvia bom Participanţii ia conferinţă au Intr-o altă rezoluţie, partici
mîntului ! Americanii au lansa' mania. ral-democrat şi guvernul Kişi au be“. In mod unanim este criti bardamentelor atomice, el trebuie adoptat o rezoluţie in care sa panţii Ia conferinţă "declară că
trei sateliţi — portocale. Dar a- refuzat să pună în discuţia par cată poziţia guvernului în pro să aibă o poziţie consecventă în lută hotărirea Uniunii Sovieti sprijină pe de-olin lupta poporu
ceşti sateliţi sînt de 100 de ori ? lamentului o problemă atît de blema interzicerii armei nucleare. această problemă şi să ceară cu ce cu privire la încetarea expe lui algerian împotriva colonia
mai mici decît cel de-al treilea importantă pentru Japonia ca a- Astfel, ziarul „Japaii . Times“ liştilor francezi.
A luat apoi cuvîntul Henrich ceea a reglementării relaţiilor critică pe primul ministru Kişi hotărîre Statelor Unite să in
sovietic. Rau, membru al Biroului Politic pentru faptul că în declaraţia terzică imediat experienţele nu
Deci, ce înseamnă aceasta ? al C.C. al P.S.U.G. cleare.
— a arătat vorbitorul. Aceasta
înseamnă că ştiinţa sovietică a program făcută în parlament Gomentînd rezultatele sesiunii Olanda întăreşte forţele ei militare
depăşit realizările americanilor. din Irianul de vest
Aceasta este o mare victorie a Ohotărîre s-a limitat numai să dea asigu parlamentului, ziarul „Akahata“
noastră. Aceasta este expresia
voinţei clasei muncitoare, înţe rări că va continua să depună arată că refuzînd să discute în
lepciunii mişcării comuniste.
Dl. Adenauer ştie că am sosit eforturi pentru interzicerea ar parlament problema reglementă DJAKARTA 8 (Agerpres). — năuntru. După cum arată ziarul.
la dv., în republica voastră. Intr-o ştire din Amsterdam, a- Olanda intenţionează să trimită
Ne-am întîlnit cu el în timpul a Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. mei nucleare, dar tofodată a a- rii relaţiilor cu China partidul genţia ANTARA confirmă că
tratativelor de la Atoscova. El doptat punctul de vedere ameri lib,eral-democrat şi cel de-al doi Olanda întăreşte forţele ei mi agenţi speciali pentru submina
tot se mai gîndeşte la politica rea economiei indoneziene şi
lui ,,'dc pe poziţii de forţă“. Dar MOSGOVA 9 (Agerpres). — află monumente de artă şi cul can că arma nucleară este, chi lea cabinet Kişi au demonstrat litare din Irianul de vest. Olanda
această forţă există numai în în TASS anunţă : Consiliul de Mi tură din Orientul antic, momi purile, un mijloc de „preîntâm va trimite 500 de aviatori în Iria pentru crearea unei almosfere de
chipuirea lui. ,Noi recunoaştem niştri al U.R.S.S. a adoptat ho- meniul de artă antică cunoscut pinare" a războiului. că acţionează împotriva intere defetism care să schimbe echili
nu forţa, ci dreptul clasei mun tărîrea de a preda guvernului în toată lumea — friza monu selor majorităţii poporului japo nul de vest, va construi aici noi
citoare, dreptul oamenilor mun- Ziarul „Sankei Dzidzi“ a pu nez. baze aeriene pentru avioane cu brul de forţe din Indonezia în
cii, dreptul popoarelor de. ă-şi reacţie şi, dacă va fi nevoie, va favoarea Olandei.
Republicii Democrate Germane mentală de marmoră a altaru D e cla ra ţia Partidului so cia list trirrte trupe aeropurtate.
valorile culturale care aparţin din J a p o n ia Ziarul „Suluh Indonesia“ scrie
muzeelor şi instituţiilor R. D. lui din Pergam, picturi flaman Ziarele indoneziene cer spori că ultimele acţiuni ale Olandei
Germane şi se află în păstrare de, franceze şi germane, colecţii TOKIO 9 (Agerpres). După rea dificultăţilor economice şi rea vigilenţei faţă de aceste ac
temporară în Uniunea Sovietică. de gravuri aparţinînd diferitelor cum anunţă postul de radio To îmbunătăţirea relaţiilor cu Ghi- ţiuni menite să întărească ocu îndreptate împotriva Indoneziei
şcoli europene, lucrări de Rem- kio, cu prilejul încheierii sesiu na. După cum se arată în de dovedesc că cercurile conducă
Aceste valori au fost salvate brandt, precum şi materiale de nii parlamentului, Partidul socia paţia colonialistă a Irîanului de toare olandeze continuă să pre
şi transportate în U.R.S.S. de arhivă datînd din secolele XVII- claraţie, guvernul şi partidul li vest.
către trupele sovietice în peri XX. list din Japonia a dat publicită beral-democrat aflat Ia putere gătească acţiuni militare care a-
oada Marelui Război pentru A- ţii o declaraţie în care se spune După cum arată ziarul „Harian meninţâ pacea în regiunea Paci
părarea Patriei în timpul lupte De comun acor'd cu guvernul printre altele: Nici cabinetul au luat măsuri pentru ă împie Rakjat“, există indicii că tru ficului. Gu toate aceastea, subli
lor de pe teritoriul german. R. D. Germane, la Muzeul de Kişi, nici partidul liberal-demo pele olandeze care urmează să
artă plastică „Puşkin“ din Mos dica discutarea în parlament a niază ziarul, hotărîrea poporului
Multe obiecte dintre acestea cova şi .la Muzeul Ermitaj din crat nu au dat nici un fel de rezoluţiei cu privire la interzi fie trimise în Irianul de vest nu indonezjan de a elibera Irianul
au valoare de exemplar artistic Leningrad vor fi organizate ex lămuriri la actuala sesiune a sînt trupe obişnuite. Misiunea lor
unic sau sînt de o mare impor poziţii la care vor fi prezentate parlamentului în problema pri cerea stocării armei nucleare în de vest este nestrămutată. In
tanţă istorico-culturală şi repre aceste piese de muzeu germane Japonia şi Ia refuzul ‘de a se este de a întări serviciile /de această luptă poporul indonezian
spionaj ale Olandei, care urmă
zintă comori ale culturii artis- pentru a le face cunoscute publi vind măsurile pe care intenţio înzestra cu armă nucleară forţe se bucură de sprijinul popoare
resc subminarea" Indoneziei di lor din întreaga lume, scrie
tice a omenirii. Printre ele se cului Şovietio. nează să le ia pentru înlătura le armate japoneze. . , ¦{-. „Suluh Indonesia“.-
Redacţia ?1 administraţia elaiuţul |tr. 8 Martie or. 9, T ţ le t ş g Ţ 188-189. Taxa plătită în rijg ftir jgnfgrm aprobării Direcţiunii Generala ^ 2P6.820 dln 8 nplémbrle 1919, T p a r ^ V T ^ i f l t i w c a Poligrailcă ,l Ma|“ - DEVÂT
