Page 39 - 1958-07

Nr. 1109 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.' 3

ri • -rtr X- TÎNĂRUL AGLOMERATORIST
„Vorbeşte postul 0. T. J .
control“ i » L
Mărunturile de minereuri după terminarea şcolii profesi- Vlorel Smarandache a ajuns
fieroase — sideritele de Ghe- onale metalurgice din Garacal. cu paşi repezi la ţelul dorit,

Biroul organizaţiei de bază U.T.M. de control, conducerea Iar şi Teliuc, minereul de Kri- In anul cînd a venit în Hune- dar acest lucru i-a cerut e fo r
U.T.M. din cadrul staţiei C.F.R. staţiei a luat măsuri adminis­ voirog, precum şi praful de
Simeria, a acordat în ultima trative împotriva acestui act ne­ furnal — sînt primite de ma- doara, la combinat se dădea turi, pe care le-a depus fără
vreme o atenţie deosebită îmbu- cinstit. şina de aglomerare prin ben-
"nătăţirii activităţii postului UTM zile transportoare în cantităţi in funcţiune o nouă secţie — întîrziere. După numai un an
de control, . ca formă de luptă Aşa a fost ajutat şi şeful de bine fixate, în funcţie de caii-
pentru întărirea disciplinei în tren — tînărul Lingurar Ilie — tatea aglomeratului ce trebuie aglomeratorul, unica fabrică (la 1 ianuarie 1957) Viorel
muncă. Colectivul său a fost reor­ care avea prostul obicei de a dai.
ganizat, apoi şi-a format un larg lipsi nemotivat de la lucru. de acest fel din ţară. Ga orice Smarandache din brigada III-a
activ de colaboratori din rîndul Pornind de la această primă
tinerilor muncitori ceferişti. Ast­ La propunerea postului UTM fază — de la primirea mărun- lucru nou, a stîrnit curiozita- a devenit aglomeratorist şef.
fel, pe baza indicaţiilor primite de control, tov. Lingurar a fost ţului — aglomeratoristul se
din partea biroului organizaţiei pus în discuţia adunării gene­ mişca lent de-a lungul agrega- te. Halele imense cu agregate Hala, agregatele, pardoseala,
de bază U.T.M. e l.a început să rale U.T.M. şi tras la răspunde tului şi explica amănunţit fie-
desfăşoare o activitate rodnică. re pentru indisciplină. Acesta care piesă, fiecare fază de mecanizate, au atras tot mai hainele şi feţele oamenilor sînt
transformare a măruntului de
Mai întîi şl-a confecţionat o şi-a recunoscut greşeala şi de minereu în aglomerat. Expli- mulţi muncitori. roşiatice. Praful de minereu nu
gazetă de perete pe care a aşe­ atunci nu mai lipseşte de >a cafiile nu-l derutau pe tînărul
zat-o pe peronul gării, unde lucru. aglomeratorist şef, Viorel Sma- Abia ieşit de pe băncile şco- cruţă pe nimeni, pătrunde pre­
poate fi urmărită de toţi munci­ randache, să urmărească felul
torii şi funcţionarii staţiei. Apoi, Zilele trecute, postul UTM de cum funcţiona agregatul. Pre- Ui, însetat de noi cunoştinţe, întinderii. In ciuda lui, Viorel
la intervale scurte de timp an control a publicat la gazeta de cizia şi exactitatea ştiinţifică
început să apară scurte materia­ perete o convorbire cu şeful sta­ a explicaţiilor, a trezit în noi tînărul utemist s-a înscris la Smarandache nu părăseşte ma­
le prin care sînt criticaţi cei ţiei, tov. Melencovici Emanoll, curiozitatea. Voiam să aflăm
care absentează nemotivat, sau în care acesta îşi exprimă mul­ In fiecare zl Ia Atelierele principale G.F.R. Simeria se fac reparaţii unde, cum şi cînd, a ajuns a- cursurile de calificare din sec- şina de aglomerat. Deşi are in-
care nu folosesc din plin timpul ţumirea pentru felul conştiin­ generale la locomotive. Un aport însemnat în această muncă îl aduce şi cest aglomeratorist şef la o aşa
de lucru. cios în care marea majoritate a secţia fierărie. Ea această secţie un bun exemplu pentru toţi îl constituie înaltă calificare. Nedumerirea ţie. Maistrul principal de la credere în ajutorul său, Gheor-
tinerilor din colectivul staţiei îşi fierarii Ioan Crişan şi Iosif Aloman. Ei depăşesc norma în fiecare lună
Articolele apărute la gazeta îndeplineşte sarcinile. Sînt cvi în medie cu 15-20 la sută, dînd şi lucrări de bună calitate. noastră era cu atît mai mare coacere, Gheorghe Munteanu, nu ghe Enache, cu greu îl lasă
postului U.T.M. de control sînt denţiaţi printre alţii tinerii: Ti- ca cit băiatul este tinăr, foarte
bea Ieronim, Lugojan Octavian, IN FOTO: Ioan Crişan şi Iosif Aloman forjînd o piesă de locomotivă. prididea să satisfacă setea de pe acesta să coordoneze pro-
urmărite cu mult interes de în­ tînăr, are numai 21 de ani.
Avram Ioan, Stoica Petru, Flo- •Ar cunoaştere şi curiozitatea ele- cesul de funcţionare al agre-
tregul colectiv al staţiei @.F.R.
rea Augustin şi Călugăr Me- In combinat se află din au- vului. Viorel Smarandache vro- gatului. P e graficul de produc-
linte. gust 1954; repartizat la forje,
ia să ştie tot şi dintr-odată. Nu- !ie, echipa lui Viorel Smaran-

mai intr-un an, urmînd cu re- dache figurează cu planul de­

gularitate cursurile teoretice şi păşit cu 14,8 la sută, situîn-

lecţiile practice, s-a calificat du-se astfel, printre echipele

G rijă d eo seb ită ca aglomeratorist. La începutul fruntaşe, nu numai pe aglome-

anului 1956, era deja aglome- rotor, ci şi pe combinat,

peni™ odihna oamenilor iraicti ratorist 1. Bucuria lui a fost Bineînţeles, că praful roşia-

fără margini şi s-a grăbit să tic n-a întîrziat să ne pudreze

scrie acasă să afle şi părinţii şi pe noi, dar n-am luat în sea­

Pe adresa comitetului sindi­ peste 400 de mineri de la Lu­ şi cei cinci fraţi de succesele mă acest lucru. E prea mărunt
peni, şi-au petrecut concediul la
cal ăl exploatării miniere Lupeni casele de odihnă sau la diferite tui. faţă de ceea ce am văzut şi
sosesc zilnic scrisori din diferi­ staţiuni balneo-climaterice. In
te colţuri ale ţării. Aproape toa­ trimestrul trei, sindicatul minier „Acum sînt aglomeratorist 1, am cunoscut la aglomerator.
te sînt cărţi poştale ilustrate.
dar ţinta mea este să ajung Tînărul Viorel Smarandache,

aglomeratorist şef. Atunci bucu- jenat de obrăznicia prafului

Simeria. S-a dovedit că ele au Golectivul postului UTM de Foarte rar se mai intimplă ca a primit încă 300 de bilete ce .............................rin şi satisfacţia îmi sînt şi ne-a condus spunindu-ne :

eficacitate. Nu de mult, şeful dc control este hotărît să lupte şi printre acestea să fie şi scrisori se vor repartiza minerilor. Am Omul polrivit ţ mai mari. Abia aştept să con- — Ge să faci, noi ne-am
tren Luca Nicolae, de pildă, a pe mai departe pentru întărirea simple. De cine sînt trimise toa­ văzut lista celor propuşi să pri­ la locul potrivit,
fost criticat pentru faptul că disciplinei în muncă, contribuind te acestea ? Ce conţin ele ? A- mească aceste bilete. Printre ei d ă rezultate bune ¦ duc eu maşina de aglomerat, obişnuit şi cu agregatele şi cu
trecuse în buletinul de lucru astfel la o bună desfăşurare a legind citeua dintre aceste scri­ se găsesc mineri destoinici. Am
mai multe ore decît efectuase activităţii staţiei G.F.R. Simeria. sori, citindu-le, afli că sînt scri­ reţinut numele citorva şi locali­ LUPENI (de la subredacţia noastră * s-o îngrijesc şi să-i controlez praful!
de fapt. La sezisarea postului se de minerii din Lupeni. Iei al­ tăţile unde îşi vor petrece con­ voluntară). La Filatura Lupeni, exis­ t modul de funcţionare“ .
VELEA MARIN corespondent tele, acelaşi rezultat. Toate sînt cediul. Coloman Ersek, Nicolae tă muncitori şi tehnicieni, oameni cu OH. sandu iordache
trimise sindicatului de către mine­ Kiss, Ioan Belik, Ioan Lucaci, practică îndelungată care cunoso toate
îşi vor petrece concediul lor de particularităţile tehnice ale maşinilor de Comunicatul Ministerului
odihnă la Govora, Călimăneşti, filaj, răsucit, depănat, bobinaj şi ale
Pe linia îm bunătăţirii muncii sindicale rii care îşi petrec sau si-au petre­ Borsec. Mulţi sînt programaţi instalaţiilor chimico-tehnice. Ei se stră­ Invăţămintalui şi Culturii
cut concediul de odihnă in dife­ să meargă la mare. Vor merge duiesc să rezolve orice deficienţă a ma­
fiindcă au toate posibilităţile. şinilor în aşa fel, îneît să nu sufere Comitetul executiv al Sfatului popular chimie, ştiinţe naturale (biologie), ştii
Pentru a asigura o îmbunătă­ de instruire, preşedinţii, în frun­ rite staţiuni balneo-climaterice producţia. Gu toate acestea, la --ecţia al regiunii Hunedoara anunţă că ter­ inţe naturale - geografie, ştiinţe jurii
ţire a activităţii sindicale în în­ sau la casele de odihnă ce sînt De la staţiunile unde vor mer­ IlI-a, treburile nu mergeau b!ne. în ­ menul depunerii. dosarelor candidaţilor dice, filologie, istorie, filozofie« secţiile
treprinderea de explorări Lu- tea comitetelor de secţii, vor puse astăzi la dispoziţia celor ge, în mod sigur, pe adresa sin­ treprinderile. de prelucrare a firului au pentru examenele de bursă la învăţă- filozofie, romînă, limba rusă, franceză,
peni, comitetul de întreprindere munci cu mai multă competenţă dicatului minier din Lupeni vor reclamat slaba calitate a răsuc’tulni. mîntul superior, anul şcolar 1958 — engleză, germană şi secţia istorie.
a deschis cu două luni în ur­ pentru organizarea întrecerii so­ ce muncesc. trimite şi ei scrisori. Scrisorile Conducerea întreprinderii a hotărît să 1959 se prelungeşte pînă la data de
mă un curs de instruire a pre­ cialiste, a consfătuirilor de pro­ Conţinutul tuturor acestor lor se vor adăuga la ale tova­ treacă pe tovarăşul G. Tura, unul din­ 20 iulie a.c. 10. Universitatea „Bolyai“ Cluj —
şedinţilor comitetelor de secţie ducţie, pentru activizarea grupe­ scrisori este simplu şi asemănă­ răşilor Ioan Buşinschi, Ioan tre cei mai pregătiţi muncitori, în facultăţile: matematică-fizică, filolo­
sindicală. In cadrul cursului au lor sindicale în scopul mobili­ tor. El exprimă satisfacţia mi­ Palfi, Gheorghe Bădău, Ioan postul de maistru la această secţie. Absolvenţii şcolilor medii care vor gie - istorie, filozofie ; secţiile : ma­
fost predate mai multe lecţii pe zării mai active a muncitorilor nerilor, mulţumiri adresate par­ Tofan şi mulţi alţii care deja Golectivul de conducere i ă trasat ca să candideze la burse, vor putea de­ ghiară, rusă, romînă, germană, şi sec­
teme privind activitatea concre­ din întreprinderea de explorări tidului şi statului nostru demo­ şi-au terminat concediile, s-au sarcină să cerceteze cauzele calităţii pune actele în conformitate cu preve­ ţia isterie.
tă a comitetelor de secţie sin­ crat-popular care poartă o grifă întors cu forţe noi in abataje şi inferioare a firelor răsucite. Maistrul derile regulamentului nr. 716/1958 al
dicală din întreprinderi. din Lupeni. In unele sectoare părintească faţă de viaţa, munca luptă pentru a da cit mai mult G. Tura ajutat de tov. I. Tioc a sta­ Ministerului Invăţămîntului şi Culturii 11. Universitatea „C.I. Parhon1' Bucu­
activitatea grupelor sindicale s-a şi odihna oamenilor muncii. cărbune. bilit că bucşele fuselor erau uzate, la secţiunea secretariat a Sfatului popu­ reşti — facultăţile: geologie — geo
Zilele trecute a avut loc se­ şi îmbunătăţit. In sectorul I, de • ceea ce dădea fusului o vibraţie prea lar regional, numai în termenul pre­ grafie, ştiinţe juridice, filologie; sec­
minarul recapitulativ. Acesta a pildă, datorită bunei organizări . ,M ulţum esc partidului pen­ Toţi cei care se întorc din mare faţă de cea . admisă, în caietul văzut. ţiile: germană şi limbi clasice.
scos în evidenţă faptul că par­ a întrecerii socialiste, colectivul tru Că mi-a creat posibilitatea de concediu vin cu amintiri neşter­ tehnic. Un mic inel conic introdus la
ticipanţii la curs şi-au însuşit cu acestui sector îşi îndeplineşte lu­ a-mi petrece concediul de odih­ bucşe, a readus diametrul la preve­ Publicăm mai jos tabelul cuprinzînd 12. Institutul „Maxim Gorki“ Bucu-
mult interes materialul predat. nă intr-un loc aşa de minunat se despre frumuseţile şi bogăţi­ derile tehnologice, redînd viteza de ro institutele de învăţămînt superior pre­ reşti.
Acum, după absolvirea cursului nă de lună sarcinile de plan. şi în aşa condiţii bune", este o ile patriei al căror stâpîn este taţie normală. Pe de altă parte, pe cum şi facultăţile la care se pot face
azi poporul muncitor. Toţi vin rioada de funcţionare a fuselor a fost înscrieri: 13. l.S.E.P. Bucureşti — facultăţile:
GR. GOANŢA prelungită cu cel puţin 3 ani. Gu po­ finanţe — credit şi comerţ.
corespondent frază care se găseşte in cele mai cu o mai mare hotărîre de a sibilităţile proprii ale atelierului me 1. Institutul politehnic Timişoara —
multe din scrisorile ce sosesc la lupta pentru înflorirea continuă canic, s-au reparat 450 fuse şi se facultatea de construcţii. 14. Institutul medico-farmaceutic Cluj
continuă lucrul la repararea bucşelor. — , facultăţile: medicină, stomatologie,
sindicatul minerilor din Lupeni. a ţării, de a munci mai cu spor Rezultatul este satisfăcător, firul este 2. Institutul politehnic Cluj — farmacie.
răsplătind astfel grija pe care de calitate mai bună. Aplicarea unor facultatea de construcţii.
Prin vechimea ei Sînt cuvinte simple insă ele bucşe cilindrice şi conducătoare din 15. Institutul medico-fermaceutlc Tîr-
— datează dinain­ spun multe. Vorbesc despre partidul le-o poartă. porţelan la toate maşinile, întreţinerea 3. Institutul politehnic O. Stalin — gu Mureş — facultăţile: medicină,
tea lui 1363, anul schimbările profunde petrecute Recunoştinţa adincă faţă de şi curăţirea sistematică şi perseveren facultatea de silvicultură. farmacie.
clnd s-a întemeiat în anii puterii populare in pa­ tă a maşinilor, au adus pe lîngă îm
salul — biserica tria noastră. Minunatele locuri partid, faţă de regimul nostru bunătăţirea calităţii produselor şi ri­ 4. Institutul politehnic Galaţi — 16. Institutul de medicină Timişoara.
din Sintămăria- Or- de odihnă unde in trecut greu dicarea cantităţii producţiei pe 24 de facultatea tehnologia produselor alimen­ 17. Institutul de cultură fizică şi
lea, raionul Haţeg, putea pătrunde vreun muncitor, democrat-popular este exprima­ ore cu 16,21 kg. la sută, faţă decît tare, tehnologia pescuitului. sport Bucureşti.
a fost declarată mo­ unde se lăfăiau in lux cei care era producţia anterioară. In cinstea 18. Institutul de teatru Bucureşti.
nument al naturii. se Îmbogăţeau din truda şi su­ tă de minerii din Lupeni nu nu­ zilei de 23 August, maistrul G. Tura 5. Institutul construcţii Bucureşti — 19. Institutul de teatru Tîrgu Mureş.
Ea se impune in doarea celor ce muncesc, au de­ şi-a luat angajamentul să mărească facultatea instalaţii şi utilaj şi facul­ 20. Institutul de arte plastice Bu­
special prin măreţul venit astăzi proprietatea între­ mai prin scrisorile ce le trimit producţia şi calitatea firului de măta­ tatea drumuri şi poduri. cureşti.
său turn care s-ar se, ajungînd Ia cifrele valorii din cal 21. Institutul de arte plastice Cluj
putea spune că s-a gului popor muncitor, sînt puse de la odihnă, ci şi prin felul cum culc şi să reducă preţul de cost al 6. Institutul arhitectură Bucureşti — 22. Conservatorul de muzică Cluj.
păstrat intact de-a la dispoziţia sa şi folosite in produselor. facultatea arhitectură. 23. Institutul agronomic Bucureşti —
lungul sutelor de scopul recreării, odihnei, reface­ ei îndeplinesc sarcinile puse de facultatea de medicină veterinară.
ani. rii sănătăţii oamenilor muncii. M. SILVIAN 7. Institutul agronomic Timişoara — 24. Institutul agronomic Iaşi — fa­
construcţia socialistă. corespondent facultatea agricultură şi zootehnie. cultatea de îmbunătăţiri funciare şi
Ilustratele reprezintă vederi din organizarea teritoriului agricol (sediul
Sinaia, Predeal, Gălimăneşti, Grija faţă de odihna celor ce 8. Institutul agronomic Cluj — facultăţii la Galaţi).
Vatra Dornei, Herculane, Bor- facultatea agricultură cu limba de pre­ 25. Institutul agronomic Craiova —
muncesc este încă o dovadă dare romînă şi facultatea de agricul­ facultatea do mecanizarea agriculturii.-
sec, Slănicul Moldovei, Sovata, tură cu limba de predare maghiară.
grăitoare a faptului că întreaga
9. Universitatea „Victor Babeş" Cluj
politică a partidului este îndrep­ — facultăţile: matematică - fizică,

Eforie, etc. tată in scopul făuririi unei vieţi

In aceste minunate locuri de mai fericite pentru cei ce mun­ Şcoala mecîie ,,Dr. PETRU G R O Z A " Deva
cesc, că în centrul preocupări­
odihnă sau de tratament îşi pe­ anunţă că la această şcoală se ţin cursuri de pregătire pentru
lor partidului stă grija faţă de copiii oamenilor muncii care urmează să se prezinte la exame­
trec concediul oamenii muncii. om — capitalul cel mai de preţ. nul de admitere la facultăţi. Cursurile se ţin în zilele de luni,

In primul semestru din acest an P.U.

marţi, joi şi vineri de la orele 17-21 la materiile: limba ro­

Palriotismal, sentiment şi învăţătură izn e s e c a tzitarea locurilor istorice legate de a- mînă, matematică, fizică, chimie şi istorie. înscrierile şi alte in­
— se desprinde din istoria începu­ ceastă răscoală ca gorunul lui Horia formaţii se primeso zilnic de laorele 8-13 la secretariatul şcolii.
de la Ţebea şl a chiliei în care au
IS T O R I A —turilor şi a dezvoltării societăţii ome­ fost închişi martirii poporului: Horia, ^ A N U N Ţ A/
neşti pe teritoriul unei ţări. Iubirea de Cloşca şi Crişan, în cetatea de la -
patrie Însemnează dragostea faţă de de educare patriotică Alba lulia, trebuie să fie un alt prilej Uniunea Centrală a cooperativelor — limba romînă — scris şi oral
pănuntul care te-a alăptat din leagăn,
de Consum pregăteşte cadre pentru
pentru încercarea unui puternic senti­ Secţia merceologie
te-a hrănit ca să creşti şi să ie dez­ unităţile cooperaţiei de consum în spe­
— matematică — scris şi oral
volţi, şi care aşteaptă, apoi ca la rin- de vedere al educării patriotice a oa­ riul lor ţara cucerită a dacilor, ere. pusă în slujba unor idealuri ca apă­ ment patriotic. cialităţile contabili şi merceologi prin — chimie — scris şi oral
înscrierile se primesc la serviciul ca­
du-ţi să o serveşti muncind din toate menilor muncii o constituie prezenţa ează centre importante ca Sarmizege- rarea poporului şi a patriei. De aceea, Sub gorunul lui Horia îşi doarme şcolile tehnice cu durata de şcolarizare dre şi învăţămînt al Uniunii raionale
puterile pentru înflorirea şi prosperi­ în regiunea noastră a unor aşezări şi tusa, capitala Daciei romane, maies- vizitarea castelului de la Hunedoara, sommil de veci Avram lancu, conducă­ a cooperativelor de consum din raioa­
de 2 ani. , nele respective.
Actele ce urmează să fie prezentate
tatea ei. monumente istorice care formează o toasa aşezare la poalele munţilor Ha­ ar constitui cel mai bun prilej pentru torul moţilor din munţii Apuseni şi al Pentru anul şcolar 1958/1959, se pri­ la înscriere sînt următoarele:
— diploma de maturitate (în original)
Dragostea de patrie „unul din cele carte de istorie deschisă pentru evo­ ţegului, Apulum ş.a. evocarea calităţilor lui Ioan de Hu­ ţărănimii sărace din Ardeal. El, de a- mesc în anul i al şcolilor tehnice de — actul de naştere (copie legalizată)
— certificat de sănătate
mai profunde sentimente, statornicite luţia societăţii omeneşti pe aceste me­ Evocatoare ale luptei poporului pen­ nedoara şi a dragostei sale de patrie, semenea, şi-a închinat viaţa luptei cooperaţie absolvenţi ai şcolilor de 10 — declaraţie tip de stare materială
— dovadă de situaţia militară pen­
prin existenţa de veacuri şi milenii a leaguri, din cele mai vechi timpuri şi tru un trai mai bun şi pentru înlătu­ în lupta pentru libertate. pentru eliberarea ţărănimii de sub ani, cu diploma de maturitate, în tru băieţii de peste 20 ani.

unor patrii" cum spune marele Lenin, pînă astăzi. Aceste monumente, ves­ rarea unei orînduiri nedrepte impuse Vizitarea Gîmpului Piinii de lîngă jugul crunt al iobăgiei şi pentru egali­ vîrstă de 1:7-,25 ani,j după tinerea unui
examen de admitere în limita locurilor.
se naşte nu dintr-un „spirit naţio.tal", tigii însemnate ale trecutului istoric, de exploatatorii interni sau externi, Şibot şi a monumentului comemorativ tatea tuturor în drepturi.
precum susţineau istoricii burghezi, se îmbină armonios cu frumuseţile sînt măreţele monumente istorice din din gara Şibot, este iarăşi un prilej In condiţiile orînduirii capitaliste,
Absolvenţii şcolilor primesc diploma

ci din anumite condiţii sociai-econo. naturale, prin poziţia lor. Astfel, peş­ timpul orînduirii feudale, aşezate pe fericit pentru evocarea unui fierbinte muncitorimea consecventă în lupta de absolvire şi sînt încadraţi la uni­

mice determinate. Patriotismul, ca fe­ terile regiunii noastre: Cioclovina, O- frumoase formaţiuni naturale: Cetatea patriotism desprins din victoria mă­ pentru independenţa naţională a ţării tăţile cooperaţiei de consum, în func­

nomen istoric, are un conţinut diferit haba — Ponor Nandru, întrucît au Colţului, Cetatea Devei, Castelul Cor- reaţă a lui Paul Chinezul asupra ace­ sale, luptă mai ales împotriva jugului ţie de rezultatele obţinute în timpul

în diferitele epoci istorice. fost în urmă cu zeci de mii de ani vinilor de la Hunedoara etc. loraşi turci invadatori, propriei burghezii exploatatoare. In şcolarizării.

Dragostea de patrie a fost în toate aşezări ale omului primitiv, sînt mo­ Dar istoria, prin evenimentele şi Bogate învăţăminte patriotice se des­ bogata tradiţie de luptă a clasei mun­ Elevii care îndeplinesc condiţiile sta­
bilite de U.C.M. 1868/1954 primesc
timpurile un imbold în muncă pentru numente istorice şi în acelaşi timp, monumentele ei, ne furnizează şi alte prind şi din toată lupta lui Mihai Vi. citoare condusă de partidul său de a- lunar burse. întreprinderea Industrială j
slujirea patriei în timp de pace şi prin aspectul lor specific, frumuseţi nenumărate exemple de deveiare şl teazli, cel care, intrînd triumfător în vangardă, un loc de frunte îl ocupă Vinalcooi Alba lulia
Examenul de admitere pentru candi­
pentru apărarea ei cu preţul vieţii, în naturale. Monumentalele cetăţi dacice dragoste fierbinte faţă de patrie, pe­ cetatea de la Alba lulia, a încercat să luptele de la Lupeni din august 1929. daţii din regiunea Hunedoara se va str.Tudor Vladimirescu 13\
da ia şcoala tehnică de cooperaţie
caz de război. din munţii Orăştiei, — Costeşti, Gră­ trecute pe teritoriul ţării sau al re­ formeze un stat centralizat şi, în lu­ In greva de la Lupeni, in lupta împo­ -

Din istoria ţării noastre, din cunoaş­ diştea de Munte, Piatra Roşie, Blidarii giunii noastre. pta pentru independenţă împotriva ju­ triva odiosului tegim biirghezo-moşie-

terea şi aprofundarea evenimentelor — declarate de curînd rezervaţie arhe. Sentimente patriotice ne dovedesc gului otoman, a îmbărbătai poporul la resc, precum şi pentru crearea condi­ Caracal, str. Karl Marx nr. 3, pentru | 'U U lU jjB F S

măreţe, a oamenilor iluştri şi a înfăp­ ologică, sînt cele mai elocvente şi re­ faptele unor figuri de conducători de luptă neclintită. ţiilor de adevărată înflorire a patriei, şcoala tehnică de cooperaţie Curtea dc | budane şi butoaie în stare

tuirilor lor, ca şi din vizitarea monu­ prezentative dovezi de existenţă ale oşti ca Ştefan cel Mare şi Ioan de Din dragostea de patrie şi în lupta au căzut eroic 25 de muncitori, iar Argeş, str. Malinovski nr. 5, pentru de utilizare.
specialitatea evidenţa contabilă şl la
mentelor istorice — mărturii ale unor unui popor viteaz — dacii. Buerebista Hunedoara. Acesta din urmă, în mut. pentru eliberarea de sub jugul iobăgi- alţi 200 au fost răniţi. Casele de în­

bogate tradiţii de luptă a poporului şi Decebal au luptat pînă la sacrifi­ tele lui lupte cu turcii cotropitori, (pe ei şi-au dat viaţa căpeteniile răscoa­ trunire ale muncitorilor din timpul •specialitatea merceologie. Informaţii se primescl
pentru libertate — şi a frumuseţilor ciul suprem, pentru apărarea şi inde­ teritoriul regiunii noastre amintim nu­ lei ţărăneşti din 1784.1785, în frunte
şi bogăţiilor naturii, se desprind bo­ pendenţa patriei lor, împotriva cotro­ mai cele de la Sintimbru şi Porţile cu Horia, care înaintea frîngerii sale persecuţiei şi ilegalităţii din Deva, Se vor da probe Ia următoarele ma­ de la sediul întreprinderii\
pitorilor dinafară — romanii. Aceştia dc fier) avea să-şi dovedească măies- cu roata pe Dealul Furcilor, din Alba Gurabarza, Crişcior, Petroşani, Lupeni,
gate învăţăminte patriotice. terii din programa cursului mediu :

sau telefonic la numărul|
Secţia evidenţa contabilă
O importanţă deosebită din punctul din urmă după ce înglobează în impe­. tria sa de mare conducător de oşti, lulia, a spus: „mor pentru popor". Vi- Vulcan stau mărturie acestor lucruri. 807 Alba lulia

— matematică — scris şl oral