Page 41 - 1958-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢ1-V Ă !
A u primit
chitanţa nr. a făcut ca într-o bună zi combina
1 să se defecteze.-Vreo. patru zile nu s-a
putut lucra din această cauză.
Colectiviştii din Şibot, se bucură din
plin de avantajele ce le oferă folosi­
rea mijloacelor mecanizate din agricul­
tură. Pentru prima dată, în acest an,
în lanurile lor de orz şi grîu a intrat
combina. Aceasta a făcut, spre deose­
bire de alţi ani, ca secerişul, în ace­
laşi timp şi treierişul să se execute
mai repede şi mai bine.
Coinbinerul Cornel Sooaciu de la
S.M.T. Orăştie, a muncit cu mult zel
la strîngerea recoltei de orz, iar acum
lucrează din zori şi pînă în noapte
la recoltarea griului. Numai într-o sin­
gură zi a recoltat peste 10.000 kg.
grîu, dînd posibilitate colectiviştilor să
predea primii din raion, la baza de
recepţie, o mare cantitate de boabe
în contul contractului, obţinînd astfel
chitanţa nr. 1.
Dau zor
secerişului
La gospodăria agricolă colec­
tivă „Ilie Pintilie“ din Daia Ro-
mînă, raionul Sebeş, colectiviştii
au secerat pînă în ziua de 11 iu­
lie 42 ha. de grîu. Producţia la
ha. se prevede a fi de 1.800 kg.
boabe.
Colectiviştii sînt mobilizaţi cu
toţii la seceratul celor 200 ha.
grîu cît are gospodăria. Dintre
brigăzi, cea mai entuziastă pare
a fi brigada I-a condusă de Flo-
rea Mihăilă, care a chemat la
întrecere pe celelalte trei bri­
găzi. S. DRAGOŞ
Oe ce colectivişvtii
din Turtiaş aşteaptă?
Griul de pe cele 34 ha. ale G.A.C.
Turdaş s-a copt. încă cu patru, cinci
zile în urmă era mult de secerat. Cu
toate acestea, nu s a tăiat măcar un
spic pînă acum. După cîte se pare,
secerişul în această gospodărie colecti­
vă nu va începe decît după 4-5 zile,
dacă nu se vor lua măsuri pentru a
se începe imediat. Ei aşteaptă să le
sosească combina de la o.M.T. Orăş­
tie. S.M.T.-u! nu are însă combine
disponibile. Trebuia să meargă com­
bina care a fost dată gospodăriei de
stat din Orăştie după ce termina de
secerat orzul acesteia.
De fagt combina lucrează chiar Ia
trupul G.A.S. din Turdaş. Dar în acest
timp seceratul orzului s-a î'-'rziat
mult. Mai sînt de secerat încă vreo 10
ha. orz, plus 10 ha. secară.
Cauzele întîrzierii secerişului sînt mai ţii şi-au recoltat griul de pe a-
multe: munca este slab organizată,
.Munca plină de abnegaţie şi devota­ de asistenţă socială, etc, sînt dovezi sau la Aninoasa, Ia • Petrila salt Uri
ment a minerilor din Valea Jiului, de ale înaltei preţuiri, ce se dă în patria câni, la Vulcan sau Lupeiii, oriunde în
a da patriei tot mai multe tone de noaslră muticii de miner. Pe lingă a- pitoreasca şi eroica Vata a Jiului, In­
cărbune peste plan, muncă ce se sol­ cesiea, minerii se bucură de condiţii stituţiile culturale au devenit un bun
dează tună de lună cu succese tot de ridicare a nivelului cultural la care al tuturor oamenilor muncii. ¦ '
mut mari, este răsplătită de statul în trecut nici nu puteau visa. Valea l Printre numeroasele edificii v- cultu­
nostru democrat popular ca o muncă Jiului dispune astăzi de o vastă reţea rale puse la dispoziţia minerilor din
de mare cinste. Salariile sporite, pre­
miile şi sporurile de vechime, construc­
ţiile de locuinţe, petrecerea concediu­
lui de odihnă la staţiunile balnco-cli- lectură, foarte multe echipe de ama­ şani (care se vede şi în fotografia de
materice, teremirile de sport, edificiile tori de tealru, cor, dansuri: La Lonea faţă), clubul din Lonea şi altele.
timpul nu este folosit din plin şi pc proape întreaga . suprafaţă ce o trarea gospodăriilor cu mijloace meca­
deasupra mai există şi neglijenţa care au însămînţată. Alţii însă, mai nizate, se poate considera că secerişul
După cum se vede, situaţia e des­
tul de critică. Orzul gospodăriei de
stat este răscopt şi a început, să se
scuture. Griul colectiviştilor aşteaptă
şi el să fie secerat de îndată. Ce
trebuie făcut? Va trebui ca atît con'
ducerea S.M.T.-ului, cît şi cea a G.A.S.-
ului Orăştie să ia măsuri urgente ca
timpul să fie folosit din plin (pe cît
posibil şi noaptea), pentru ca în cel
mult două zile combina să termine
de secerat la gospodăria de stat din
Orăştie şi să înceapă seceratul griului
la gospodăria colectivă din Turdaş.
2.4 0 0 kg. orz
la h e c ta r
Frumoase au crescut în acest an la­
nurile de orz ale gospodăriei agricole de
stat din Boz raionul Sebeş. Şi pentru a
strînge fără pierderi această bogăţie
de recoltă, s-a pornit la secerat de
îndată ce conducerea gospodăriei a
stabilit că a sosit momentul pentru
începerea recoltatului.
Cu o secerătoare-legătoare, tracto­
ristul Gheorghe Goagăş a reuşit să re­
colteze orzul de pe întreaga suprafaţă
de 5 ha. numai într-o zi şi jumătate.
După terminarea freierişuluî s-a con­
statat că recolta se ridică la 2.400 kg.
orz la ha.
Primele produse,
stalului
Ţăranii întovărăşiţi din satul
Cristur n-au terminat bine de
secerat şi treierat şi, aşa cum
au hotărît în adunarea genera­
lă, primele cantităţi de grîu re­
zultate de la treieriş, le-au şi
trimis bazei de recepţie. Pe mă­
sură ce se treieră, întovărăşiţi)
au grijă să se achite de toate
obligaţiile contractuale.
De ce nu urmează
exemplul
colectiviştilor ?
Dacă la gospodăria agricolă
colectivă şi la întovărăşirile a-
gricole din Miercurea, raionul
Sebeş recoltatul grîului se află
avansat, nu acelaşi lucru se poa­
te spune despre preocuparea ţă­
ranilor muncitori cu gospodărie
individuală pentru a recolta şi
ei la timp griul însămînţat. Pî­
nă în prezent ei n-au secerat
decît 15 ha. grîu din cele 325
cîte au fost însămînţate.
F. adevărat că unii ţărani in­
dividuali ca Dumitru Tăuşan,
Ioan Ludoşan, Ioan Floca şi al­
de cluburi muncitoreşti, biblioteci, un
teatru de stat, cinematografe, săli de
aşteaptă. De ce ? Grîu e copt
îndeajuns şi deci trebuie sece­
rat cît mai degrabă.
In gospodăriile
de stal —
secerişul poate fi grăbit
Potrivit datelor comunicate Trustu­
lui regional Gostat, pînă în ziua de
12 iulie a.c. s-a recoltat peste 85 la
sută din suprafaţa cultivată cu orz.
Se poate spune deci că în 2—3 zile
recoltatul orzului se termină. In ceea
ce priveşte însă recoltatul grîului şi ‘ s-au secerat numai 60 ha. orz din
secării, dacă se ţine seama de înzes­
Muncitoare
fruntaşă
Printre munci­
toarele fruntaşe de
la fabrica de hirtie
J Mai“ Petreşti se
numără şi tovară­
şa Maria Pcter. Ea
realizează lunar de­
păşiri de normă cu­
prinse Intre 25-30
la sută.
IN CLIŞEU: Ma­
ria Peter lucrlnd
la maşina de capsat
caiete.
Delegaţia partizanilor păcii
din ţara noastră a plecat spre Stockholm
Vineri la amiază a părăsit
ţara plecînd in Suedia, delega­
ţia aleasă de Conferinţa naţiona­
lă a mişcării pentru pace din
R. P. Romînă care va reprezen­
ta poporul nostru la Congresul
mondial pentru dezarmare şi co­
laborare internaţională de la
Stockholm.
Delegaţia este alcătuită din a-
cad. Adihail Ralea, vicepreşe­
dinte al Comitetului Naţional
pentru apărarea păcii din R. P.
Romînă, membru al Consiliului
Mondial a! Păcii, conducătorul
delegaţiei, prof. Henry Aubert-
Timişoara, Eusebiu Camilar,
scriitor, membru corespondent a!
Academiei R.P.R., fon Dionisie,
Valea Jiului de către regimul demo­
crat popular, se numără şi clubul de
la Petrila, cinematograful din Petro­
chiar şi în gospodăriile de stat mai
avansate cu această lucrare se desfă­
şoară într-un ritm nemulţumitor. Aşa
de exemplu, în gospodăriile de stat din
Apoldu de Sus, Petreşti, Lăpuşnic şi
Sîntămăria-Orlea, care au terminat cu
multe zile în urmă secerişul orzului,
pînă la data de 12 iulie 1958, s-a
recoltat grîul şi secata de pe suprafeţe
cuprinse între 3 şi 18 ha. Şi mai nesa­
tisfăcătoare se prezintă situaţia la gos­
podăria de stat din Alba Iulia, unde
83,5 ha., numai 12 ha. grîu din 140
ha. şi nu s-a recoltat nici un spic din
cele 30 ha. sgeară.
preşedintele Consiliului sindical
local - Arad, •acad. Horia Hulu­
bei, artistul poporului Kovacs
Gyorgy-Tg. Mureş, acad. dr. N.
Gh. Lupu, Ion Marin, preşedin­
tele Comitetului de întreprindere
al uzinelor „Steagul roşu“-Ora-
şul Stalin, prof. Manea Mănescu,
economist, membru corespondent
al Academiei R.P.R., Justin Moi-
sescu, mitropolitul Moldovei şi
Sucevei, Miliai Mujic, secretar al
Consiliului Central al Sindicate­
lor din R. P. R., prof. Tiberiu
Popovici, membru corespondent
al Academiei R.P.R.-CIuj, prof.
Sanda Rangheţ, secretară a Co­
mitetului Naţional pentru apăra­
rea păcii din R.P.R., prof. Ta-
kacs Ludovic, rectorul universi­
tăţii „Bolyai“ din Cluj.
La plecare membrii delegaţiei
au fost conduşi de membri ai
Comitetului Naţional pentru a-
părarea păcii din R. P. Romî­
nă, precum şi de conducători ai
organizaţiilor de masă din ţara
noastră. (Agerpres).
Semnarea unui acord
de schimburi de mărfuri
şi plăţi între R.P. Romînă nuşii spre cuptoarele de încăl­ osebit schimbul, maistrului Ghe­ marcată o realizare de 102,41
şS R. 0. Vietnam
HANOI 11 (Agerpres) In urma tra-
iativelor purtale în spiritul înţelegerii sub presiunea ' valţurilor. Fru­
reciproce, s-a semnat la 10 iulie la
Hanoi un acord de schimburi de măr­
furi şi plăţi pe anul 1958 între R. P.
Romînă şi R. D. Vietnam.
Acordul prevede lărgirea volumului
schimburilor şi a nomenclalorului de
mărfuri. R. P. Romînă va livra R. D.
Vietnam transformatoare, produse far­
maceutice, materiale de construcţie
etc. R. D. Vietnam va livra R. P. Ro-
mîne orez, schellack, cositor efc.
Acordul a fost semnat din partea
R.P. Romîne de către tov. Ana Tottia,
adjunct al ministrului Comerţului, Iar
din partea R. D. Vietnam de către
tov. Dong-Viei Chau, ministru adjunct
al Comerţului Exterior.
Au fost de faţă însărcinatul cu a-
faceri adrinterlm al R. P. Romîne în
R. D. Vietnam şi mi«;'::!:!:! adjunct al
Afacerilor Externe al R. D. Vietnam, păcură, sulf, amoniac şi altele. Spre peste plan. Toate grupele sindicale şi
In secţia stntngarie a atelierelor L .t.u . din, ouneria, lu­ gari mulţi tineri.
crează şi maistrul Iosif Navratil, El se remarcă îndeosebi IN CLIŞEU : tov Iosif NavraliJ, insiruind la locul de
prin faptul că acordă o grijă deosebită creşterii viitorilor
muncitori. De etnd este maistru, el a calificat ca strun­ muncă pc elevul din anul III al şcolii profesionale, <Sa-
vrilă Duduman.
In cinstea Z ilei d e 23August
NOI SUCCESE
ÎN ÎN T R E C E R E A S O C IA L IS T Ă
echipele de muncitori s-au luat la în­
trecere şi fiecare luptă pentru dşti-
jAşezat pe Valea Cernel, ¦Combi natul siderurgic pare tupilat la poalele garea el. Schimbul inginerului Viorel
Ardeleanu de la baterie, — schimbul
unor dealuri, ultimele ramijicaţii ale Retezatului. El vrea să se ascundă, să \ tineretului — a înscris pe grafic de
la 1-9 iulie 1.285 de puncte. Tot la
Ii pară mai mic, dar siluietelc măreţe ale coşurilor U trădează, înăliîndu-se i baterie se află echipa de mecanici de
trufaşe în văzduh, spintecind curajos mantia neagră de fum, Cînd te apro­ la comprimarea piloţilor de cărbune,
pii de el, cînd intri în curte, combina Iul din Hunedoara nu se mai poale ' condusă de Roman Bota care munceş­
ascunde. încă de la intrare, ai în faţă întreaga panoramă a construcţiilor
gigantice, oţetării, furnale, laminoare, conducte uriaşe de gaze, rezervoare te pentru a da cocs de cea mai bună
pintecoase pentru răcirea apei şi de combustibil, depozite etc.
calitate. L'a secţia de pregătire a căr­
Acest peisaj industrial contopit cu zgomotul asurzitor al maşinilor şi cu
I sunetele stridente ale sirenelor, oferă imaginea unei mari simfonii — sim- bunelui sînt în întrecere socialistă ,117
ţ fonia muncii. Simfonia aceasta este măreaţă şi neterminatu. In aceste zile,
( în cadrul ei se înscriu note de o gra vă intensitate — sînt zilele întrecerii bărbaţi şi 57 femei. Pînă acum se re-
| în cinstea lui 23 August. Toate secţiile combinatului siderurgic luptă să dea
! în cinstea zilei eliberării patriei cit mai multe prodilse, mai bune şi mai ieftine. ( marcă ca schimb fruntaş —¦ schimbul
maistrului Gheorghe (SroziLescu. Fiind
Prin cea mai modernă oţelărie la uzina cocso-chîmica, ffiî jwtem să
uităm subsecţia condensare care şi-a
5 mai 1958. Prima şarjă. De multe şarje rapide. Oţelarii vor luat angajamentul să-şl îndeplinească
atunci s-au dat extrem de mul­ să dea tot mai mult oţel şi de
te. De atunci cuptorul de 180 cea mai bună calitate. Astfel, pe planul la gudron în proporţie de 105
tone n-a stat nici o clipă ; maca­ luna iulie ei au realizat 3.609,2
raua de turnare şi cea de intro­ tone oţel. Echipa primului topi- Ia sulă şi nici echipa lui Abel L'upu
ducere a fontei lichide s-au miş­ tor Aurel Stanciu, luptă să o ia
cat necontenit. In cabină, tablo­ înaintea celorlalte echipe. Prin­ care luptă să dea tot mai mult sulfat
tre oţelarii cuprinşi în întrecere
ul de comandă şi aparatura de se numără şi loan Miculic şi şi benzen brut. Iri oadrul cccseriei cu
f.ucian Pane. In mintea lor stă
control a cuptorului nu s-au o- trează lozinca o ţ e la r u lu i„ S ă greu ne putem mărgini la dteva date
rîăm azi mai mult oţel ca ieri, iar
prit. Acum, mai mult ca orieînd. mîine mai mult ca azi“. şi nume. Gîndurile „oamenilor negri“
cele trei schimburi din ofelăria sînt măreţe aşa cum sînt şi el, * -i •
nouă se întrec să dea cît mai
Mîndria
muncitorilor
Oţelarii de la O. S. M. nr. 1 furnalişti
nu se Iasă mai prejos
Furnalele mereu active, fu-
Ei sînt puţin cam supăraţi — lizarea planului. Printre brigă­ megin.de, se înalţă corpolente şi
cuptorul nr. 3 este in reparaţie zile de la cuptorul nr. 5 cea mai greoaie in văzduh. Schipurile cu
generală. Totuşi acest lucru nu-i frumoasă realizare pe luna iulie cocs şi metale fieroase aleargă
descurajează, ci, din contră, îi o are aceea a prim-lopiiorului grăbite pe podurile înclinate spre
provoacă la o muncă susţinută. Dumitru Şerban — 132 'a sută, bunkere; iar pe orificiile de
Aici sînt topitori veterani, pla­ scurgere ţîşnesc şarjele de fon­
nul lor nu va suferi, iar întrece­ iar de la cuptorul nr. 1 brigada tă, înfierbintate ca nişte jerbe
rea nu o vor pierde. Tabelele luminoase. Jgheaburile conduc
normatorilor înscriu pe zi ce lui Simion Mihăilă care a în­ valul fluid de fontă spre oale.
trece cifre tot mai mari in rea­ Pretutindeni la furnale este
scris o realizare a olanului in mare forfotă ; se strigă şi se
proporţie de 134,3. la sută.
Printre laminoare şi lam inatori
Căldura înnăbuşitoare te în- fochistbl Ilie Manea, laminatorul- munceşte intens. întrecerea şi
tîmpină de la intrarea în hală. Iordan Ilia, Mircea Mihai — vestea apropierii zilei de 23
Cuptoarele cu propulsie şi cele manevratorul de la foarfecă August a ajuns şi la secţia Pa
adinei fumegă sub greutatea „Donbret“, sau macaragiul Ioan furnale. Aici sînt jurnalişti ve­
blocurilor de oţel. Macaralele- Ciuciu,_ sînt printre aceia care terani cu ani îndelungaţi de
se mişcă necontenit,, făcînd un nu cruţă maşinile şi care luptă practică care nu vor să se lase
dute-vino de la un cuptor la al­ şă cîştige întrecerea. Pe luna „puştilor". Pe graficul lor este
tul. Unele poartă blocurile ce­ iulie se evidenţiază în mod de­
zire, iar altele înhaţă lingourile orghe Andrăşeseu, care a dat la sută. Brigada maistrului de
incandescente, ducîndu-le la ca­ pînă •, acum 276 tone laminate la descărcare, Ioan Hăulică se
le. Aici, lingourile masive se peste plan. Muncitorii din acest întrece cu brigada maistrului, de
prefac în bare lungi şi subţiri schimb, vor să contribuie in la încărcare, Lăscuţ Păcuraru,
gradul cel mai înalt la îndepli­ dar pînă acum nici una nu vrea
moasele bare luminoase sînt nirea angajamentului luat 'de să cedeze. Furnaliştii de la cup­
făcute bucăţi de neîndurătoarea secţie în cinstea lui 23 August toarele 1-4 sînt ambiţioşi şi min­
foarfecă mecanică. Larhimtorii şi anume,: de a da peîte plan ări, ei nu vor lăsa cu uşurinţă
sînt şi mai neîndurători.’ Hi nu 8.945 tone laminate de cea mai pe alţii să le-o ia înainte.
cruţă maşinile nici o secundă. bună calitate şi de a realiza e-
conornii la preţul de cost in va­ ?
Totul merge într-un ritm -acce­
lerat. Şeful de echipă Andronic
Suciu de la • cuptoarele adinei, loare de circa 600.000 lei,- Orieînd vei merge la Combi­
natul siderurgic din Hunedoara,
„Oameni negri de cărbune, ziua sau noaptea, de departe, ie
dar cu gin duri foarte bune“ va inttmpina aceeaşi privelişte
— valurile groase de fum, iar
înăuntru aceeaşi simfonie.
Gonesc trenuri, mişună, co­
Uzina cocsorchimică. E grozav de orice secţie te-ai îndrepta (pregătirea loane nesfirşite de maşini, urcă
cărbunelui, bateria sau secţia chimi­ şi coboară ascensoare, se tiiuir-
galantă,, nu vrea să renunţe cu niciun că) le întîmpină binevoitori „oameni ' fese ’macarale...
negri", care sînt gata să-şi destăinu-
preţ la un . vechi , obicei al marilor iască. „secretele“ muncii >or. Ei şi-au
luat anganjamenlul ca în pinşlea lui
„personalităţi“ cartea de vizită. 23 August să dea 24.000 tone cocs
Cum te-ai hotărît să te apropii de ea
şl primeşti cartea de vizită: praful de
cărbune şl mirosul înţepător de cocs,
GH. SANDII 10RDACHE