Page 33 - 1958-07
P. 33
©?va \ PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE UN1ŢI-VM
Maşini în ajüíoral colectiviştilor
Anul X Nr. 1108 Vineri 11 iulie 1958 4 pagini 20 bani
uTiiAuiganga
Rcastazilei mineralulşlozileide lip si 0 delegaţie a Marii
Adunări lallonale a
O O «L?><&>O O <$> fy\t R. P. R. a plecai în
R. P. Albania
Ştiri din întrecerea minerilor •y
Joi dimineaţa a părăsit Capitala, pie
Pnn grija sloiului nostru democrat-popiiIar, agricul recoltatul !tiraje!or. Această maşină este deservită de nu Colectivul sectorului trei îe frunte rind spre Tirana, delegaţia Marii A-
tura eslc dotată din an in an cu iot mai multe maşini mai doi oameni şi poate recolta zilnic ¦jur.ajete de pe o dunărl Naţionale a R.P. Romîne care
moderne de dijerile tipuri. Mergind pe linia mecanizării suprajaţă de peste 20 ha., înlocuind 'astfel¦ut jiecare zi La sute de metri sub pămînt, în viaţă angajamentelor luate în între bune decît în ziua precedentă. Cel mai va face o vizită prietenească în R. P.
lucrărilor agricole din toate sectoarele de activitate ale m'Ji.ica a circa 150 de oameni. adîncul minei Aninoasa, minerii mun cerea ce se desfăşoară în cinstea Zi mare sector al minei a extras la 8 Aibania la invitaţia Adunării Populare
gospodăriilor colective, S.M.T. Orăşlie a trimis in anul cesc mereu mai spornic pentru a da lei minerului şi a zilei de 23 August. iulie cu 1 Ia sută mai mult cărbune. a R. P. Albania.
accsj_: in G.A.C. din Şibol un tip nou de maşină pentru IN CLIŞEU: tractoristul Socaciu Cornel (pe tractor) Colectivul sectorului II cu 0,5 la su
şi colectivistul Nistor Nicolac (pe maşină) lucrind ta Entuziasmul din munca minerilor de tă, iar colectivul sectorului III cu 1,3 Din delegaţie fac parle deputaţii
recoltatul !!.rujelor în GjA.C. Şibot. la această exploatare îl dovedesc ci la sută. Acesta din urmă se situează Petre Drăgoescu, vicepreşedinte at
frele ce se înscriu zilnic pe grafice.
Intr-o singură zi, la 8 iulie, minerii Marii Adunări Naţionale a R. P.
Romîne, membru al C. C. al P.M.R.,
Aninoăsei au reuşit să extragă la su în fruntea întrecerii ce se desfăşoară conducătorul delegaţiei, Anton Breiten-
prafaţă cu 0,9 la sută mai mult căr la mina Aninoasa. / hoîer , membru at C.C. al P.M.R.,
redactor şef al ziarului „Neuer
1 2 0 0 t o n e c ă r b u n e p e s t e p la n / Weg“, acad. Andrei Oţetea, directorul
Institutului de istorie al Academiei
A început Sînt pe terminate Laarii,incooperativa intr-una din emisiunile locale aie cărbune. Din abatajul nr. 10 din sec
centrului de radioficare din Aninoa torul I s-a desfăşurat de atunci o R- P. Romîne, Irina Bandy, munci
treierişul sa, ascultătorii au audiat şi vocea muncă spornică, o muncă care a dat toare la uzinele „Janos Herbak"
brigadierului Alănăiiă Vasile, precep roade deosebit de frumoase. In pe din Cluj şi Florea Fîntînă, preşe
Pe tarlaua cea mare de pe „Dealul torul de la sectorul l al minei Ani rioada de la 2 iunie la 9 iulie, în dintele gospodăriei agricole colective
Răhăului" muncitorii gospodăriei agri noasa. In cuvîntul său tov. Mănăilă abatajul nr. 10 al sectorului 1 au j din Calafat.
cole de stat Petreşfi, trupul Cîlnic, au
aşezat ultimii snopi de orz în c'ăi. In cu recoltatul griului şi bmagaziilepentru a arătat că sfătuindu-se cu ortacii, a fost extrase peste pian 1.200 tone căr- j SOLIST!
mai puţin de trei zile a tost strinsâ ret oi hotărît să întîmpine Ziua minerului bune. Pînă la sărbătoarea lor minerii ij
ţa de pe o suprafaţă de 20 ha. Ei Pornind ia timp secerişul făcut economie de un mare nu din brigada tov. Mănăilă sînt hotărîţt
au fost primii din comună care au griului, colectiviştii din Geoagiu măr de braţe de muncă (apro depozitarea recoltei cu cel mai frumos rezultat în muncă să-şi întreacă propriul angajament. „
strîns recolta de orz. In ziua următoa vor termina în aceste zile strîn- ximativ 100), care ar fi făcut ca din acest a n : brigăzile lor să extra
re _ io Iulie — la trupul Cîlnic a gerea recoltei de pe întreaga cheltuiala de recoltare să creas
început treierişul. Producţia medie ce suprafaţă de 34 ha. însămînţate că, iar valoarea zilei-muncă să Economisirea timpului în perioada gă peste plan cantitatea de 2.000 tone LUCIA LIC1U $> V 'muzica populară
se realizează la ha. este în iurul a cu această cultură. scadă. Griul anul acesta fiind strîngerii recoltei, a constituit o pro
1.800 kg. Planul iniţial stabilit pentru bun, va depăşi. 1.700 kg. la ha. blemă asupra căreia comitetul execu Realizări însemnate ai form afiunilor
obţinerea recoltei la ha. a fost înde Euerînd cu o secerătoare-le- tiv a! Sfatului popular comunal Hăş.
plinit. gătoare acţionată mecanic, s-a dat, raionul Hunedoara s-a orientat Colectivele minelor care compun mele 5 zile din luna iulie, harniciiii mu ni- artistice de amatori
din timp. 94
Gospodari,
„Fiecare minut este preţios“ — ne Trustul minier Hunedoara au desfăşurat neri de la Teliuc şi Ghelar ca şi cei 1 o
în cel de-al doilea trimestru al aces de la exploatarea de talc, au desfăşuu- ! !
Secerişul griului e în toi spunea tov. secretar al sfatului popu tui an o activitate rodnică. Astfel, plă rat o activitate rodnică. La Ghelar, de
lar — de aceea căutăm să folosim oti nui producţiei globale a fost realizat în pildă, în aceste 5 zile, planul- produc
ce clipă bună de lucru pentru a în această perioadă la mina Teliuc în ţiei globale a fost îndeplinit în propor
întovărăşiţii şi ţăranii munci riş. Mulţi dintre cei care au re lătura risipa de timp şi a asigura con proporţie de 104,30 la sută, iar la mi ţie de 103,3 la sută, la Teliuc in pro
tori din comuna Şoimuş, raio coltat păioasele, printre care se diţiile cele mai bune pentru efectuarea na Ghelar în proporţie de 104,17 la porţie de 100,5 la sută, iar la exploa1'-
nul Ilia, favorizaţi oarecum de numără Ioan Turcii, Miron Fe- lucrărilor din campania de strîngere sută. tarea de talc în proporţie de 108 la /su -
condiţiile locale de climă şi sol kete şi Ioan Luca, au şi dezmi- a recoltei“. Contlnyînd şirul succeselor şi în pri
care au grăbit coacerea cerea riştit o parte din terenurile eli tă‘ ¦. /
Modul în care an fost pregătite lu
preocupări şi lelor,, au început cu multe zile berate. crările pînă acum în această proble C o c s , lam inate şi m inereu ;
în urmă secerişul orzului. Ase In prezent, în comuna Şoi mă, confirmă cele spuse. Aci au fost ag lo m erat p este plan
REZULTATE meni proverbului : „cine se scoa pregătite cele trei arii electrificate un
lă de diţnineaţă, departe ajun muş, secerişul griului este în de vor treiera recolta membrii întovă Anul acesta sideriirgiştii hu- cocs metalurgic peste . plan. La
Problema depozitaţii în condiţiile ce ge“ şi ţăranii muncitori din Şoi toi. Pe întreg hotarul comunei răşirilor agricole din Hăşdat, Nădăş- nedoreni au muncit mai bine ca
le mai bune a cerealelor pe care ţăranii muş au terminat secerişul or se pot vedea oameni care se tia Superioară Şi Nădăşth Inferioară. orieînd. La toate secţiile s-au aglomerator harnicii muncitori
muncitori le vor preda statului în- baza zului încă din 4 iulie 1958, si- grăbesc să termine recoltatul Au fost plantaţi stîlpii pentru curent, obţinut însemnate depăşiri de
contractelor încheiate, a stat — ală tuîndu-se printre fruntaşii raio într-un timp cît mai scurt. s-a tras firul şi se aşteaptă doar so s-au străduit ca să aducă un a-
turi de celelalte probleme ale campa nului. sirea motoarelor electrice de la S.M.T. plan contribuind astfel la spo
niei de recoltare — în centnil aten Aria aşîeapfă începerea pentru a fi instalate. rirea cantităţilor de metal livra port însemnat în creşterea pro
ţiei sfatului popular comunal din Că Pentru ă nu lăsa să se piardă îreierîşului te economiei naţionale.
lan. Luîndti-se măsuri corespunzătoare nici un bob din noua recoltă, Paralel s-a desfăşurat o susţinută - De la începutul anului şi pînă ducţiei. Astfel ei au reuşit ca în Gaurii Iovănescu este solist de
pentru ca baza de recepţie să asigure mobilizaţi de organizaţiile de ba In comuna Şoimuş, treierişul muncă politică de lămurire şi în rîn- în ziua de 7 iulie a.c., colectivul muzică populară la căminul cul
condiţiile cele mai bune, aci s-au reali la arie a intrat în ultimii ani în durile celorlalţi ţărani muncitori pentru de la cocserie a dat 20.380 tone aceeaşi perioadă să dea 36.513 tural din Sălaşu de Sus şi a dus
zat pînă acum lucruri frumoase. în ză şi deputaţii sfatului popular, obişnuinţa ţăranilor muncitori. a-şi strînge recolta şi a treiera la a- faima satului său în întreg raionul
căperile au fost curăţite şi văruite. Du Pentru ca şi în acest an treie tone minereu aglomerat peste Haţeg. Amil trecut cu ocazia festi
şumeaua şi tavanul după ce nu fost zilele trecute ei au pornit şi la rişul să se desfăşoare în condi- rii. valului regional al tinerelului, pe
spălate cu apă şi sodă caustica, au strîngerea recoltei de grîu. In ţiuni bune, statul popular co plan. Succese frumoase au în estradele hunedorene şi-a reprezen
fost sulfatizate, acum făcîndu-se stro munal a luat toate măsurile în La cooperativele din Hăşdat au fost tat cu cinste raionul, (fotografia nr
pirea cu soluţie „Lindan“. mai puţin de trei zile, respec vederea amenajării ariilor. Aşa luate măsuri pentru a fi' aprovizionate registrat şi laminatorii din com
tiv pînă în seara zilei de 10 se face că aria electrificată din cu tot ce este necesar: coase, seceri, O-
O atenţie deosebită s-a acordat în iulie a. c., în această comună Şoimuş, este amenajată încă gresii, etc. astfel ca ţăranii muncitori binat. Ei au dat 8.547 tone la
treţinerii boxelor pentru depozitarea s-au secerat peste 25 ha. semă din ziua de 5 iulie a.c. Pe arie să se poată aproviziona cu tot ce au | Maria Iovănescu, solistă de mu-
sămînţei recunoscută şi rezervată pen nate cu grîu. Fruntaşi pe comu s-a fixat locul pentru aşezarea minate peste plan. g
tru însămînţările din toamna acestui nă la seceratul griului sînt în stogurilor, s-au transportat ni nevoie scutind drumurile la Hunedoa
an. La baza de recepţie din Călan ca sip, butoaie cu apă şi restul Pe şantierul laminorului Bluming
urmare a preocupării bunilor gospo tovărăşiţii din satul Mintia, ca materialului pentru prevenirea ra sau în alte centre pentru cumpă
dari ai comunei, sînt asigurate toate re au recoltat aproape o jumă şi combaterea incendiilor, şi s-a Aşa se întîmplă. Gînd ajungi se lucrează la aşezarea maşini
condiţiile de păstrare a recoltei. rături. Pentru fiecare din cele trei în spre sfîrşitul unei lucrări, ne lor pe fundaţii pentru acest la
tate din suprafaţă. reparat baraca unde se vor'de tovărăşiri agricole au fost asigurate răbdarea de a vedea îndeplinită minor. Se aşează transportorul
Rezultatele preocupării sfatului popu Alături de întovărăşiţii din magaziile de depozitare a recoltei această lucrare este tot mai de blumuri, căile cu role, împin-
lar din Gălan nu se reflectă numai în pozita cerealele. In afară de a- mare. Gonstruotorii şi montorii
privinţa aceasta. In comună au fost Mintia, la loc de cinste se pot cestea s-au luat măsuri ca în repartizate fondului de bază. Încăperi de pe şantierul laminorului Blu gătorul, opritorul din faţa cup
stabilite şi amenajate toate cele 6 trece şi numele deputaţilor Pe ming, toţi acei care muncesc torului cu propulsie nr. 1 şi se
arii, dintre care două electrificate, tru Dubar şi Ioan Lazăr, pre ţimpul treierişului, pe arie să le au fost văruite, duşumelele reparate aici, luptă cu însufleţire pentru lucrează intens la linia de lami
unde vor strînge şi treiera la un loc cum şi a întovărăşiţilor Gheor- ca angajamentul lor să tie înde nare.
recolta întovărăşiţii din satele aparţi ghe Dubar, Ioan Gertezan lui fie deschis un chioşc cu răco şi desinféctate, Iuîndu-se toate măsu plinit cît mai repedet In timp
nătoare comunei şi ceilalţi ţăraiîi Gheorghe, Ioan Duţu şi alţii, rile pentru combaterea Şoarecilor şi ce se continuă încălzirea primu Important este faptul că la
muncitori rdin comuna Călan. între ritoare şi să se ducă acţiunea lui cuptor adînc, se tao ultime toate agregatele din hala prin
care au ieşit cei dintîi ia sece de achiziţionare a cerealelor în distrugerea gărgăriţelor. le pregătiri pentru rodajul gene cipală a laminorului Bluming,
cantităti cît mai mari. s-a terminat rodajul individual.
Măsurile preconizate şi aplicate în ral al Blumingului. Paralel cu S-au pus la punct posturile de
comuna Hăşdat în privinţa strîngerii aceasta, constructorii şi monto
rii au atacat în plin lucrările comandă şi se fac ultimele fini
ia timp -a recoltei sînt o chezăşie a re sări pentru trecerea la rodajul
laminorului de 650 mm. Acum general, eveniment care va avea
zultatelor bune ce vor fi obţinute aci. loc nu peste mult timp.
gul număr de batoze este asigurat, CASTELUL C O R V IN ILO R î zică populară Ia acelaşi cămin cui-
s-a făcut verificarea Instalaţiilor elec
trice, recrutarea delegaţilor pentru ba Uliii rodnic şi noi angajamente | turul, s-a dovedit a fi o cint îreaţă
! tot atît de bună ca şi soţul său. Im
toze, a coşarilor, cu un uivînt au 7 festivalurile raionale din Haţeg, ia
fost asigurate condiţiile necesare ast Zilele trecute a avut loc Ia fanionul de brigadă fruntaşă pe | Festivalul regional anul trecut şi în
fel ca odată pornită acţiunea de se garajul I.T.G. Petroşani o con i acest an cu ocazia „zilei învăţă
ceriş şi treieriş, aceasta să nu suporte sfătuire de producţie unde s-au garaj, avînd o depăşire a pi'-.nu-
nici un fel de întîrziere, provocată de analizat rezultatele întrecerii so iui cu 16 la sută. torului" ea şi-a dovedit încă odată
ndndeplinirea ori nepunerea la punct cialiste pe luna iunie. Din re deosebitul dar de a cînla (fotogra-
din timp a fiecărui lucru. ferat a reieşit că planul de pro Pe locul doi s-a situat briga
da condusă de comunistul Ioan
Reparaţie ducţie al garajului a fost depă Munteanu, iar pe locul trei bri
gada de U.T.M. condusa de D.
de .• im' îni\ uiaVlă şit cu 300 tone şi 12.000 .tone Drăghici.
kilometrice.
Cu ocazia decernării fanionu
Locui întîi în întrecere a fost lui, conducătorii auto de la g a
rajul I.T.G. Petroşani şi-au luat
cîştigat de brigada de condu noi angajamente.
cători auto, condusă de comu A. SLABII
Repararea utilajului necesar recol nistul M’ihai Oprea care a primit corespondent
tării a constituit o sarcină anterioară
a S.M.T.-urilor. Necesitatea maşinilor Sporesc canUtăf ile de produse agro-alimenfare
care să funcţioneze bine este cunoscută
şi de tov. de la S.M.T. Orăştie. Tocmai a c h iz iţ io n a te şi d e sfăcu te prin c o o p e ra tiv e
poate din această cauză ei au început
reparaţiile !a timp şule-au terminat îna Anul acesta cooperativele din întrea 44 la sută. Cantitatea de fructe des
inte de a începe recoltatul pă- ga ţară au aprovizionat populaţia o- făcută pînăacum în pieţele din în
ioaselor. Calitatea reparaţiilor ar fi raşelor în sezonul de primăvară şi treaga ţară este dublă faţă de pre
trebuit să nu fie lăsată pe planul al
doilea. La gospodăria colectivă din vară ‘ cu cantităţi sporite de produse; vederile planului. .
Priaaz a fost trimisă o seccrătoare-le-
gătoare cu care se pretindea că se agro-alimentare. In ultimele trei luni In ultimele trei luni ţăranii au mai Acsente Midoşoni, face parte din
poate lucra. Pretenţia S.M.T.-ului a fost ansamblul artistic al cooperativei
nejustificată, căci, seceră toa-re-a pusă în au fost achiziţionate aproape.' 8.000 valorificat prin cooperative cu 45 la de consum „Ţara Haţegului” din
lan s-a defectat imediat. Haţeg. Măiestria cu care interpre
Masiv, elegant în acelaşi timp, castelul Corvinilor, ¦ a Cdrviiieşlilor. tene de legume diferite. sută mai multe păsări decît prevedea tează cîntecele populare i-a fost
De ce trebuie să existe această „ne numit şi ceiaiea Hunedoara, prezintă vizitatorilor prive Deşi în cursul veacurilor castelul a sujerit cinci in Cooperativele din toate regiunile planul, cu 25 la sută mai multă mie răsplătită de aplauzele culese în
înţelegere“ între cei care repară, uti lişti ce lasă impresii puternice, prin construcţia lui mă re dealbine şi cu 61 la sută mai Haţeg, Călan şi în satele prin care *
lajul agricol şi calitatea reparaţiilor î reaţă, cu acoperişuri ţuguiate şi strălucitoare, cu sume cendii. mari şi a joşi restaurat şi refăcut de mai multe ţării acordă o mare atenţie şi achizi multă lînă. Pîna lasfîrşitul acestui formaţia s.a deplasat (fotografia
deniile de turnuri de diferite mărimi şi jorme. In interi ori, el şi-a păstrat. ,în mare parte, stilul său 'gotic. ţiilor de cartofi. In ultimele trei luni an ei vor mai valorifica .peste 277.000 nr. 3).
orul castelului, joişoarcle şi sălile împodobite cu măies a fost achiziţionată o cantitate de tone grîu şi porumb, peste 430.000 pă
trite cioplituri în piatră şi Ifiiwi, cit şi urmele unor picturi Priveliştea măreaţă a castelului, cît şi vizita în inte
medievale, reamintesc de vremurile puternicei riorul lui, este plină de evocări ale unor timpuri şi orîn- cartofi timpurii şi cartofi din recolta' sări şi altele pentru care s-au înche
dtiiri sociale de mult apuse.
anului trecut care depăşeşte planul cu iat contracte.
FOTO: 1. TEREK