Page 43 - 1958-07
P. 43
Nn uto DRUMUL SOCIALISMOLUI Faffi 3
SSS.TSBmm »anasQ ftsssraaK araB SB E C E
i W ::'«4''. ¦
Pentru ridicarea Veşfi cuffiiral© din Hafeg Cn două zile
nivelului cultural
în ain te de term en
ai membrilor *j *.r*’: '¦•••••«. ~'
de sindicat Ift i a r w e
dunescw , ale elevului locul f LUPENI (de Ia subredacţia noastră
„focul de-a vacanţa
, a.. ; , a . .- . Gherman şi Victor 'Dobrean : voluntară). Selectivul întreprinderii Fi ?
numără pe titulari fmtre: fruii-
falele trecute, colectivul laturii; Lupeni, avea de îndeplinit o.’
oraşUfui la'citit. In rîndu-
teatru al, sindicatului sanitar sarcină foarte importantă: să dezvol
De ourînd, comitetul sindical Deva a prezentat in turneu pe r^g cnifornor acestei biblioteci te secţia celofibră şi să...dea patriei
brăşeneso Deva ' a organizat o în. cinstea zilei de 23 august primele
consfătuire la care au participat scena haţegană „Jocul de-a Se află'si- oameni în etate ca loturi de celofibră marfă. Se punea
conducătorii grupelor sindicale problema ca lucrările să fie terminate
vacanţa", comedie în 3 acte de g,urnitru Micşunescu şi Roza pînă. ,1a „10, dulie a.c., planul de pro
din ramura Instituţii Administra ducţie- şi planul reparaţiilor să fiu
tive de Stat. La această' consfă Mihail Sebastian. Zţe remarcat j-ju^ar care, cu toii cei 58 şi fie stagnat, iar piesele necesare, insta-,
că atit interpretarea cit şi de- respectiv 74 ani, au citit între
corul ¦au< fost . bine .realizate, 41-54 volume. Dravostea oa-
tuire s-au pus în discuţie .'.prin spectacolul bucurîndu-se de a- mmUor f g f r f â noastre
tre altele, şi metodele de ridica
re a nivelului cultural al mem precierea unanimă a .spectato- n ^ rare, ac.făcut: rea in munca laţiei să fie prelucrate sau confecţio
brilor de sindicat. S-au arătat nate în atelierul mecanic. Pentru a-
rilor. ' Dintre interpreţi putem sa^ biblioteca raională să obţi- ceasta lucrările au fost încredinţate
tov. Petru Siontoş.
, aminti pe dr. Cristian Geor- ; t}&. rezultatei frumoase. Astfel,
| gescu in rolul lui Ştefan Va- !a j -up e a g au ţQsţ i-n_
că printre acestea se numără: | teriu ; farmacista Lidia Rapol- scrişi aici un număr de 1.214 Din materiale şi piese vechi s-au
biblioteca, informările politice pe ; ti in cel al C orinei; dr. Martin cifgori, depăşind planul stabi- confecţionat piesele necesare montajului
teme interne şi internaţionale,
organizarea concursurilor „Sine J Weber în Dl. Bogoiu şi Stela Ut pentru, cele două trimestre. facînd o economie de 16.000 Iei, iar La Urlcani, minerii dispun de locuinţe moderne, confortabile şi dura bile. In prezent, constrictorii Trustului
ştie cîştigă”, etc. I Toldiji in rolul Doamnei. Ar- Ei au împrumutat de la biblio- lucrarea a fost terminată cu două zile
înainte de termen.
In prezent s-a proiectat, pen - tistii deveni au dovedit că pe tecă toi pînă la data amintită j
tru începutul lunii august, un lingă bisturiu şi stetoscop se un număr de 16.793 cărţi (plan t Astfel s-a reuşit ca în ziua de 8
cOncurs „Să ne cunoaştem re pot descurca cu destulă uşu- anual 18.00,0). In felul acesta j
giunea”, la care vor putea parti iulie Filatura Lupeni să producă din
cipa toţi lucrătorii din instituţi
ile şi întreprinderile administra rinţă şt cu succes şi în ale în prima jumătate a anului, j plin celofibră. Conducerea întreprinde 7, pregătesc să dea in folosinţă rfal apartarnerdi in blocuri.- I
tive de stat, iar acei care vor
dovedi, prin răspunsurile lor, . jscenei. E lăudabilă iniţiativa biblioteca ş i-a realizat planul rii a stimulat pe cei mai harnici mun IN CLIŞEU: O parte. ,din noile blocuri ce urmează să inîrd in folosi nfa minerilor.
că au studiat regiunea din di
ferite aspecte (poziţie geografi — ___ ___________ ______ __________ f| | ________ ^ ^A___JŢŢnŢ_ _ frŢirfrrrft^ ^ ^ ^ ţ ^ | ^ TŢn
că, privire istorică, populaţie,
industrie,, agricultură, etc.), -pe acestor cadre medico-sawtare. la cărţi' citite pentru aproape » citori cu suma de 4.560 lei,
baza „Ghidului turistic“ al tov.
Octavian Floca, vor fi premiaţi A. u îAndră„gi.t, cart.ea întrebgul ';a. n 1958. n j{ SILVIAN MATEI Muncitor destoinic
cu diferite obiecte ca : ceasuri / ------- ? -------- -
deşteptătoare, serviete, stilouri,
intrefişele existente la bib-* iFe runtaşulj La Atelierele C.F.R. Simeria, ceste manivele se forjau difi ma cărei proiect va fi emis mal
cărţi, etc. lioteca raională „Mihail Emi- ]n cel de-al doilea semestru { mulţi muncitori deţin titlul de terial brut şi treceau apoi la tîrziu.
fruntaşi in producţie, pentru secţia mecanică pentru preluc
NI COD IM DAVID corespondent nescu" din Haţeg sint multe al anului în curs, pe ecranul t d e la i n v e s t i r i i merite deosebite in muncă. El rare. Prin aplicarea inovaţiei, Hărnicia, priceperea şi dra
care vorbesc de la sine despre cinematografului „Popular" din î constituie un exemplu pentru care ponstă în introducerea in gostea faţă de muncă şi meserie,
—O— dragostea pe care posesorii lor Haţeg au rulat 65 filme. Nu- î Au trecut şase luni de cînd brigada ceilalţi muncitori, cit şi pentru reies şi din faptul că din anul
o poartă cărţilor. Răsfoindu-le, mărul spectatorilor atinge cif- l condusă de minerul Carol Nagy din tine-rii' ieşiţi de .pe băncile şco procesul de forjare a unei ma 1947, loan Crişan este mereu
Prin muncă poţi întâlni aci fişe cum sini ra de 31.917, ceea ce reprezin- ; sectorul V investiţii deţine drapelul de lii profesionalei p'e care îi în triţe, piesele nu mai au nevoie fruntaş. De nenumărate ori a
voluntară cele . ale tovarăşilor : ^ Aurica tă o realizare a planului în l brigadă fruntaşă pe sector. Nu a Le drumă şi ii ajută să-şi îmbogă de nici, o prelucrare, trecind fost recompensat de conducerea
Rapo- cafe a citit •în,'acest an procent de peste 106 ia sută. Î cut lună, ca lucrările de săpare, lăr ţească cunoştinţele:» atelierelor, atit pentru inova
direct la montaj. ţiile sale cit şi pentru munca de
93 de cărţi; a elevului Burci. Printre filmele care s-au bu- j gire sau betona-re încredinţate acestei In acest sens, cine din ateli calitate pe care o efectuează.
Lunnger: tSU 103 cărţi îrhpnumu- curat de un deosebit succes au î brigăzi să nu fie executate cu mult ere nu-1 cunoaşte pe forjorul Inovaţia aduce însemnate e- Recent, şi-a construit o casă, cu
t a t e .’a zugravului Io n T a p u fo s t: „O vară neobişnuită”, { înainte de termenul fixat. fruntaş Ion Crişan, sau cine n-a ajutor primit din partea ateli
conomii de materiale şi timp.
cu 65 v olu m e; a zidarului Ion „Celkaş" şi „Drumul spre ste- ţ In cursul lunii iunie brigada frun Tot forjorul loan Crişan, este
t Petruşcă cu 32 volume, a ce- le" din rinclul filmelor .sovieti- î taşului Carol Nagy a executat lucrări
J feristului Victor Stanca cu 42 ce precum şi filmul românesc » de deschidere a unui suitor principal
In cursul semestrului I 195B prin J cărţi citite; a utemistului loan „Erupţia". de la Piscu. Cei peste 400 m. ce vor auzit vorbindu-se despre reali autorul unei inovaţii ce contri erelor, în noul cartier muncito
munca voluntară însufleţită a munci buie ¦la îmbunătăţirea procesu resc ce se înalţă în Simeria.
torilor, tehnicienilor şi inginerilor de Neiconi cu 37 volu m e; iar fi- petre far caşiu fi executaţi în piatră pentru deschide zările sale ? lui de forjare a suportului de Cînd îţi vorbeşte de noua locu
la Ocolul silvic' ©răştie, s-au executat balustradă cu capul sferic. Ca inţă, nu poate să nu amintească
numeroase lucrării In primele şase luni şele funcţionarului loan Cră- corespondent rea şantierului cer o muncă pricepută Cînd stă alături de forja la şi la inovaţia anterioară, acest şi despre fetiţa sa de 6 ani. Şi
ale anului s-au executat lucrări prin suport se forja din material atunci, un zîmbet discret din
muncă voluntară în valoare totală de o^ .ţ şi susţinută. Aceasta a„ dovedit-o bri care lucrează, pare mai înalt şi brut iar capul sferic se realiza colţul gurii, îi luminează faţa —
28.200,50 lei. Astfel la capitolul „re gada minerului Caro) Nagy care, la mai bine legat ca de obicei. cu ajutorul strungului. Acum care-i trădează dragostea pater
facerea pădurilor" s-au executat lu Noi cîşfiguri pe librefete de econom ii lucrarea amintită, a obţinut în, luna Mînecile cămăşii sînt gata să însă, tot prin aplicarea unei nă şi grija pentru viitorul fe
crări în valoare de 18.244,69 Ici j la ce a trecut o depăşire de peste 30 plesnească, atunci cînd muşchii matriţe, această piesă care ce- tiţei.
„protecţia pădurilor" lucrări în valoare C. E. C. cu c îşfiguri la sută. In urma acestui rczuîtat' fru puternici ai mfinilor se încordea
mos, membrii brigăzii tov. Nagy vor iea . mf muD .timp. pentru con- Tot pentru stăruinţa sa şi mai
de 5.285,25 lei, etc. Pentru trimestrul II 1958, calculată la soldul mediu tri fecţibnare, s e . face într-o perioa- ales.-pentru rezultatele obţinu-
Este demn de remarcat faptul că la capi da cu mult mai scurta, nefiind
Gasa de economii şi consemnaţi- mestrial. ridica în aceste zile salarii cuprinse ză pentru a forja o nouă piesă. nevoie.' de nfei.o mită intervenţie. ,*n munc^ forjorul loan Cri
tolul „protecţia pădurilor" valoarea lu san a fos| decorat cu Ordinul
orarilor executate prin muncă volun uni a efectuat la 30 iunie tra TEODOR MARTIN între 100-121 lei pe pest de miner, Fata cu trăsături hotărîte şi In prezent, forjorul loan Cri Muncii clasa Jlî'-a.. ’
tară întrece valoarea lucrărilor plă şan studiază o altă inovaţie a
tite. In felul acesta s-a ajuns ca pla gerea la sorţi a libretelor de e- corespondent -v*. - LICIU LUCIA bine conturate, dovedeşte serio VALER FLORIAN
nul pe semestrul 1 1958 să fie reali conomiî cu cîştiguri. @u acest zitatea cu care munceşte forjor corespondent
zat şi depăşit. prilej au ieşit cîştigătoare şi nu REZULTATE rul. Şi, intr-adevăr, în timpul
meroase librete din Deva. lucrului îşi concentrează întrea
Printre cei care au cîştigat se
numără Vasile Filimon din De ga atenţie pentru a da piese cit
va, care a cîştigat cu procent de 1Ş ţj.jrf. C. Jfîiceştimai multe şi de cea mai bună
sută la sută suma de 2.024,44 calitate. In felul acesta tovară
In executarea şi conducerea lucrări lei, mărindu-şi astfel dintr-oda- ¦c A şul loan Crişan pare un om
lor s-au evidenţiat în mod dereebit Sînt Ia ursuz. Dacă însă, stai de vorbă
tovarăşii: Leorian Ivănescu, Florea tă soldul- libretului personal. e-i. gospodărie doar I iunie, realizîndu-se din vînzări cu dinsul mai pe-ndelete, îţi Orchestra de estradă şi muzică popc-iară "
Gridan, loan Cătănici, Vasile Dobrea- Intre alţi cîştigători este şi Lîteva ore. Dar mă simt aşa aproape 9.000 lei pînă în pre- poţi da seamia cu uşurinţă de a Sfatului popular al regiunii Hunedoara - D«va
nu, Simion Crişan şi Cristache Caza- de caracterul său. Şirul gîndurilor,
cu. POPOVlCl 10AN zent. Acest venit este doar pa care-i încreţesc fruntea, începe instituie un
de sul de început. Roşiile timpurii să se depene încet şi cu o voce
corespondent leva Hiena Covaci .(D eva)’ ca’re ţbine îneît gîndul că va trebui vor aduce şi ele un venit cel pu domolă. Astfel,"afli dă lucrează CONCURS
deşi la data tragerii avea pe li să plec ,mă tace tributar unui ţin de 20.000 lei. Făcîndu-se o la Atelierele C.F.R, Simeria din
La Răhău . . . bret un sold de numai 5 Iei, a- sentiment- de regret. socoteală în care s-au luat drept 1945, unde a venit după ce lu de creaţie
?îştigat suma de lei 358,10 lei, premise primele rezultate, s-a ase parte la războiul antifascist,
In acest an, vremea a fost in- Preşedintele colectivei, tov. constatat că venitul pe zi-muncă pentru librete de spectacole-concert, complete sau fragmentare
tr-adevăr foarte capricioasă. In se va ridica la cel puţin 50 lei, (schetciuri. scenete, texte de prezentare, tablouri de spectacol,
lunile de primăvară am simţit e primăvară Oarga Teodor, m-a purtat prin- la care, dacă se vor adăuga ce etc.), precum şi lucrări muzicale de muzică populară şi uşoară,
tr-o parte din grădină. Gos- realele primite (grîu, porumb),
ce timpul permite să treacă la podăria are un profil legumicol,
îndeplinirea în cele mai bune Am văzut nişte cartofi de mai
condiţiuni a campaniei de pri mare dragul, din care pînă a-
cum s-au predat cooperaţiei pe
canicula verii, iar în luna lui măvară"... bază de contract mai bine de se va ajunge ca ziua-muncă să că îşi iubeşte meseria, că vrea inspirate din tematica bogată a vieţii noi şi luminoase din sa
cuptor ploile ne-au „răcorit" a- Dorim ca cel puţin pe aceas 10.000 kg. Faţă de anul trecut, aibă o valoare de 72 lei. Datori să se menţină mereu printre tele şi oraşele regiunii Hunedoara, probleme actuale cu carac
proape ziinic. Derutaţi probabil tă cale, tovarăşa educatoare la cartofii timpurii s-a obţinut a- tă iarovizării cartofilor, făcută fruntaşi şi multe altele. ter general c a : transformarea socialistă a agriculturii, satiră
de aceste fenomene ale păturii, Biscâ Ana, responsabila acestui nul acesta o recoltă încă odată a- la timp, s-a scurtat timpul de Da cabinetul tehnic 3l ateli împotriva formelor retrograde, birocratice, victoria noului asu
colectivul de redacţie al gazetei colectiv de gazetă, să fie infor tît de mare, iar preţul de cost a vegetaţie cu 25 de zile, mărin- pra Vechiului, luptă pentru pace, construirea socialismului etc.
„Lumina poporului" din comu mată că s-a terminat de mult scăzut în medie cu 40-50 la sută. du-se în acelaşi timp recolta la erelor, se găsesc şi cîteva pro
campania de primăvară şi în ha. In felul acesta s-a ajuns ca iecte de inovaţii ale sale, care, Pot participa la acest concurs scriitori şi compozitori pro
na Răhău raionul Sebeş, s-a prezent, a început, şi secerişul Castraveţii au început să-i re de pe fiecare hectar de cartofi după ce au fost experimentate fesionişti şi amatori.
gîndit să păstreze un articol de să se recolteze între 13.000— şi aprobate, au fost aplicate în
cea mai stringentă... actualita pe lanurile de la Răhău... colteze încă de la sfîrşitul lunii Depunerea lucrărilor se va face în plic închis, pe adresa :
Orchestra de Stat Deva, str. Avram Iancu nr. 10 „PENlRU
te. Iată, de pildă, ce se poate 14.000 kg. cartofi. Pe o supra procesul de producţie contribu CONCURS“ pînă cel mai tîrziu Ia :
afla din acest a rticol: faţă importantă, după ce s-au ind astfel la economisirea tim
recoltat cartofii dc vară, a ră pului de munca.. ¦ a) Pentru schetciuri, scenete, texte de prezentare, tablouri
...„Executarea la timp şi in mas varza ‘ce se afla plantată de spectacol etc. pînă la data de 25 august 1958;
bune condiliuni a lucrărilor a- printre rînduri, pe care colecti Una dintt?rei- cjele m!faip.i•mportan’- -
gricole de primăvară este în pe viştii au prăşit-o imediat. In te inoyaţfi, o constituie: noul- ’ 'b’) "Peritrii lucrări Ce muzică populară şi uşoară, pînă la
rioada actuală principala sar ,daia ,fle 25 august 1958 ;
> c) Pentru librete de spectacol complete, pînă la 10 septem-
cină în lupta pentru creşterea felul acesta ei vor obţine dobă pfocedeu de forjare b ‘ nfanive- • brie ?1958.
producţiei agricole, pentru ob recolte de pe acelaşi teren. Peri lelor de vitezometru. înainte s- Lucrările depuse pentru concurs vor fi studiate şi examinate
ţinerea unor recolte bogate. Da colul de sărăcire a splului .ţ iu
toria fiecărui ţăran muncitor din există, deoarece e l'a "fost în ’per? X W¦ d e juriur>de-specialitate, iar lucrările găsite corespunzătoare
această comună este ca imediat manenţă îngrăşat cu îngrăşă
Informafii Vor îi achiziţionate 'spre a fi introduse în spectacolele viitoare.
Primele trei lucrări din fiecare gen găsite foarte bune şi cores
...Şi mi-i drag vara la siină, minte chimice. Loto-Pronosporf punzătoare, vor ii premiate. Lucrările respinse vor fi ridicate
Colectivistul Topîrcean Gheor- personal de autori de la sediul instituţiei.
Fie vremea rea ori bună... ghe a avui puţine zile-munoă Se aduce iă cunoştinţa partici
Cinlecul „lieneasa", învăţat de pînă la începutul perioadei de panţilor că în ziua de 16 iulie ANUNŢ
coriştii din Poiana, e fredonat a-
poi de ciobanii ce colindă pe pla recoltare. Acum, cînd ă văzut că 1958, orele 19, va aveş Ioc în Uniunea Centrală a cooperativelor
iurile mărginene.
există posibilitatea ca veniturile — limba romînă — scris şi oral
IN CLIŞEU: Stina din „Găuri" ,
—, Poiana. colectiviştilor să fie mari, a ve oraşul Petroşani tragerea pe de Consum pregăteşte cadre pentru Secţia merceologie
unităţile cooperaţiei de consum în spe
nit împreună cu familia la mun ţară a sistemului Prono-Expres cialităţile coniabMi şi merceologi prin — matematică — scris şl oral
şcolile tehnice cu durata de şcolarizare — chimie — scris şi oral
că. ’ : ' i’ 1 , Aţ iar în ziua de 18 iulie 1958 va de 2 ani. înscrierile se primesc la serviciul ca
dre şi învăţămînt al Uniunii raionale
avea Ioc tragerea pe ţară a Lo- Pentru anul şcolar 1958/1959, se pri a cooperativelor de consum din raioa
mesc în anul I al şcolilor tehnice de nele respective.
Am plecat de la gospodăria to-ului Central în oraşul Hune cooperare absolvenţi ai şcolilor de 10 Actele ce urmează să fie prezenta ie
colectivă din Miceşti ou acelaşi ani, cu diploma de maturilale, in la înscriere sînt următoarele«
sentiment pe care-l ai.la despăr doara. x• vîrstă de 17-25 ani, după tinerea unui — diploma de maturitate (în origina!)
ţirea de un prieten bun. — actul de naştere (copielegalizată)
E M O Ţ IIL E P R E M IE R E I Cumpăraţi-vă din timp bilete examen de admitere în limita locurilor. — certificat de sănătate
Absolvenţii şcolilor primesc diploma — declaraţie tip de stare materială
le pentru aceste trageri. ¦— dovadă de situaţia militară pen
¦r - *••/ tru băieţii de peste 20 ani.
Artiştii amatori din Brad, dintre maiori, efortul lor a fost încununat venite din. cauza puţinelor fonduri de absolvire şi sînl încadraţi la uni
tăţile cooperaţiei de consum, în func
care unii se Urcaupentru prima oa- de succes/ astăzi ne putem mindri băneşti de. care dispune încă Casa SPO R T ţie de rezuliatele obţinute în timpul
şcolarizării.
ră pe scenă, se plimbau simbătă sea- cu un spectacol reuşit. Nenumăratele raională de cultură), sau chiar mai MlHt
ra nervoşi de la un capăt la altul al aplauze la scenă deschisă, din par- puţina dăruire in iiderprelare a unor In cadrul meciurilor de baraj Petreşti--Minerul Brad-2-1; Vic
pentru calificarea în campionatul toria Haţeg—Şantierul Hunedoa
scenei, bolborosind fiecare cîie ceva tea publicului spectator, au răsplătit arfişti. Dar ioate aceste „mici amă- regional de fotbal s-au' înregis ra 0-3; Locomotiva Alba—Rezol
trat următoarele rezultate : 1 Mai ta Deva 3-0 (foriait).. ,• ‘
din rolul pe care-l aveau de inter munca artiştilor. nuhte de detaliu" ( vorba lui Mtişa-
pretai în piesa lui Tudor Muşatescu Dacă tov. Elena Lungii n-a avut tescu) se daloresc începutului, iar pe Elevii care îndeplinesc condiţiile sta
bilite de H.C.M. 1868/1954 primesc
— „Titanic Vals". încredere in reuşită, spectacolele din par,curs sihfem siguri că ele vor fi întreprinderea Industrială f
Ei au reuşit într-un timp record, 5 şi 6 iulie au dovedit contrariul: remediate şi sperăm că foarte curlnd CLASAMENTUL, se prezintă astfel lunar burse. H, ¦ Vînalcool Alba iulia
de două luni, sărealizeze această atft pentru ea, cîl şi pentru' ceilalţi artiştii amatori din Brad vor da o Examenul'de admitere pentru candi str. Tudor Vtadimirescu 13
daţii din regiunea Hunedoara se va
piesă, pregătind-o pentru premieră. interpreţi, neîncrederea iniţială a nouă premieră, care să satisfacă şi Şantierul Hunedoara 4 4 0 0 16:0 8 • da Ia şcoala tehnică de cooperaţie cumpără
i Mai Petrdşti Caracal,- str. Karl Marx nr. ’3, pentru
Merită acest fapt de reliefat, că nu. devenit doar o amintire. Ei se bu- pe cei mai exigenţi spectatori, Minerul Petrila 4 3 0 1 8:2 6 specialitştea evidenţa contabilă şi Ia budane şi butoaie în stare
Victoria Haţeg 2 2 0 0 6:0 4 şcoala, tehnică de cooperaţie Curtea de de utilizare.
mai datorită dorinţei fiecăruia şi cură azi de aprecierea. publicului Casa raională d e ' cultură 'din Brad Locomotiva Alba 3 2 0 1 6:3 4. Argeş, str. :Malinovski nr. 5, pentru
Minerul Brad 4 2 0 2 4:6 4 ¦ specialitatea .merceologie, Informaţii se primesc
dragostei pentru artă şi frumos, au spectator, ba mai mult, sînt aşteptaţi — care nu are an sediu propriu şl Victoria Dobra “ 2 1 0 i 4:2 2 de la sediul întreprinderii
A^inerul Teliuo • 4 0 0 4 0:9 0 Se vor da probe la următoarele ma sau telefonic Ia numărul
reuşit acest lucru, făcln'd primul pas ca nerăbdare şi la Baia de Criş, aceasta do.iorifă dezinteresului foru- Recolta Deva 4 0 0 '4' 0:9 0 terii din programa cursului m ediu:
3 0 0 3 0:13 0 807 Alba lulia
al Casei raionale de cultură din Gurabarza şi în alie localităţi din rilor superioare care se mulţumesc <
Brad, înfiinţată abia la 20 aprilie raionul Brad. s-q. aibă doar -în evidenţă — a ară-
1958. Cu montarea piesei an existat de- tai, totuşi că se poale munci atunci
A fosl un început greu pentru sigur şi unele lipsuri, inerente înce- cînd există dorinţă şi dragoste pen.
Casa de cultură, deoarece foarte puţului ': un decor mult mai elegant, inc munca cull'/raiă .
mulţi au oscilat, dar totuşi, găsin- deşi In mare măsură el a satisfăcut, *>.» - < • ! •¦ ION LIGI Etapa din 13 iulie 1958: ! Mai tierul Hunedoara—Minerul B ra d '/ Secfia evidenta contabilă
Victoria Dobra—Victoria Haţeg/--
du-se acest, mănunchi de artişti a- un inpchiaj mai strălucit ( lipsuri pro- • . • «-^oşcspoodenţ t
Peţresţi—Minerul Retrila; Şan- Recolta Bţeva—Minerul Telinj, j — matenjafica - scris şi orai
. wv^-v.; . îîv