Page 34 - 1958-07
P. 34
Pag. 2 UWMÜE SOQIAUSMUWi Nr lí 8
B I L A N Ţ U L Cînd M i scapă de sub supraveghere Pe plaiuri mârginene
unei perioade de muncă In parcul din Deva pot fi în- se „pregăteşte” pentru intra lariul şi cu canistra în mină
tilnite zilnic în chioşc grupuri
de tineri mînuind „foiţele" cu rea în facultate. Ce bucurie a- pleacă după benzină în parc
miini crispate şi cu ochii în duce el cu purtarea asta tată
La orice siîrşit de trimestru tribuit din plin la mărirea su cinşi de febra hazardului ; se lui său care lucrează ia fabri la „ douăzeci şi una“ .
joacă cărţi „21" pe bani. Un ca de conserve din Deva ?
se obişnuieşte ca să se tacă un prafeţei colectivizate şi coopera*- grup intilnU zilele trecute de In grupul de la miliţie am
organele de ordine publică a Gheorghe Duca, locuieşte pe
bilanţ al muncii, să se discute tivizate. Cuiul' Vodă, a absolvit Şcoala găsit pe copilul ion Jurj de 12
fost invitat la miliţie. Vă pre tehnică dih Hunedoara. In
despre realizările obţinute, des O altă problemă discutată în zentăm pe scurt participanţii: U.T.M. n-a fost primit fiind res Ani din oraşul Stalin, venit in
pins la confirmare pentru apu
pre unele metode bune, să se plenara amintită a tost şi crea Gavril Montoiu de 26 de ani cături cosmopolite. Organizaţia vacanţă la unchiul său Ion
e ,>organizatorul“ jocului de U.T.M. n-a greşit neprimindu-l
critice cu asprime lipsurile con rea grădiniţelor sezoniere pen cărţi. Fiind în convalescenţă în U.T.M. Şi el se „pregăteşte" Moldovan, care lucrează la în
să intre la facultate.
statate. tru ca ele să fie un ajutor pen primeşte ajutor de boală 700 treprinderea Bampotoc, pe D.
de lei pe lună. Timpul acordat Fiul şefului aprovizionării
Un asemenea bilanţ s-a făcut tru temei Ie care merg Ia munca pentru consolidarea sănătăţii de la P.T.T.R. Deva este Dorin Popescu şi alţii.
îl risipeşte in van, irosind tot Gaşpar. A absolvit şi el şcoa
zilele trecute asupra muncii co cîmpului. odată şi banii, de concediu. la medie „ Decebal" din Deva Ascultindu-i, m-am întrebat
in 1956. Un an a lucrat la
mitetului regional al femeilor Şi în această direcţie s-au ob Ştefan Spaniol la l.C.I.L. Si- P.T.T.R. Deva ca fundţionar şi a cui e vina dacă ei cresc rău,
apoi s-a prezentat la examene
unde s-a analizat munca desfă ţinut unele rezultate. Pe întrea meria a fost şef de garaj. De la facultatea de drept. A căzut cu asemenea apucături. Ce ga
trei săptămîni nu lucrează um- in 1957, şi de atunci ..pregătin-
şurată pe trimestrul II. ga regiune funcţionează în mo blînd hoinar, pacoste pe capul du-se” pentru alte examehe, ranţie prezintă ei societăţii. în
tatălui său, muzicant la un consumă cîştigul tatălui său
Darea de seamă a fost pre mentul de faţă 147 grădiniţe se restaurant in Deva. jucînd cărţi. care păşesc ? Socot că vino
zentată de tov. Sanda Ciucea- zoniere, dintre care 34 cu pro In grupul celor de 19 ani Pavel Titus Sorescu este şo vaţi in primul rînd sînt pă
este Carol tiits de pe strada fer pe turismul direcţiunii
nu, preşedinta comitetului re gram zilnic. Călugăreai.. Prin 1955 a ab rinţii (majoritatea dintre cei IN CLIŞEU : Vedere din Rolnna, raionul Sebeş.
solvit şcoala medie maghiară D.C.A. De două sâptămîrli 'ma
gional. Plenara s-a desfăşurat Gîteva din tovarăşele care au din Deva. Un timp a lucrat ta şina fiind în atelier pentru re amintiţi fiind singurii copii lă
I.R.T.'A. că funcţionar. S-a în paraţii, Titus semnează condi
scris ia şcoala tehnică din Hu ca, îşi încasează regulat sa părinţi), deoarece nu s-au o- Cine nu a auzit de vestitul au purtat cu ei, ani şi ani de-ă*-
nedoara, a terminat-o şi acum cor al ciobanilor din Poiana ? rîndul, cîntecele auzite la cor,
într-o atmosferă combativă şi luat cuvîntu! au arătat că nu cupat îndeajuns de copiii lor Gîntecele lor culese din folclo răspîndind astfel minunatul fol
principială, scoţînd în evidenţă întotdeauna secţiile de învăţă- rul local — cu specificul vieţii clor şi creaţiile compozitorilor
care au asemenea preocupări, ciobăneşti, ?U optimismul şi dra noştri.
gostea lor de viaţă şi frumos —
elanul în muncă şi contribuţia mînt şi cultură raionale au spri socot vinovaţi unii educatori şi străbat azi întreg cuprinsul pa De-acolo, din satul Poiana,
triei noastre, iar altele au trecut aşezat la o altitudine de 1000
pe care şi-au adus-o comitetele jinit comitetele raionale Şi oră profesori din sedii care nu s-au graniţele şi sînt învăţate de co metri, corul a străbătut în repe
ruri străine. tate rîndufi drumurile la Bucu
raionale, orăşeneşti şi comisiile şeneşti ale femeilor pentru des preocupat îndeajuns şi eu per reşti, Sibiu, Deva, Petroşani,
Se împlinesc în septembrie Hunedoara şi prin o sumedenie
comunale de femei, pentru pre chiderea şi buna funcţionare a severenţă de a insufla tinerilor ă.c. 50 de ani de cînd învăţă de sate apropiate, partlcipînd Ia
torul loan Tănase a pus baze concursuri şi concerte, oblinînd
gătirea campaniei de însămîn- grădiniţelor sezoniere. Aşa s-a deprinderi sănătoase şi un scop le corului din Poiana şi peste de fiecare dată succese şi premii
remarcabile.
ţări şi recoltă întîmplat în ra în viaţă. Vinovate sînt şi orga 30 de ani de cînd învăţătorul
Gheorghe Bogdan dirijează a- Cu ocazia semicentenarului
ri, transformarea ioanele Hune nizaţiile U J.M . care i-au lă corului din Poiana, ziarul nos
cest cor. In drumurile lor lungi tru va publică mai multe arti
socialistă a agri Lucrările plenarei doara, Ilia, Ha sat să se laude doar cu cali cole şi fotografii din viaţa şi
culturii, tradu Comitetului regional ţeg şi altele. prin munţi şi pe şesurile întin activitatea renumitului cor.
cerea în viaţă a tatea de uiemist, fără a-i antre
hotărîri lor con al femeilor Comitetele şi se ale ţării, ciobanii din Poiana
comisiile de fe na in acţiuni tinereşti, sănătoa
să. C. SOARE
sfătuirii de Ia mei au mobilizat i '....QjUmmâlimmm ........ .. I ..........
Constanţa, acti femeile la în
vitatea în domeniul ocrotirii ma frumuseţarea şi buna gospodă U n c o lţ roşu * a rh iv ă / b u c ă tă rie ...
rnei şi copilului. rire a oraşelor, satelor şi stră Oricare elev-fie el cit de cer orul complect „ renovat" nu ar meră. Şi astăzi, nimănui nu i
zilor. In oraşul Deva comisiile
Educarea maselor de femei în de femei au plantat 620 pomi tat cu algebra — va declara mai fi putut fi recunoscut de se mai pare ciudat dacă, tre-
spiritul dragostei ţaţă de muncă, decorativi şi au curăţit şi văruit
păstrarea bunului obştesc, res 213 pomi fructiferi. S-au eviden categoric că egalitatea de mai nimeni drept ceea ce iniţial fu cînd prin faţa uşii pe care al întrecerea
pectarea şi îndeplinirea hotărî ţiat Iufiana Irimie, Natalia Kiss,
ri lor luate atu fost de asemenea Maria Lăscuţ şi altele. sus, practic, este imposibilă. Şi sese.., tădată stătea scris „ Colţul roşu"
probleme viu dezbătute de par
ticipantele la plenară. In acţiunea de înfrumuseţare totuşi... există. Titlul nu repre Dar pentru ca metamorfoza simte un îmbietor miros de
e demnă de remarcat contribu
Spiritul partinic al discuţiilor ţia pe care şi-a adus-o comisia zintă fantezia bogată a vreunui să fie complectă, in ultima fa friptură — ce denotă talentul prietenilor cărţii
s-a manifestat în desfăşurarea de femei de la fabrica chimică
tuturor lucrărilor. Cînd s-a vor din Orăştie. Aici s-au efectuat ziarist cu veleităţi de matema ză, tovarăşii s-au gîndit să şi hărnicia gospodinei — mi
bit despre unele realizări s-au 620 ore muncă voluntară la cu
amintit printr.e altele despre cele răţirea parcului, la amenajarea tician, ci o realitate vie, deter transporte tot aici maldăre în ros ce-ţi stîrneşte apetitul... *
5.826 hectare cultivate cu legu spaţiilor verzi şi a rondourilor
me şi zarzavaturi, de către fe cu flori. De asemenea comisia minată de condiţii „obiective” , tregi de hirtii oficiale, dosare, Cu mult timp în urmă, prin
mei, despre faptul că femeile au de femei de la U. M. Cugir, a
avut o contribuţie deosebită în arătat tovarăşa Vartolomeu, a după cum susţin tovarăşii de mă. rog, tot ceea ce constituie G.A.S. Călan oamenii îşi pu Purtătorii insignei „Prieten al frumoase răspunsuri au fost
munca de contractări şi achizi desfăşurat o largă muncă de e- cărţii“ au avut prilejul să-şi
ţii. Gospodinele din comunele ducare a tinerelor fete, cu care la G.A.S. Călan. o „arhivă" că doar spaţiu se neau reciproc această întreba îmbogăţească tot mai mult cu date de Radu Cornel, pla
Ceru Băcainţi (Orăştie) şi Gîr- s-au organizat întîlniri, şezători noştinţele în domeniul literaturii
bova, (Sebeş) n-au precupeţit literare şi joi ale tineretului cu Cum arăta colţul roşu al a- mai găsea suficient. re : „oare unde a dispărut bib participînd la „întrecerea priete nificator la U. R. G. G. Sebeş
nimic cînd a fost vorba să-şi teme educative. Tinerele tete de nilor cărţii“,
îndeplinească o datorie patrio la U. M. Cugir au efectuat 2.700 oestei gospodării, oamenii nu-şi Ultimele vestigii, care mai lioteca noastră" 7 Au căutat-o (premiul I) şi Rădulesqu A-
ore muncă voluntară la amena In regiunea noastră, deşi mo
tică. Ele an colectat din sat pes jarea parcului din jurul blocului mai aduc aminte. aminteau de existenţa, fostului o vreme, dar n-au găsit-o şi bilizarea tineretului la acest drian, elev la şcoala medie nr.
te 45.000 de ouă. De asemenea, unde locuiesc, concurs a fost destul de slabă,
în oraşul Sebeş, în echipele de In prima fază a transformă colţ roşu au fost îndepărtate au renunţai. Ge-i drept, era şi totuşi au tost prezenţi la faza co 2 din Alba Iulia, (premiul II)’,
contractări, au muncit 21 de fe Din discuţiile purtate a reieşit rii, camera a fost considerată necruţător ca „obiecte de pri greu de găsit. Tovarăşul maga munală 500 de participanţi, a-
mei. Emilia Malcirl, Maria Po- că nu întotdeauna şi pe măsura jungînd să se califice pentru e- Au mai tost distribuite şi, alte
pescu şi altele, au reuşit să con posibilităţilor au muncit în spe drept locul cel mai propice sos" . ziner Ghişa loan o „arată" tapa regională 43 de tovarăşi.
tracteze 12.000 leg. produse a- Această etapă a avut loc în premii. ,;
pentru diferite lucrări de tim Astfel că intr-o bună zi, oa însă celor cu rioşi; i-a fost în Deva în dimineaţa zilei de 22
iunie în sala bibliotecii regio Comisia a stabilit cele mai va
piărie. menii nu s-au mai mirat cînd credinţată şi o păstrează cu nale. După cuvîntul de bun ve loroase lucrări şi a premiat pe
nit rostit .de -tov. I. BiIdea, se următorii tovarăşi:
A doua fază a constat în in doi tovarăşi care au venit din sfinţenie-in magazia cu mate cretar al comitetului regional
U.T.M., şi Gh. Bondoc din par — Categoria I-a — premiul
stalarea în aceeaşi incintă a Bucureşti pentru a efectua lu riale a cărei securitate e asi tea comisiei centrale de organi I — Puşcaş loan, de la şantierul
cîtorva paturi (foarte necesare crările de legare a arhivei, au gurată de un lacăt masiv. Par zare a concursului, participanţii Bluming Hunedoara ;
au fost împărţiţi în patru grupe
pentru odihnă) şi astfel interi fost „ cazaţi“ tot în această ca- că ce, cărţile există ca să fie — după studiile respective — şi
li s-au dat subiecieie. Au fost
citite 2 / predate 38 de lucrări, cinci par
ticipanţi retrăgîndu-se din în
O altă „ curiozitate” din a- trecere. — Categoria Il-a — premiul
I —- Andronescu loan, lăcătuş
ceastă magazie atrage atenţia In aceeaşi după-amiază, la — Vulcan, Corcoveanu Radu,
sfatul popular orăşenesc a avut Hunedoara, Marinescu Gheor
unui vizitator num,ai dacă are loc un concurs „Drumeţii ve ghe — Zlatna.
seli“ cu întrebări din bibliogra
un - dezvoltat spirit- de observa-* fia indicată. Cei 16 participanţi
au fost examinaţi de tovarăşa
ţie. Căci altfel, cu greu ar pu profesoară lanoşy Maria. Răs
punsurile au fost înregistrate pe
gro-alimentare. cial comisiile de temei din tea descoperi intr-un colţ, cele bandă de magnetofon. Cele mai Premiul II, Groza Nicolae, fri
zer — Alba Iulia, premiul III
S-a discutai despre felul cum GAC-uri. De asemenea nu a fost două steaguri de „ fruntaşi în Surugiu Maria, elevă — Sime-
ria.
nu ajutat membrele acestor co antrenată întreaga masă de !c- producţie” care, cine ştie prin
mitete la întărirea economică a mei în traducerea în viaţă a ho-
gospodăriilor colective şi înto tărîrilor Consfătuirii de la Con ce miracol, au fost aruncate
vărăşirilor agricole. Comisia co stanţa şi nu s-a dus o muncă
munală şi sătească din satul politică susţinută pentru pregăti aici şi zac, pline de praf şi ui — Categoria III-a premiul I
Băcia, â ajutat la inaugurarea — Rădulescu Adrian, elev —
tate de toată lumea... Proba Homorod, premiul II —¦ Mun-
teanu Melania, bibliotecară —
bil că tovarăşii de la G.A.S. Roşcani şi premiul III Achim
loan elev — Lupeni.
Călan nu consideră că aceste
gospodăriei agricole colective rea femeilor de a cere să intre steaguri, mîndria oricărui co
..dr. Petru Groza“. iar cea clin în rîndul candidaţilor de partid lectiv, ar merita o soartă mai
Hăpria de asemenea s-a preo Un ghid pentru activitatea co
cupat de înfiinţarea întovărăşi bună. Ele nu sînt scoase la
rii agricole. Numai tovarăşa misiilor de femei în viitor îl re
Pară schi va Pona, a lămurit 17 prezintă şi planul de muncă pe lumină, ne explică tov. maga Pentru faza finală, care va a-
vea loc Ia Bucureşti, dintre pre
ziner, pentru că nu sînt frun miaţi au fost desemnaţi urmă
torii : Puşcaş loan, Andronescu
taşi. Iar fruntaşi nu sînt pen loan, Corcoveanu Radu, Mari-»
nescu Gheorghe. Rădulescu A--
familii să se înscrie în întovă trimestrul III care sintetizează In legătură cu această imagine s-ar ptiiea !ace multe presupu ieri. De tru ctf... nu s-a organizat nici
'aceea socotim de datoria noastră să precizăm că ea reprezintă un aspect o întrecere! Uşor de înţeles,
răşire. Asemenea exemple sînt sarcinile cele mai importante din ţa l „colţului roşu" de la G.A.S. Călan, raionul Hunedoara. nu ?!
şi în comuna Mihalţ, Sîntim- perioada viitoare. F. M. LEONARD
bru. Tenis, unde femeile au con- E. CHIRAN drian şi Munteanu Melanif. |
§ Din activitatea teatrelor Activitatea cultura a şi una de nopţi", operete lui Shakes-
peare, Ch. Dickens, V. Hugo, R,
A In ultimul timp scenele chineze ÎN R. P. CHINEZĂ Rolland, M. Twain, precum şi unele
A sunt caracterizate printr.o îmbinare opere din ţările Asiei şi Africii.
Pali Eckiard — Deva zie plata cu o zi. Acest fapt se ta, cate zugrăveşte viaţa grea ti tulburări”, cartea lui Ian Me „Cin- raturii ruSe şi sovietice traduse în
datoreşte nevirării la timp de k tot mai strînsă intre arta teatrală şi mongolilor thainte de eliberare, a iecele tinereţii”, închinat luptei stu limba chineză, şi anum e: „Calvarul" Noi filiale
Pentru a se reglementa lip către sfatul popular a fondurilor \ problemele politice curente. In lupta !ost scrisă de Ţoginaran, un iînăr denţilor din Pekin p'uiă la eliberare, de A. Tolstoi, „Cimentul" de Gladkov, ale Academiei de Ştiinţe
surile sezisate de dumneavoas băneşti. dramaturg chinez de naţionaliiaie romanul scriitorului mongol Maliinhu „Poemul pedagogic” de A. Maka
tră, s-a intervenit pe lingă Oco !întregului popor împotriva elemente „In stepele ţâră margini". renko,- „Viaţa lui Matvei Kojemiakin" La I iulie a fost creată la Nan-
lul silvic Hafeg. Acesta, cerce- Aurelia Badiu a fost desărci lor de dreapta, aulorii dramatici şi mongolă. şi „Amintiri” de Gorki, „Mirgorod” cian Filiala din prjvincia Tziansi a
tind şi anălizînd cazul a luat nată de munca ce o definea. In arlişlii folosesc teatrul ca armă pen- In Legătură cu aniversarea a 50 De asemenea se vor edita nume de N. Gogol, „Război şi pace" şi Academiei de Ştiinţe a R. P. Chi
următoarele m ăsuri: prezent, efectuarea plăţii sala § tru demascarea elementelor perfide de roase culegeri de nuvele, poezii, e- articole despre artă de Lev Tolstoi, neze. Filiala, creată din gruparea a
riilor se face in mod corespun 4 dreapta şi educarea sutelor de mii de ani de la mişcarea pentru crearea seuri şi însemnări despre lupta popo precum şi opere alese de Belinski, 20 de institute de cercetări ştiinţifi
S-a înlocuit îngrijitoarea de zător. dramei chineze, Teatrul tinereiillui a rului chinez, volume de teorie ă ar Turghenev, Dostoievski şi Cehov. ce, va consiiiui centrul activităţii de
haracamente din exploatarea Sde spectatori. Piesa „Şirag de per reluat drama lui Tian Han „Soarta tei şi literaturii, precum şi articole cercetări ştiinţifice din provinciâ
Poiana Omului, cu o tovarăşă J. Alberf — Hafeg sonaje negative", scrisă de Ian Hua- a trei femei". In această piesă, scri critice. In acest an se vor edita pes Dintre operele scriitorilor din ţări. Tziansi.
corespunzătoare. In acelaşi timp şen în colaborare cu mai mulţi au să acum zece ani şi ceva, Sini zu te 20 de volume cuprinzlnd operele le de democraţie populară se află in
s-au luat măsuri de dotare a ex Intervenind pe lingă întreprin tori, dezvăluie planurile criminale ale grăvite evenimentele din ajunul vic scriitorilor Mao Dun, Ba Tzin, E curs de editare romanele „Tedongaur" In ultimul timp au fost înfiinţate
ploatării. cu lenjeria şi cazarma- derea de alimentaţie publică — elementelor de dreapta. Ba a fosi toriei asupra cotropitorilor japonezi. San-iao şi Lao Şe. Din operele au (R. P. D. Coreeană), „Aurora dimi filiale în multe provincii ale ţării.
meniul corespunzător şi s-a fă Haţeg, aceasta a cercetat sezi- întîmpinaiă cu căldură de spectatori. torilor antici chinezi se vor edita neţii" (R. P. Mongolă), „Istoria iu In unele provincii se efectuează în
cut comanda pentru două spă sarea dumneavoastră cu privire De curînd Teatrul popular din Pe De un mare succes se bucură pe citeva lucrări clasice cu adnotări noi Lugo” (R. D. Vietnam), nuvele ale prezent pregătiri în vederea creării
lătoare şi. un cazan de fiert rufe. la viuzarea ţigărilor. Din cerce kin a prezentat trei comedii înlr-un scenele teatrelor chineze piesele au ca : „Culegere de nuvele din epocile se ale scriitoarei Konopnicka (R. P de noi filiale ale Academiei de Ştiin
tările făcute la faţa locului s-a act ale căror subiecte reflectă de a- torilor ruşi şi sovietici. Teatrul de Han, Vet şi cele şase dinastii”, Poltmă), trei romane ale lui A. Za ţe a R. P. Chineze.
Pentru a se pregăti m'tncări adeverit faptul că bufetiera Olga k semenea lupta împotriva elementelor dramă de la GitanCijou, a prezentat „Versurile din timpul dinastiei Cili"> poiocky (R. Cehoslovacă) şi altele
calde şi bune pentru muncitorii Cordoş vinde pachetele de ţi ^ de dreapta. Comedia „O duminică recent tragedia „Furtuna" de „Tălmăcirea poeziilor din timpul di Primele certificate
forestieri, s-au luat măsurile ne gări originale, dar că uneori din 4 de luptă" redă demascarea Unui zi- Osirovski care exercită o mare nastiei Sun", precum şi culegeri de Anul acesta se vor mai ediia în şcolare în Tibet
cesare în vederea funcţionării pachete lipsesc citeva ţigări. De $ arist-element de dreapta — care ple- influenţă asupra dezvoltării artei poezii, piese şi însemnări. limba chineză „Iliada" Iui Homer,
unei cantine. această lipsă nu se face vino $ case la sat în vederea unii activităţi dramatice chineze. „Tragediile” lui Euripide, „Poetica" Recent au fost îrmînate primele
vată tovarăşa Cordoş, ci fabri ^ de subminare. O altă comedie „Huan Va continua editarea operelor liie- iui Arislolel, poveştile arabe „O mie certificate de absolvenţi din istoria
Şefului de sector, loan Costa- ca de ţigări Timişoara — furni- f şi Tan viziiează pe întemniţaţi" de- Bogata activitate Tibetului. Este vorba de prima pro
chievici, ocolul silvic i-a arătat zoarea mărfii respective. Pentru 9 mască elementele de dreapta dih ediiorială moţie a şcolilor primate care şi-au
lipsurile ce le are cu menţiunea ca pe viitor să fie remediată a- $ rîndurile juriştilor, care încearcă să deschis porţile după eliberarea paş
că în caz de repetare a lor va ceastă lipsă, s-au selecţionat ci nică a Tibetului.
fi sancţionai. obţină revizuirea dosarelor crimina-
teva pachete de ţigări, care con A iilor contrarevoluţionari condamnaţi. In planul pe 1958 al Editurii de Un aspect al „cetăţii universitare“ din- Ptekiri; Aici se află peste 30 de universităţi şi institute.
Ion Chirily} — Cugir § In a ireia comedie „Gunoi de prima iileratară populară şi a! editurii Scri
ţin mai pufin de 20 de bucăţi, 4 calUate" esle dezvăluită activitatea itorul" din R. P. Chineză figurează
Dîndu-se curs sezisării în le § duşmănoasă, antipartinică a elemen- 938 ‘de titluri de cărţi, adică cu 60%
gătură cu neplata salariilor ta pentru, a fi trimise conducerii 4 telor de dreapta, tendinţa lor de a mai mult decît anul trecui şi de 8,6
timp, conducerea spitalului de fabricii din Timişoara. $ semăna pretutindeni discordie. Cu.
întreprindere — Cugir ne infor $ noscuţii regizori Sun Vei-şi, Ouian ori mai mult decît în 1952. Aproxi
mează că salariile se plătesc cu Pentru faptul că tov. Olga mativ 30% sini cărţi noi, celelalte
regularitate în ziua de 4 ale fie Cordoş vorbeşte urît cu consu San-ţzun, Mei Tian şi mulţi artişti fiind, reeditări •
cărei luni. Uneori, conform pla matorii, conducerea l.A.P. i i v de seamă au participat cu un ede-
nificării băncii de stat — fili aplicat prima sancţiune din re | vărat elan pairioiic la montarea a- Dintre cărţile noi se remarcă ro
ala Gagii\ se întitnpjă să itpţ'iJr gulamentul de ordine interioară | cestor piese. manul „Să ne călim ca oţelul". de
y Printre noile spectacole închinate Ai U, dedicat vieţii muncilOtilOf, ro.
— m--wutios»t1rare verbală. Y altor probleme se remarcă piesa „Vul- manu! lui Lei Tzia „Pădurea albas
l turul de aur" pusă în scenă de teă- tră", romanul iui Li Ti-fen „Marile
| irul popular din Pekin. Piesa aceaS-
.«ii»<fi Ji __ &