Page 38 - 1958-07
P. 38
Pag. 2 muM U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 1109
B afta
L u c ră rile în liv e z ile Un refren ciudat - DUPĂ UN AN,•«•4*^*—***•--*--*•<i-4- •©•*©•»0» * ¦ * - * ¦ * ^>-*0 wmn
9
„Dacă nu mîine, probabil poi- * &3S % 9
mîine, dar mai sigur... nicioda
d e p o m i şi în v ii tă“. Un reiren repetat de apro 9
ximativ 5 luni de către condu din nou prin colectivă 9
In livezile finere atacurilor insectelor şi ă bolilor, se cerea cooperativei „Şiboteana“ LITERATURA POLITICA
găsesc pe sub pomi multe fructe că din comuna Şibot raionul Orăş- Am poposit zilele trecute din nou Am răsfoit planul de produaţie al cumpăra şl vacile cu lapte. Bani au.
1 Ini căzui unui timp secetos se conti zute. Toate aceste fructe se vor strîn- tie. Atunoi, în luna martie, con De avantajele fermelor cu vaci s-au * * * Lenln despre sindicate (1895
nuă udatul pomilor respectîndu-se nor ge şi folosi după caz. Este necesar ca siliul de conducere al gospodă in gospodăria colectivă din sătul Re. gospodăriei. 232 oi şt 71 mieluţe convins.- Âu şi furaje asigurate pen -1923)
mele date în luna iulie. Cercurile din fructele căzute să se strîngă, mai ales riei colective „Filimon Sîrbu“ tru iarnă şi păşune destulă pentru 1024 pag. — 25 lei Ed. C.C.S.
jurul pomilor se prăşesc ori de cîte dacă au fost atacate de insecte şi din aceeaşi comună a întocmit vară.
o notă de comandă pentru un du , raionul' Sebeş. Nu am fost pe Cele mat multe de rasă ţigaie. Au MATERIAL SINDICAL
număr de 50 saci necesari în Lucruri noi aflate
gospodărie. Gomanda centrali acolo de aproape un an de zile. S-au ^ ţarcane colectiviştii din Reciu, dar, ia „o aghiazmă" Texte şl documente ale celui de
zată la cooperativă a iost tri
ori apar buruieni sau se formează boii, înlăturîndu-se prin aceasta posi misă la U.R.G.G. Orăştie, apoi schimbat multe in gospodăria colecti- după consfătuirea de la Constanţa au 'Am plecat ca „omul mereu veseln al lV-lea Congres Mondial al
Ia regiune şi după cîte se spune sus spre via colectivei. Ne-am întîl-
crusta în urma ploilor. In prima de bilitatea de înmulţire a dăunătorilor chiar la Bucureşti. vă. Colectiviştilor ll s-d *schimbat în hotărit să ţigaizeze întreaga turmă, n lt — parcă am fost înţeleşi — cu Sindicatelor (Leipzig 4-15 oc
preşedintele colectivei. Cu Stoltz. Şi
cadă a lunii se continuă tăierile în In livezile de meri se continuă stro De atunci, din vremea mărţi şt măi bine viaţa. Aci l-am intilnit Nu numai a ţii: conform planului de el e mereu vesel. Cum lucrul s-a ter tombrie 1957^
şorului, colectiviştii au pornit a minai în ziua aceea, tov. Stoltz a
verde în special la piersici. Dacă pe pirile contra viermilor merelor, pădu bate la uşa cooperativei spre a din nou pe omul mereu vesel, zimbi- producţie turma colectiviştilor va ţinut morţiş să luăm cîte „o. aghiaz- * * * Intervenţii ale delegaţilor din
vedea de soarta sacilor coman mă". Şi nu l-am refuzat. Act, lă vor
tulpini au fost lăsaţi lăstari cu scopul chclui din San Jose, păduchilor verzi daţi. Dar, acelaşi reiren i-a în ior. E acelaşi Radu I. Gheorghe, număra în oprind — prin cumpăra bă, am aflat şi alte lucruri noi. De Algeria şi Camerun
soţit mereu. socotitorul din colectivă. Dar la co cînd au intrat în colectivă Maria
de a ajuta îngrăşarea tulpinei, aceştia de frunză. La executarea stropirilor cu lectiva din Reciu toţi colectiviştii re — .500 de •oAi. Klein, loan Schun, Mihai Filka, loan 52 pag. — 0,75 lei Ed. C.C.S.
„Veniţi mîine fraţilor“. Stoltz, Mihai Stoltz 1 şi II Samoilă
se vor înlătura prin ________________ produse toxice tre S-au dus şi mîine şi poimîine sînt voioşi. Motive sînt. suficiente.-* In grajdul colectivei slnt 10 pe Kerst şi alţii şi-au ridicat case noi, * * * Intervenţii ale delegaţilor din
şi în fiecare zi, dar tot degeaba. au introdus curent electric. La unii
tăiere la inel, buie ţinută seama ca Timpul a trecut şi colectiviştii rechi de boi de toată frumuseţea. dintre ei, ca şi Ia alţi colectivişti Austria şi Olanda
operaţia făcîndu-se aceste stropiri să se s-au pomenit în faţa campaniei U ngă ei, 8 viţei şi 12 cai. In curînd care au avut case mai dinainte, 'gă
CALENDAR de strîngere a recoltei. Saci ca-n Despre gospodărie, seşti mobilă nouă, aparate de radio. 28 pag. — 0,50 lei Ed. C.C.S.
palmă. Au cerut colectiviştii ca
în aşa fel îricît în facă înainte cu măcar sub formă de împrumut plan şi unele rezultate l-am întrebat de unde au venitu * * * Intervenţii ale delegaţilor din
să primească sacii de care au rile. Răspunsul a !ost c la r: din mun
urma tăierii, pomii să se vindece pînă 2-3 săptămîni de recoltarea fructelor. nevoie. Să nu gîndească vreun ¦ 10 vaci ca lapte se vor alătura aces- ca în colectivă. Oamenii au mult Franţa
optimist că, colectiviştii au gă mai mult declt strictul necesar. Drepl
la sfîrşitul perioadei de vegetaţie. In livezile de pruni se continuă com sit „urechi destupate“. La au A fost mică la început- gospodăria tora. dovadă că în adunarea generală' au 44 pag. — 0,75 lei Ed. C.C.S.
zul cererii lor toţi din conduce hotărit ca suma pentru avans să jie
Spre sfîrşitul lunii se controlează baterea viermelui prunelor. rea cooperativei „Şiboteana“ şi din Reciu. C îtevi familii care puteau Colectiviştii au contractat să vîn- folosită la terminarea grajdului cel LITERATURA ŞTIINŢIFICA
tovarăşii de la U.R.C.C. Orăş nou. Im încheierea anului vor avea şi MATEMATICA
plantaţia, stabilindu-se numărul pomi Lucrări în vie tie au răspuns răspicat: „Aş fi numărate pe degete. N-au avut dă statului 1.000 kg. br'mză telemea. mai mari venituri.
lor uscaţi pentru a fi înlocuiţi în teptaţi tovarăşi, dacă nu miine, nici atelaje, nici animale. Un S-au achitat cu cinste de această da TRAIAN LALESGG Geometria triun
apoi poimîine se va rezolva ce şopron care stăiea intr-o rină, un torie a lor. Au predat şi 254 kg. lină ...S-a lăsat amurgul. Nu fără re ghiului
toamnă. Se continuă combaterea pă Se continuă copilitul şi plivitul lăs rerea. voastră“. grajd „Luate cu împrumut“. Cîleva gret am plecai din mijlocul colecti. 160 pag. — 3 lei Ed. tineretului
duchelui din San Jose, a păduchilor tarilor după indicaţiile date pentru luna Pînă cînd oare acelaşi refren, oiştilor din Reciu. Oameni care ca
de frunze şi a diferitelor omizi care iunie. In cazul cînd viile sînt îmbu- tovarăşe S. David, vicepreşedin oi şi altceva aproape nimic, în afară la D.C.A., tot pe baza contractului. şi Radu şi Stoltz sînt mereu veseli, A. ŞA1CH1N Exerciţii şi probleme dc
apar în cursul lunii. Stropirea se face ruienate, se aplică p.raşila IlI-a. In te al U.R.G.G. Orăştie, şi tov. de suprafaţa înscrisă In colectivă şi Sînt primele rezultate ale acestui bucurîndu-se din plin de binefacerile calcul integral
cu d soluţie făcută cu produsul Eca- funcţie de condiţiile de umiditate şi D. Bănăţeanu, contabil şef- a! un număr relativ mic de viţă de Vie. vieţii noi pe care, îndrumaţi de par 416 pag. — 13,50 lei Ed. tehnică
tox! 20, în concentraţie de 0,2 la sută. temperatură, se fac tratamente cu zea. „Şibotenei“ ? Noii colectivişti n-au avut prea mul- an de muncă în gospodăria colectivă. tid, o făuresc iot mai luminoasă.
Gîndiţi-vă că recolta nu poate La început colectiviştii s-au gîndit MEDICINA
aştepta pe cîmp pînă cînd dum N. CAZAN
In livezile pe rod mă bordeleză în concentraţie de 0,75 neavoastră vă înduraţi a vă a- ie în afară de dragostea de muncă în un timp că vacile nu sini rentabile. STELA CARNARU, EMILIA
la sută pentru combaterea manei viţei chita de sarcinile ce de'altfel vi MARINESCU — LESCOVAR
Se continuă îngrăşarea suplimentară de vie. Ţinînd cont de temperaturile le-aţi asumat prin însăşi natura colectiv. Dar cu dragostea de mun După ce au studiat lucrările cons.
a pomilor, aplic-îndu-se dozele de în funcţiilor ce ie deţineţi ! Cirozele hepatice la copii
grăşaminte recomandate pentru luna ridicate din această lună, este necesar că, ce nu se poate realiza ? Qmul fătuirii de la Constanţa s-au con 188 pag. — 8,25 lei Ed. medicală
iunie. Pentru a împiedica ruperea ra ca după ploaie, stropirea să fie ter ACTIVITĂŢI H. ELIAS, C. BALDOV1N
murilor prea încărcate cu rod şi scu minată în timp de 5 zile. In acelaşi cînd vrea este singurul care intr-ade vins de reversul lucrurilor. Vacile cu AGAPI
turarea fructelor din cauza vîntului, timp trebuie să se aibă în vedere că ale tinerelului Scarlatlna
sub pomii cu recolte îmbelşugate se văr poate face minuni. lapte, fermele de porci şi păsări sînt 332 pag. — 14 lei Ed. medicală
o stropire asigură via de rod timp de Tineretul din satul Turdaş se ANDELA SPINDLEROVA şi
pregăteşte temeinic pentru festi L-am consultat din nou pe acelaşi. rentabile. Au văzut adevărul acesta colaboratorii
valul intercomunal din ziua de Bazele îngrijirii bolnavilor —
3 august ce se va desfăşura în Radu, cu care am stat de vorbă anul şi la alte gospodării colective din ra (manual pentru anii I şi li ai
comuna ior. şcolilor sanitare)
pun proptele, acestea aşezîndu-se ast 8-10 zile chiar dacă în acest intervai trecut. Lucrurile pe care le.am aflat ion care s-au îngrijit din timp să
fel ca greutatea recoltei să se reazime mai plouă. Sub îndrumarea comitetului Ed. medicală
comunal de partid, tineretul din sînt consemnate aci pentru ştiinţă şi dezvolte aceste ferme. De asta co OCTAVIAN VAGO, PAUL ELIAS
Turdaş, în cadrul şedinţelor ca
pe ele. Staţiunea experimentală re s-au ţinut, s-a angajat să a- pentru cei care vor sâ le verifice. lectiviştii din Reciu s-au hotărit să Inflamaţiiţe aparatului genital fe
menajeze monumentul eroilor, minin
Din cauza secetei, a vînturilor, a . pomicolă — Geoagiu să amenajeze străzile principale Gospodăria s-a întărit. A crescut nu construiască adăposturile şi să cumpere 408 pag. — 38 Iei Ed. medicală
şi să se îngrijească de întreţi
nerea curăţeniei pe aceste străzi. mărul familiilor cu încă 12 faţă de cel puţin 10 vaci. Şi, oameni hotă-
Utemiştii din Turdaş pregătesc anul trecut. 73 familii de colectivişti rîfi, au terminat prin mijloace pro
totodată şi un reuşit program
artistic. Membrii în aceste forma se numără acum in colectivă. A ve prii un grajd pentru 14 capete. Nu
ţii sînt tinerii ţărani muncitori
De la apariţia şahului se ştie Aşa a făcut şi cetăţeanul Va- din sat, elevii şcolilor medii, nit şi Laurenţiu Stoltz şi Paul Klein i-a costat mult. Construcţia toată este
că două din piese din fiecare sile Roman din satul Groliot. şcolilor tehnice şi profesionale. evaluată la 12.000 lei. 'Au recuperat
culoare le formează caii. Ei se Azi o cerere, mîine alta, pînă
deplasează in L. Tot în „L “ se s-au făcut şase. Şi acum aşteap Intre tinerii care s-au eviden şi loan Klein. Lor li s-a alăturai şl
deplasează şi caii din garnituri tă. Aşteaptă să se îndure preşe ţiat în acţiuni amintim pe: A4i-
le . de şah cumpărate de clubul dintele Giurea sâ-i rezolve cere saia Cristian, Aurei Filimon şi loan Schwartz şi mulţi alţii. S-a material vechi, au căutat mina de
sportiv „Voinţa" Alba lulia, cu rea, dacă nu cumva va urca ba Vasile Munteanu. e r n e s t k iss
singura diferenţă că lipsesc. remul la cereri. lucru mai ieftină. Cărămida au fă-
Din cele trei garnituri de corespondent mărit şi suprafaţa gospodăriei. Pe
şah cumpărate ' de clubul Kilometrul nimănui
sportiv cu factura nr. 124 cut-o singuri. De altfel „figura“ o
din 26 mai a.c. de la întreprin Pînă la începutul lunii mai, 60 ha. teren se întind lanurile de
derea de difuzare a materialului clacă vroiai să mergi de la Deva
sportiv-centrul Deva, au lipsit la Şoimuş aveai la dispoziţie repetă acum şi pentru grajdul cel
din una cei doi cai albi, iar din autobusul I.G.O.. I.R.T.A. Deva, g riu ; pe alte 46 cele de porumb ;
alta opt pioni albi. care de drept trebuie să deser
vească acest traseu, a botărît nou care acum este în construcţie,
Probabil că este vorba de un să oprească autobusele I.G.O. de pe 16 ha. a fost strîns trifoiul,
nou sistem. de foc de şah şi a- şi să pună ea în circulaţie auto
tunci nu ar fi rău ca I.D.M.S. buse pe ruta Deva — Şoimuş. avind capacitatea 65-70 animale mari.
Deva să-l „popularizeze“ ! Zis şi făcut. Dar după două iar de pe 24 ha, finul a fost depozi
săptămîni I.R.T.A. Deva a „ re
in loc de vino mîine — nunţat“ la traseul respectiv. Cine trece de la Reciu pe drumul
adu şase cereri tat în şire lungi. Animalele au hra spre Gîrbova îl poate vedea. Se ter
Acum autobusul I.G.O. circu
Proverbialul vino mîine, la lă numai pînă la podul de peste na asigurată. mină curînd. 'Atunci colectiviştii vor
Sfatul popular din comuna Bul- Mureş. De aici şi. pînă la Şoi
zeşti a fost dat afară. Hotărirea muş mai este doar un kilome N a v e tă în zadar
a fost a preşedintelui sfatului tru. Dar acest kilometru este al
popular comunal, loan Giurgiu. nimănui. Nici un fel de autobus Cooperativa din Gilnic, raio Să zicem că asta n-ar fi ni; Ce repede trec zilele de vTac antă. In tabere, la munte şi la
Era o formă birocratică şi el nu I.R.T.A. sau I.G.O. nu mai cir nul Sebeş, are două filiale in co mic. Dar, deunăzi, gestionarul mare, pionierii şi şcolarii trăiesc adevărate clipe de desfăta
se împacă cu birocraţia. Cane are muna Răhău. Cu toat acestea, Nicolae Irimie s-a îmbolnăvit şi re. Pentru ei, se organizează excursii, seri literare, concursuri-
vreun necaz, se adresează lui culă pe aici, şi cetăţenii care vin ţăranii muncitori de aici sînt ambele filiale au stat închise ghicitori, cele mai atractive foc uri, focuri de tabără si cîte al
personal, în scris şi... gaia. Faci nevoiţi de m u lte' ori să-şi pro două zile (dacă nu mai mult). tele !
la Deva, ce-i drept destul de cure cele necesare din Sebeş Cetăţenii care n-au aflat de îm
cererea şi peste cîteva zile vii sau din altă parte. Nu pentru bolnăvirea lui, făceau naveta Copiilor care nu au plecat in tabere sau colonii li s-au cre
cu... alta. mulţi fac zilnic acest kilometru că la ei in sat nu s-ar găsi. de la „ prăvălioară“ la magazin, at condiţii optime pentru a-şi petrece in chipul cel mai plăcut
După cum am fost informaţi, la in zadar. Uşile ferecate cu la vacanţa. Au fost deschise cluburi, unde se organizează focuri
pe jos. Situaţia va dura proba cele două filiale se găsesc de căte nu se deschideau pentru ca de şah, jocuri sportive, şezători literare.
toate. Insă, preşedintele ’coopera' ei să-şi poată cumpăra cele ne
bil pînă se va găsi un „stăpîn" tivei loan Ţiroga, probabil din cesare. In fotografia noastră este prins un moment din activitatea
al acestui kilometru. spirit de economie, ţine de circa celor mai mici „ musafiri“ ai şcolii din comuna Cristur, raio
două luni, un singur gestionar In atare situaţie ne adresăm nul Hunedoara: băieţeii şi fetiţele care frecventează grădiniţa.
tov. Ţiroga să ne spună ce ar Împreună cu educatoarea lor, tînâra Zglobiu Maria, ei citită
pentru ambele filiale, care le face dacă el ar fi in situaţia ţă şi dansează „ Bir oiţă la poiană".
deschide după bunul plac. Nu
mai bine că atunci cînd îl cau ranilor muncitori din Răhău ?
tă cetăţenii, intr-o parte, el este
in alta. (nu are un orariu de Nu crede că e timpul să anga
deschidere stabilit).
jeze şi pe al doilea gestionar ?
S. B.
iP IE T IE M i IE ID> !E iP \ IBi T il D a muncit comunistul Ion Burghelea, nătăţirea calităţii produselor şi multe a fost analizată aotivitatea Combina şi 4 de la Lonea şi altele au analizat
la construcţia cîntarelor pentru lami altele, le întîlnim, destul de des în a-
norul Bluming unde a muncit tov. tenţia organizaţiilor de partid din în tului carbonifer Valea Jiului în prob felul cum se realizează planul, au re
Marin Buga etc. Astfel, planul de pro treprinderile regiunii.
DESPRE DREPTUL de CONTROL ducţie din primele luni ale acestui an lemele creşterii productivităţii muncii partizat comunişti la locurile hotărî-
a fost îndeplinit şi depăşit ritmic lună O problemă importantă care stă în
de luna, realizîndu-se economii mai permanenţă în atenţia organizaţiilor şi a reducerii preţului de cost* spori toare ale producţiei, s-au ocupat de
mari decît în trecut. Numai prin strin- de partid este îmbunătăţirea continuă
gerea a 849 tone fier vechi şi valori a condiţiilor de trai ale oamenilor rii producţiei de cărbune cocsificabil, buna desfăşurare a întrecerii socialis
ficarea lui, au intrat în fondul între muncii din întreprindere. Se întîmplă
prinderii peste 87.000 lei. uneori că, absorbite de problemele în preocupării pentru stabilizarea cadrelor te, de întărirea disciplinei în muncă.
deplinirii planului, de greutăţile care
al organizaţiilor de partid Această organizaţie de bază a mai se mai ivesc şi pe care trebuie să şi altele. A fost analizată de aseme Munca politică şi organizatorică
folosit şi alte forme ale dreptului de le învingă, conducerile administrative
control asupra conducerii administrati să fie tentate să pună pe planul al nea şi activitatea Exploatării miniere desfăşurată de organizaţiile de partid
ve care a avut drept rezultat îmbună doilea unele prevederi din contractul
tăţirea muncii într-o serie de sectoa colectiv care privesc condiţiile de mun Lupeni, Trustului 7 construcţii, I.F.E.T.- a mobilizat colectivele exploatărilor
re. Organizaţiile de bază controlează, că şi viaţă. Exercitîndu-şi dreptul de
din întreprinderile industriale îndrumă, dar în acelaşi timp ajută con control asupra conducerilor întreprinde urilor, ocoalelor silvice, întreprinderii miniere în jurul sarcinilor de plan, a
ducerile secţiilor la realizarea sarcini rilor cele mai multe organizaţii de par
lor. Desigur acest lucru e cu putin tid se ocupă îndeaproape de „6 August", I.R.T.A., carierei Băniţa dat un puternic avînt întrecerii socia
ţă şi pentru faptul că birourile orga felul cum conducerile întreprinderi
nizaţiilor de bază, marea majoritate' lor îşi respectă toate angajamentele etc. In urma şedinţelor de analiză au liste. Minerii Văii Ţiului au lichidat
a comuniştilor, cunosc bine realităţile din contractul colectiv. In această ac
din uzină, fabrică, mină, ştiu cind să ţiune iau parte activă în primul rind fost luate hotărîri şi măsuri care au rămînerea în urmă, au dat anul tre
intervină pentru ca treaba să se în comuniştii aleşi in organizaţiile sin
Cîte probleme mari şi mici nu se majoritate a organizaţiilor de partid Partidul a acordat organizaţiilor drepte sau să meargă mai bine. Ele dicale. dus la îmbunătăţirea muncii în aceste cut peste plan aproape 60.000 tone
pun într-o întreprindere. îndeplinirea din întreprinderile regiunii noastre au sale de bază din industrie dreptul de ştiu să îmbrăţişeze la limp unele ini întreprinderi. Merită să fie subliniat fap cărbune, iar de la începutul acestui an
planului, creşterea productivităţii mun folosit cu pricepere acest drept, inter control asupra conducerilor adminis ţiative preţioase şi cer conducerii ad In faţa Comitetului raional de par
cii, îmbunătăţirea calităţii produselor, venind în toată activitatea lor pentru trative. Cum a folosit acest drept or ministrative să creeze condiţii pentru tid Petroşani au stat în ultimii ani tul că de fiecare dată au fost luate hotă şl pînă acum peste 70.000 tone în
reducerea preţului de cost, cum c masa rezolvarea justă a sarcinilor care re ganizaţia de bază de la grupul 4 aplicarea lor. sarcini deosebit de mari în problemele
la cantină, dacă există teren de sport, veneau colectivului respectiv,. construcţii Bluming, a Trustului de producţiei. A trebuit organizată şi în rîri concrete, s-a urmărit aplicarea plus. In comparaţie cu anul anterior,
dacă clubul este bine amenajat şi a- construcţii Hunedoara ? Organizaţiile de bază din numeroa sufleţită lupta pentru lichidarea rămî-
tîtea altele. Adunările de partid constituie for se întreprinderi din regiune au desfă nerii în urmă a producţiei de cărbune lor în viaţă. Combinatului carbonifer, productivitatea muncii, deşi n-a cres
ma principală prin care organizaţia de Periodic în biroul organizaţiei de şurat în această perioadă o intensă pentru sporirea productivităţii muncii
Intr-o întreprindere organizaţia de bază îşi poate exercita dreptul de con bază şi în adunările generale se dis muncă politică de masă, o vie activi şi reducerea preţului de cost. Aceasta de pildă, i s-a recomandat să ia mă cut pe măsura înzestrării minelor cu
partid este aceea care radiază curaj, trol. Organizaţiile de bază din unele cută activitatea conducerii grupului de tate organizatorică. Comuniştii au fost în ceea ce priveşte producţia de căr
energie, îndrăzneală, constituind forţa sectoare importante ale Combinatului şantiere în diferite domenii ale mun aceia care, folosind toate mijloacele bune. In domeniul construcţiilor s-a suri în vederea stabilirii în mod just tehnica nouă, a sporit totuşi cu 10 ia
siderurgic din Hunedoara, din unele cii. La începutul lunii martie, de e- agitaţiei politice de masă, au popu pus sarcina mobilizării muncitorilor
care asigură mersul continuu înainte întreprinderi miniere şi multe altele, larizat şi susţinut măsurile jusie ale constructori ia respectarea pianului de a planurilor grupelor, pentru întări sută.
şi de aceea spre ea se îndreaptă în discută cu regularitate în adunările xemplu, biroul organizaţiei de bază a conducerii întreprinderilor în răspîndi- dare în folosinţă a apartamentelor, că
crederea colectivului. generale probleme care sînt legate de analizat munca serviciului organizării rea şi aplicarea cu succes a iniţiative minelor şi construcţiilor social-oultu- rea responsabilităţii tehnicienilor, faţă Faptul că cele mai multe organizaţii
aplicarea hotărîriior partidului şi gu privind aplicarea măsurilor de îmbu lor maselor în întrecerea socialistă.
După cum se şfie, direciorul este vernului, sau privitoare la activitatea nătăţire a sistemului de salarizare. rale. Sarcini importante au stat în faţa de realizările, grupelor, pentru încadra de bază s-au orientat just în folosirea
conducătorul unic al întreprinderii so întreprinderii, dezbat probleme care in Organizaţiile de partid, folosind comitetului raional şi cu privire la
teresează întregul colectiv în vederea Intr-o vreme, lucrările noii oţelă- dreptul de control se interesează de celelalte întreprinderi din raion. rea grupelor cu braţele de muncă pre dreptului de control acordat de partid,
cialiste. El răspunde pentru întreaga asigurării bunului mers al producţiei rii Martin rămăseseră în urină. Or probleme cit mai variate. Teme
activitate în faţa organelor tutelare pe De cele mai mulle ori în adunări, di ganizaţia de bază a analizat activi le, cum s în t: respectarea prevederilor Cum au muncit pentru înfăptuirea văzute în foile de acord. S-a mai re se datoreşte şi activităţii desfăşurate
rectorul întreprinderii, inginerul şet tatea conducerii şantierului. La pro de plan privind reducerea preţului de acestor sarcini, comitetul raional, or
linie de stat. Organizaţiei de partid din sau şeful secţiei respective prezintă un cost, despre repartizarea raţionată a ganizaţiile de partid şi comuniştii din comandat combinatului să !a măsuri în acest scop de birourile comitetelor
referat cu privire la problema pusă în punerea membrilor de partid, biroul forţelor de muncă, măsuri pentru îmbu raion V
întreprindere nu-i este şi nici nu-i discuţie. Anunţarea din timp a temei organizaţiei de bază a recomandat de îmbunăiăţire a condiţiilor de locuit raionale şi orăşeneşti de partid din
poate fi străină activitatea economică dă posibilitatea membrilor şi candida conducerii trustului trimiterea unor In şedinţele de comitet şi de birou
a întreprinderii. ţilor ele partid să se documenteze te pentru oamenii uni veniţi, de a mări raioanele industriale ale regiunii, care
meinic. In acest fel se asigură o par membri şi candidaţi de partid, buni
Partidul a acordat organizaţiilor de ticipare activă la discuţii, membrii de spaţiul locativ şi de reducerea postu ocupîndu-se îndeaproape de munca or-
bază dreptul de control asupra condu partid fac propuneri şi cer conducerii meseriaşi, la acest şantier pentru a
cerilor administrative ale întreprinde întreprinderii să ia măsurile necesare asigura darea în folosinţă a obiecti rilor neproductive. • ganizaţiilor de bază de care răspund,
pentru traducerea în viaţă a hotăriri-
rilor. Dreptul de control ai organiza lor luate cu acest prilej, ei înşişi sînt vului ia termenul stabilit. Propunerea In urma analizării activităţii Trus le-au ajutat concret să-şi exercite acest
ţiei de partid' este o chestiune com un modei în înfăptuirea acestor ho- s-a dovedit a fi justă. Prin trimite
tărîri. tului 7 construcţii, s-a recomandat a- drept. Evidenţiem în acest sens exoe-
plexă care presupune control, îndru rea brigăzii condusă de comunistul
mare şi ajutor. Ei poate fi exercitat cestuia să întocmească “un grafic de rienţa Comitetului raional de partid
pe mai multe căi. ion Tănase la zdrobiiorul de metal,
s-a reuşit ca lucrarea să fie termina dare în folosinţă pe obiective şi să din Petroşani.
Studiind experienţa acumulată în a- tă la timp. Tot aşa s-a procedat şi la
cest sens, se poate constata că marea lucrările de canalizare a Cernei unde concentreze forţele de muncă de care Marea majoritate a organizaţiilor de
dispune pe şantierele din Lupeni pen bază din întreprinderile regiunii noas
tru lichidarea rămînerii în urmă a pla tre, exercitîndu-şi dreptul de control,
nului de dare în folosinţă. au grijă să nu încalce principiul Con
Comitetul raional de partid Petroşani ducerii unice sau să se substituie con
a îndrumat şl ajutat comitetele de ducerilor administrative.
partid şi organizaţiile de bază să con Folosind dreptul de control asupra
ducă concret şi cu mai multă compe organelor administrative, organizaţiile
tenţă activitatea economică a între de partid vor mobiliza mai depar
prinderilor. Comitetele de partid de te masele de oameni ai muncii la în
la mina Petrila, Vulcan, Aninoasa, or făptuirea sarcinilor mari pe care par
ganizaţiile de bază 2 şi 5 sud de la tidul şi guvernul Ie pune în faţa oa
mina Lupeni, nr. 2 şi 4 de la Vulcan, menilor muncii.
3 de Ia Aninoasa, t de la Peirila, î N. BANU
